{"id":1244018,"date":"2024-07-03T06:11:25","date_gmt":"2024-07-03T03:11:25","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1244018"},"modified":"2024-07-03T06:11:25","modified_gmt":"2024-07-03T03:11:25","slug":"geneza-statalitatii-ucrainene-4-nationalismul-ultra-xenofob-ucrainean-isi-are-propriile-radacini-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1244018","title":{"rendered":"GENEZA STATALIT\u0102\u021aII UCRAINENE (4) –\u00a0Na\u021bionalismul ultra-xenofob ucrainean \u00ee\u0219i are propriile r\u0103d\u0103cini – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

GENEZA STATALIT\u0102\u021aII UCRAINENE (4) \u2013\u00a0Na\u021bionalismul ultra-xenofob ucrainean \u00ee\u0219i are propriile r\u0103d\u0103cini<\/span><\/h1>\n
\n

Prof. Dr. Tiberiu Iacob
\nIncorect Politic<\/strong>
\nIulie 3, 2024<\/p>\n

\"GENEZA<\/a><\/p>\n

GENEZA STATALIT\u0102\u021aII UCRAINENE (4) \u2013\u00a0Na\u021bionalismul ultra-xenofob ucrainean \u00ee\u0219i are propriile r\u0103d\u0103cini<\/strong><\/h2>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Preliminariile conflictului ucraineano-polon <\/strong><\/p>\n

Originea na\u021bionalismului xenofob ucrainean nu se afl\u0103 \u00een teritoriul actualului r\u0103zboi ruso-ucrainean, ci \u00een col\u021bul opus, de nord-vest, al Ucrainei de azi, \u0219i nu \u00ee\u0219i are motiva\u021bia istoric\u0103 \u00een conflictul ucraineano-rus, ci \u00een conflictul ucraineano-polon.<\/p>\n

Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea Puterilor Centrale \u0219i dezintegrarea Imperiului Austro-Ungar, \u00een noiembrie 1918, ucrainenii au \u00eenfiin\u021bat o Republic\u0103 (Popular\u0103 a Ucrainei Occidentale) la Lwov, pentru controlul Gali\u021biei de Est \u0219i Nordului Bucovinei. Gali\u021bia de Est era un teritoriu conlocuit de ruteni cu polonezi \u0219i evrei \u0219i disputat cu polonezii. Centrele urbane, precum Lwovul, erau locuite cov\u00e2r\u0219itor de polonezi \u0219i evrei, dar la Lwov erau \u00eencartiruite dou\u0103 regimente ucrainene sub protec\u021bia arhiducelui Wilhelm de Austria, un disident Habsburgic (\u201eprin\u021bul ro\u0219u\u201d), entuziast pro-ucrainean. Luptele de strad\u0103 de la Lwov, au fost declan\u0219ate de aceste regimente, la 1 noiembrie, prin ocuparea institu\u021biilor \u0219i arborarea drapelului ucrainean. Pe 11 noiembrie Polonia \u0219i-a proclamat independen\u021ba \u0219i a trimis trupe regulate la Lwov, dup\u0103 care luptele de gheril\u0103 urban\u0103 au degenerat \u00een r\u0103zboiul polono-ucrainean (noiembrie 1918 \u2013 martie 1919), c\u00e2\u0219tigat de polonezi. La 22 ianuarie 1919 RPUO a fuzionat cu Republica Popular\u0103 (Na\u021bionalist\u0103) Ucrainean\u0103 \u0219i, \u00een aprilie 1920, ucrainenii s-au aliat cu fo\u0219tii adversari, polonezii, care erau \u00een r\u0103zboi cu sovieticii.<\/p>\n

R\u0103zboiul polono-sovietic a durat doi ani (februarie 1919-martie 1921), timp \u00een care Alia\u021bii au transmis p\u0103r\u021bilor beligerante propuneri de \u00eencheiere a ostilit\u0103\u021bilor \u0219i fixare a grani\u021belor pe o linie \u201eetnic rezonabil\u0103\u201d. Cea mai cunoscut\u0103 dintre acestea a fost linia\u00a0 propus\u0103 de c\u0103tre ministrul de Externe britanic, lordul Curzon. \u00cen vestul Liniei Curzon polonezii formau o mas\u0103 compact\u0103, iar \u00een estul ei (Gali\u021bia de Est) ucrainenii, polonezii \u0219i evreii formau un mozaic imposibil de separat teritorial. At\u00e2t polonezii c\u00e2t \u0219i sovieticii au refuzat Linia Curzon, continu\u00e2nd r\u0103zboiul \u0219i trec\u00e2nd teritoriile, printre care \u0219i Gali\u021bia de Est, dintr-o m\u00e2n\u0103 \u00eentr-alta. Dup\u0103 o ofensiv\u0103 polono-ucrainean\u0103 spre est, trupele sovietice au ocupat Lwovul, apoi Kievul, guvernul efemerei RPU s-a refugiat \u00een Polonia, sovieticii au ajuns la por\u021bile Var\u0219oviei. A urmat \u201emiracolul de pe Vistula\u201d \u0219i contraofensiva Pilsudski, recucerirea Kievului, a Lwovului, armisti\u021biul cerut de sovietici \u0219i Pacea de la Riga.<\/p>\n

Sunt notabile aprecierile mare\u0219alului Pilsudski \u00een acest context:<\/strong> \u201eTot ce putem ob\u021bine \u00een partea de vest depinde de Antanta\u00a0 \u0336 \u00a0de m\u0103sura \u00een care aceasta ar putea dori s\u0103 constr\u00e2ng\u0103 Germania\u201d, \u00een timp ce \u00een est \u201eexist\u0103 u\u0219i care se deschid \u0219i se \u00eenchid, \u0219i depinde de cine le for\u021beaz\u0103 deschiderea \u0219i c\u00e2t de departe.\u201d<\/p>\n

Continuarea luptelor, \u00een pofida presiunii Alia\u021bilor pentru \u00eencetarea lor, a dep\u0103\u0219it cu mult simpla disput\u0103 teritorial\u0103. Ea a avut, de fapt, ample motiva\u021bii strategice \u0219i ideologice. Pe de o parte tandemul Lenin-Tro\u021bki urm\u0103rea jonc\u021biunea \u0336 \u00een vederea extinderii \u201erevolu\u021biei mondiale\u201d \u0336 cu sociali\u0219tii \u0219i comuni\u0219tii germani care formaser\u0103 deja, \u00een 1918,\u00a0 Republica Sovietelor (Sfaturilor-R\u00e4terepublik).<\/em><\/strong> Pe de alta, Pilsudski urm\u0103rea blocarea velicorusismului \u0219i a bol\u0219evismului \u00een ascensiune, prin proiectul s\u0103u Intermarium, care viza crearea unei uniuni statale multina\u021bionale de la Baltica la Marea Neagr\u0103.<\/p>\n

Prin Tratatul de Pace de la Riga din 18 martie 1921, care a \u00eencheiat r\u0103zboiul polono-sovietic, grani\u021ba de est a Poloniei, ren\u0103scute dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, a fost \u00eempins\u0103 spre est \u00een medie cu 250 kilometri fa\u021b\u0103 de linia Curzon. Alia\u021bii au acceptat, \u00een 1923, aceast\u0103 grani\u021b\u0103 \u00eentre Polonia \u0219i URSS, prin care, pe de o parte peste un milion de polonezi r\u0103m\u00e2neau \u00een RSS Ucrainean\u0103 \u0219i, pe de alta, Gali\u021bia de Est, Lwovul, cu o larg\u0103 popula\u021bie ucrainean\u0103 (\u0219i evreiasc\u0103, desigur) a r\u0103mas la polonezi. Vol\u00eenia a fost \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00eentre sovietici \u0219i polonezi.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Masacrele din Vol\u00eenia \u0219i Gali\u021bia. Na\u0219terea Banderismului<\/strong><\/p>\n

Gali\u021bia \u0219i Vol\u00eenia pot fi considerate \u021binuturi de ob\u00e2r\u0219ie a ucrainenilor (rutenii), care tr\u0103iau \u00een ele \u00eentr-un mozaic etnic inextricabil cu polonezii \u0219i evreii, mai \u00eent\u00e2i sub domina\u021bia polono-lituanian\u0103, pe urm\u0103 sub cea Habsburgic\u0103. De acolo a avut loc cobor\u00e2rea lor treptat\u0103 spre sud, at\u00e2t \u00een nordul Novorossiei c\u00e2t \u0219i \u00een Bucovina \u0219i Basarabia.<\/p>\n

\u00centre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, guvernul polonez a \u00eencercat s\u0103 schimbe compozi\u021bia etnic\u0103 a acestor regiuni, printr-o colonizare masiv\u0103 cu polonezi, suprimarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u00een limba ucrainean\u0103, trecerea for\u021bat\u0103 a bisericilor ucrainene la ritul romano-catolic sau chiar distrugerea lor.<\/p>\n

\u00cen 1929 s-a\u00a0 constituit la Viena Organiza\u021bia Na\u021bionali\u0219tilor Ucraineni (site-ul actual al OUN este: https:\/\/oun.org.ua\/<\/a>). \u00cen februarie 1941 Stepan Bandera a devenit liderul aripii radicale a OUN, cunoscut\u0103 ca OUN-Bandera. Notorietatea lui se datora particip\u0103rii la asasinarea ministrului de interne polonez (1934), \u00een urma c\u0103reia Bandera a fost condamnat la moarte, pedeaps\u0103 comutat\u0103 \u00een deten\u021bie pe via\u021b\u0103. A fost eliberat din \u00eenchisoare \u00een septembrie 1939, la invadarea Poloniei de c\u0103tre germani. La 30 iunie 1941, o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dup\u0103 declan\u0219area opera\u021biunii \u201eBarbarossa\u201d, OUN-Bandera a proclamat, la Lwov, \u00eenfiin\u021barea unui stat ucrainean independent. Cu toate c\u0103 punctele 3 \u0219i 4 ale Proclama\u021biei prevedeau \u201ecolaborarea str\u00e2ns\u0103 cu Marea Germanie Na\u021bional-Socialist\u0103\u201d [1],<\/strong> germanii, care la data aceea \u00eenaintau vertiginos, nu aveau nevoie de o Ucrain\u0103 independent\u0103, au respins proclama\u021bia \u0219i, dup\u0103 refuzul lui Bandera de a o anula, la 5 iulie l-au arestat pe \u0219i l-au trimis la Berlin. \u00cen ianuarie 1942 a fost transferat \u00een lag\u0103rul de concentrare Sachsenhausen, \u00eentr-un regim de deten\u021bie lejer, corespunz\u0103tor prizonierilor speciali, inclusiv vizite ale so\u021biei care \u00eei facilitau controlul OUN-B.<\/p>\n

\u00cen octombrie 1942 OUN-Bandera a format, \u00een Vol\u00eenia, Armata Insurec\u021bional\u0103 Ucrainean\u0103 (UPA), care, \u00een 1943, a declan\u0219at masacrele din Vol\u00eenia \u0219i Gali\u021bia [2]<\/strong>, ([3<\/strong>], pp. 165-172), teritorii care ie\u0219eau treptat de sub ocupa\u021bia german\u0103, cu scopul declarat al epur\u0103rii etnice a polonezilor din aceste regiuni. OUN-Bandera considera c\u0103 \u201enem\u021bii \u0219i ru\u0219ii vin \u0219i pleac\u0103, dar polonezii trebuie elimina\u021bi de pe \u00abp\u0103m\u00e2nturile ucrainene\u00bb, cu for\u021ba\u201d. Masacrarea<\/p>\n

s-a f\u0103cut cu arme albe, cu\u021bite, topoare, seceri, furci, fier\u0103straie. Dup\u0103 masacre, satele poloneze erau incendiate. Un preot romano-catolic a fost t\u0103iat \u00een dou\u0103 cu fier\u0103str\u0103ul, al\u021bi doi r\u0103stigni\u021bi Ferocitatea este similar\u0103 cu cea a masacrelor hortiste din 1940 de la Ip \u0219i Treznea: \u00een Vol\u00eenia femei gravide au fost ucise cu cu\u021bitul \u00eenfipt \u00een abdomen; la Ip un dement maghiar hortist a scos copilul din p\u00e2ntecele mamei cu baioneta. Termenul de na\u021bionalism ultra-xenofob r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 palid pentru definirea unei ideologii care st\u0103 la baza unei astfel de demen\u021be colective. Istoricul american Tymothy Snyder, cea mai citat\u0103 surs\u0103 pentru aceast\u0103 perioad\u0103, folose\u0219te sintagma \u201do form\u0103 totalitar\u0103 de na\u021bionalism integral\u201d ([3]<\/strong>, p.168). Numai \u00een intervalul de v\u00e2rf al acestor ac\u021biuni, din iulie 1943, au fost masacrate peste 150 de sate poloneze. Culorile drapelului UPA \u0219i siglei OUN-B: ro\u0219u \u0219i negru\u00a0 \u0336\u00a0 s\u00e2nge \u0219i moarte.<\/p>\n

Bandera nu a participat direct la aceste masacre. El a fost, \u00eens\u0103, ideologul de necontestat al epur\u0103rii polonezilor din Vol\u00eenia \u0219i Gali\u021bia prin exterminare. Caracterizarea lui Bandera ca nazist este superficial\u0103. El este liderul ideologic \u0219i idolul na\u021bionalismului ultra-xenofob ucrainean, care \u00ee\u0219i are propriile r\u0103d\u0103cini. \u00cen 1945 germanii l-au readus \u00een Ucraina, unde a pus bazele mi\u0219c\u0103rii de partizani antisovietice \u0219i \u00eempotriva comuni\u0219tilor polonezi. OUN-B a considerat c\u0103 el trebuie s\u0103 conduc\u0103 protejat, din afara grani\u021belor, mi\u0219carea de rezisten\u021b\u0103. A fost asasinat la M\u00fcnchen, \u00een 1959, de KGB la ordinul direct al lui Hru\u0219ciov. \u00cen ianuarie 2010, pre\u0219edintele Victor Iu\u0219cenko i-a acordat titlul de erou al Ucrainei [4]. Memoriale ale lui Bandera exist\u0103 pe tot teritoriul Gali\u021biei de Est. \u00cen cele trei ora\u0219e principale gali\u021biene, Lwov, Ternopil, Ivano-Frankivsk i-au fost ridicate monumente (slide 1)<\/em><\/strong>. Ziua lui de na\u0219tere este aniversat\u0103 \u00een fiecare an prin mar\u0219uri cu tor\u021be.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Depolonizarea RSS Ucrainene de c\u0103tre Stalin \u0219i Hru\u0219ciov<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, conform \u00een\u021belegerilor Stalin-Roosevelt-Churchill de la Ialta \u0219i Teheran, reconfirmate la Potsdam, grani\u021ba sovieto-polonez\u0103 a fost stabilit\u0103 aproximativ pe linia Curzon, estul Gali\u021biei \u0219i Vol\u00eeniei intr\u00e2nd de data aceasta \u00een componen\u021ba RSS Ucrainene. Churchill a acordat o aten\u021bie deosebit\u0103 tras\u0103rii grani\u021belor Poloniei post-belice [5]<\/strong>. C\u00e2nd, la Ialta, a \u00eencercat s\u0103 le p\u0103streze mai aproape de linia Tratatului de la Riga din 1921 (cu Lwovul la Polonia), Stalin a replicat: \u201eVre\u021bi s\u0103 \u00eei spun poporului rus c\u0103 sunt mai pu\u021bin rus dec\u00e2t Lordul Curzon?\u201d. \u00cen cursul unei discu\u021bii cu Stalin, Churchill a tran\u0219at problema polonez\u0103 (\u00een aceea\u0219i manier\u0103 cu \u201eacordul de procentaj\u201d) cu modelul celor trei be\u021be de chibrit: a luat chibritul din dreapta \u0219i l-a trecut, peste cel central, \u00een st\u00e2nga. Polonia ceda Uniunii Sovietice Gali\u021bia de Est \u0219i Vol\u00eenia, p\u00e2n\u0103 la linia Curzon, \u0219i primea \u00een compensa\u021bie teritorii interbelice ale Germaniei \u00eenvinse, p\u00e2n\u0103 la linia Oder-Neisse (slide 2)<\/em><\/strong>. Str\u0103mutarea corespunz\u0103toare a popula\u021biilor a fost hot\u0103r\u00e2t\u0103 la Conferin\u021ba de la Potsdam.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Ceea ce nu au reu\u0219it banderi\u0219tii prin exterminare, au realizat sovieticii prin str\u0103mutare. \u00cenceput\u0103 \u00een perioada ocupa\u021biei sovietice a estului Poloniei din septembrie 1939 \u2013 iunie 1941, politica sovietic\u0103 oficial\u0103 de depolonizare a RSS Ucrainene, a constat \u00een str\u0103mutarea a peste un milion de polonezi din Gali\u021bia \u0219i Vol\u00eenia de est \u00een Polonia sovietic\u0103. Un prim val (1945-1946) a fost ordonat de c\u0103tre Stalin, dar semnat de c\u0103tre Hru\u0219ciov (prim-secretar al PC Ucrainean din 1938 p\u00e2n\u0103 \u00een 1949); un al doilea val (1955-1959) a fost ordonat de c\u0103tre Hru\u0219ciov (de data aceasta ca prim-secretar al PCUS). Teritoriul Gali\u021biei de Est (Lwov, Ternopil, Ivano-Frankivsk), astfel purificat etnic, va deveni peste ani fieful neo-banerismului ucrainean \u0219i va influen\u021ba decisiv, \u00eencep\u00e2nd cu Revolu\u021bia Portocalie din 2004, orientarea Ucrainei de Est spre confruntare cu Federa\u021bia Rus\u0103.<\/p>\n

Str\u0103mutarea germanilor dincolo de linia Oder-Neisse a fost mult mai ampl\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eDac\u0103 nu cite\u0219ti ziarele e\u0219ti neinformat,<\/p>\n

dac\u0103 le cite\u0219ti e\u0219ti dezinformat\u201d (Mark Twain)<\/p>\n

Dificult\u0103\u021bile reconcilierii polono-ucrainene.<\/strong><\/p>\n

Judec\u00e2nd dup\u0103 informa\u021biile zilnice ale mass-mediei din Rom\u00e2nia am r\u0103m\u00e2ne cu impresia c\u0103 rela\u021biile polono-ucrainene sunt impecabile (tot a\u0219a dup\u0103 cum publicul care ascult\u0103 zilnic informa\u021bii despre sus\u021binerea conducerii Rom\u00e2niei, p\u00e2n\u0103 \u00een p\u00e2nzele albe, pentru Kiev poate r\u0103m\u00e2ne cu impresia subliminal\u0103 c\u0103 Teritoriile Rom\u00e2ne\u0219ti Ocupate ar fi \u00een Federa\u021bia Rus\u0103 \u0219i nu \u00een Republica Ucraina).<\/p>\n

Polonia a fost, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd cel mai vocal sus\u021bin\u0103tor al Kievului. Acest aspect se leag\u0103 nu de o dragoste polono-ucrainean\u0103, ci de dorin\u021ba Var\u0219oviei de a ap\u0103rea ca principal juc\u0103tor politic est-european, \u00eentr-o reactualizare a marelui proiect Intermarium al lui Pilsudski. Numai c\u0103 Washingtonul are \u00a0\u0336 \u00a0\u0219i a implementat \u00a0\u0336 \u00a0propriul proiect Intermarium (pe teritoriul nostru urm\u00e2nd s\u0103 fie constituit\u0103, spre extazul unora, cea mai mare baz\u0103 militar\u0103 NATO, de facto USA, din Europa).<\/p>\n

Masacrele din Gali\u021bia \u0219i Vol\u00eenia au l\u0103sat urme ad\u00e2nci \u00een mentalul colectiv polonez \u0219i \u00een cel ucrainean. Dup\u0103 largi dezbateri publice, \u00een 2015 (\u00een timpul mandatului preziden\u021bial al lui Petro Poro\u0219enko), Rada Suprem\u0103 de la Kiev a adoptat o lege prin care glorific\u0103 OUN \u0219i UPA. \u00cen replic\u0103, Seimul (Parlamentul) polonez, a dat o rezolu\u021bie prin care acuz\u0103 OUN \u0219i UPA de epurare etnic\u0103, iar \u00een 2016 a instituit ziua de 16 iulie ca Zi Na\u021bional\u0103 de Comemorare a Victimelor Genocidului na\u021bionali\u0219tilor ucraineni asupra popula\u021biei civile a celei de-a doua Republici Poloneze.<\/p>\n

La comemorarea a 75 de ani de la masacre (2018) pre\u0219edintele Poloniei, Andrzej Duda, depun\u00e2nd o coroan\u0103 de flori \u00een lanul de gr\u00e2u care acoper\u0103 locul, acum \u00een Ucraina, unde a fost unul dintre satele poloneze (Kolonia Pokuta) masacrate \u0219i incendiate de c\u0103tre ucrainenii UPA (slide 3) <\/em><\/strong>a spus: \u201eFiecare polonez ucis \u0219i ars aflat \u00een acest p\u0103m\u00e2nt trebuie s\u0103-\u0219i recapete numele \u0219i prenumele.\u201d[6],<\/strong> Oficialit\u0103\u021bi poloneze s-au exprimat: \u201eE greu de admis ca Ucraina s\u0103 se al\u0103ture UE f\u0103r\u0103 s\u0103 permit\u0103 deshum\u0103ri la locurile unde au avut loc masacrele.\u201d[7]<\/strong><\/p>\n

\u00cen ianuarie 2023, c\u00e2nd parlamentul de la Kiev l-a omagiat pe Bandera, \u00a0premierul polonez, Mateusz Morawiecki \u0219i-a exprimat dezavuarea: \u201ca avut loc un genocid \u00een care \u00eentre 100.000 \u0219i 200.000 de polonezi au murit \u00een m\u00e2inile na\u021bionali\u0219tilor ucraineni \u00een zonele de frontier\u0103 \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u0219i vom lupta \u00eentotdeauna pentru a men\u021bine vie memoria lor\u201d[7].<\/strong><\/p>\n

Tensiunea polono-ucrainean\u0103 mocnit\u0103 a abandonat eufemismele diplomatice \u00een timpul crizei cerealelor din 2023. \u00cen discursul s\u0103u din 20 septembrie de la tribuna Adun\u0103rii Generale a ONU, Zelenski\u00a0 a acuzat Polonia c\u0103 (\u00eempreun\u0103 cu Ungaria \u0219i Slovacia) \u201eface jocul Rusiei\u201d refuz\u00e2nd, la 15 septembrie, s\u0103 redeschid\u0103 grani\u021bele pentru importul cerealelor ucrainene. Reac\u021biile liderilor polonezi au venit \u00een aceea\u0219i zi. Andrzej Duda a afirmat c\u0103 \u201eUcraina este ca o persoan\u0103 care se \u00eeneac\u0103\u2026extrem de periculoas\u0103 \u0219i care \u00ee\u0219i poate trage salvatorul sub ap\u0103\u201d, iar Morawiecki a afirmat c\u0103 Polonia nu va mai livra arme Ucrainei \u0219i l-a avertizat pe Zelenski \u201es\u0103 nu mai jigneasc\u0103 vreodat\u0103 Polonia\u201d[8]<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Dac\u0103 obiectivul OUN-Bandera \u0219i al bra\u021bului ei \u00eenarmat, UPA, \u00een 1943, era crearea unui stat na\u021bional ucrainean pe teritoriul Gali\u021biei \u0219i Vol\u00eeniei, prin exterminarea tuturor polonezilor din acele teritorii, obiectivul neo-banderismului de la Kiev de dup\u0103 2004 a devenit purificarea etnic\u0103 prin asimilare lingvistic\u0103 \u0219i cultural\u0103, legiferat\u0103, \u00een imensul teritoriu pe care sovieticii \u00a0l-au creat Ucrainei, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 a ru\u0219ilor din Donbass \u0219i a rom\u00e2nilor din Teritoriile Rom\u00e2ne\u0219ti Ocupate de Ucraina.<\/p>\n

Asupra na\u021bionalismului ultra-xenofob ucrainean, vom reveni, \u00een 2014, c\u00e2nd el s-a \u00eengem\u0103nat cu Doctrina Wolfowitz a neo-conservatorilor de la Washington, ignor\u00e2nd celebrul avertisment al lui Kissinger: \u201eAr putea s\u0103 fie periculos s\u0103 fii du\u0219manul Americii, dar s\u0103 fii prietenul ei este fatal\u201d (formulat pe vremea retragerii americanilor din Vietnam \u0219i ilustrat spectaculos la retragerea din Afganistan). Este problema na\u021bionali\u0219tilor de la Kiev c\u0103 s-au lansat \u00eentr-o aventur\u0103 sinuciga\u0219\u0103. Este problema noastr\u0103, a rom\u00e2nilor, c\u0103, \u00een locul unei politici externe echilibrate, \u00een\u021belepte \u0219i preventive, ne l\u0103s\u0103m antrena\u021bi, pas cu pas, \u00eentr-una sinuciga\u0219\u0103, dictat\u0103 de interese \u00a0str\u0103ine.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

[1]<\/strong>https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Act_of_restoration_of_the_Ukrainian_state<\/a><\/p>\n

[2] <\/strong>https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Masacrarea_polonezilor_din_Vol%C3%A2nia<\/a><\/p>\n

[3] <\/strong>Timothy Snyder, The Reconstruction of Nations. Poland, Ucraine, Lithuania, Belarus, 1569-1999,<\/em><\/strong> Yale University Press, London, New Haven & London, 2003.<\/p>\n

https:\/\/shron1.chtyvo.org.ua\/Timothy_David_Snyder\/The_Reconstruction_of_Nations_Poland_Ukraine_Lithuania_Belarus_1569-1999_nhl.pdf<\/a><\/p>\n

[4] <\/strong>R. Goncharenko\u00a0\u201eStepan Bandera: Ukrainian hero or Nazi collaborator?\u201d<\/em><\/strong><\/a> .\u00a0Deutsche Welle<\/em>, 22 May 2022. https:\/\/www.dw.com\/en\/stepan-bandera-ukrainian-hero-or-nazi-collaborator\/a-61842720<\/a><\/p>\n

[5]<\/strong> Winston Churchill, Al Doilea R\u0103zboi Mondial<\/em><\/strong>\u2013Memorii<\/em><\/strong>, vol II, Paul Editions, 2019.<\/p>\n

[6]<\/strong>https:\/\/www.president.pl\/news\/polish-president-on-volhynia-massacre-anniversary-observances,36756<\/a><\/p>\n

[7]<\/strong>https:\/\/bucpress.eu\/polonia-cere-ucrainei-exhumari-si-procese-adecvate-in-cazul-masacrului-de-la-volinia\/<\/a><\/p>\n

[8]<\/strong>Jacek Lepiraz- corespondent Deutsche Welle<\/em><\/strong> la Var\u0219ovia https:\/\/www.dw.com\/ro\/polonia-%C8%99i-ucraina-devin-cei-mai-buni-prieteni-de-acum-inamici\/a-66897829<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Prof. Dr. Tiberiu Tudor<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n