{"id":1242881,"date":"2024-08-31T05:08:28","date_gmt":"2024-08-31T02:08:28","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1242881"},"modified":"2024-08-31T05:08:28","modified_gmt":"2024-08-31T02:08:28","slug":"romana-in-imparatia-limbilor-lumii-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1242881","title":{"rendered":"ROM\u00c2NA \u00ceN \u00ceMP\u0102R\u0102\u021aIA LIMBILOR LUMII – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

ROM\u00c2NA \u00ceN \u00ceMP\u0102R\u0102\u021aIA LIMBILOR LUMII<\/span><\/h1>\n
\n

Dumitru Ioncic\u0103
Incorect Politic<\/strong>
\nAugust 31, 2024<\/p>\n

\"ROM\u00c2NA<\/a><\/p>\n

ROM\u00c2NA \u00ceN \u00ceMP\u0102R\u0102\u021aIA LIMBILOR LUMII<\/strong><\/h3>\n

\u00cen Men\u021biunea introductiv\u0103 <\/em>\u00a0a volumului\u00a0 lui Lucian Costi, Limba rom\u00e2n\u0103, na\u0219terea \u0219i falsurile istorice<\/strong> din 2016, regretatul Gabriel Gheorghe evoca ni\u0219te pasaje din India antic\u0103,<\/strong> cercetarea savan\u021bilor de la Universitatea din Cambridge, referitoare la popula\u021bia alb\u0103 care acum patru mii cinci sute de ani a \u00eenceput f\u0103urirea civiliza\u021biei indiene \u0219i la similitudinile dintre limba sanscrit\u0103 \u0219i limba rom\u00e2n\u0103. Aceste pasaje echivalau atunci cu ni\u0219te nout\u0103\u021bi istorice \u0219ocante pentru cititorii rom\u00e2ni. S-a \u00eent\u00e2mplat ca anul acesta s\u0103 apar\u0103 volumul bilingv al acestei cercet\u0103ri, la Editura Uranus, Arienii din Carpa\u021bi \u0219i cultura vedic\u0103. Dou\u0103 miracole, <\/strong>\u00een care\u00a0 <\/strong>aceste lucruri sunt tratate pe larg. Acum apare \u0219i volumul doi al c\u0103r\u021bii aceluia\u0219i Lucian Costi, Rom\u00e2na, limba vechilor cazanii.<\/strong> A\u0219a le-a potrivit bunul Dumnezeu. \u00cen primul volum aveam o str\u0103lucit\u0103 demonstra\u021bie a autorului c\u0103\u00a0 echipamentul lingvistic al religiei ortodoxe rom\u00e2ne este str\u0103vechi rom\u00e2nesc \u0219i nu apar\u021bine slavilor a\u0219a cum se sus\u021bine pe toate drumurile academice, iar limbajul \u0219i\u00a0 terminologia reprezint\u0103 o fraud\u0103 istoric\u0103 de mari propor\u021bii a ru\u0219ilor.<\/p>\n

S\u0103 ne reamintim c\u0103, \u00een c\u0103r\u021bile sale, Lucian Costi arat\u0103 c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 nu este doar un mijloc de comunicare, ci o crea\u021bie care ajut\u0103 la \u00een\u021belegerea lumii \u0219i constituie un sistem pe care nu-l cunoa\u0219te nici o limb\u0103 european\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te formarea cuvintelor. Cuvintele sunt compuse din morfeme stem, fiecare cu un sens, din a c\u0103ror \u00eembinare rezult\u0103 cuv\u00e2ntul \u0219i familiile de cuvinte ale c\u0103ror \u00een\u021belesuri multiple alc\u0103tuiesc un sistem de cunoa\u0219tere universal\u0103 cu dimensiuni spa\u021biale, temporale \u0219i obiectuale. Elementele sistemului se afl\u0103 \u00een coresponden\u021b\u0103 \u00eentre ele. Este un ADN lingvistic. Nici un tratat de lingvistic\u0103 din lume nu seam\u0103n\u0103 cu ceea ce face Lucian Costi.<\/p>\n

Ca s\u0103 \u00een\u021belegem acest sistem, e bine s\u0103 vedem, foarte pe scurt, cum s-a ajuns aici, care e drumul \u0219i care sunt condi\u021biile lui.<\/p>\n

    \n
  1. a) For\u021ba<\/em> \u0219i productivitatea silabelor.<\/em> Rom\u00e2na are peste 900 de cuvinte din vocabularul de baz\u0103 care sunt monosilabice. Aceasta este o proprietate organic\u0103 intern\u0103 care genereaz\u0103 productivitate \u0219i u\u0219urin\u021b\u0103 \u00een comunicare \u0219i memorizare. Gradele de rudenie se definesc prin reduplicarea unei silabe format\u0103 dintr-o consoan\u0103 \u0219i o vocal\u0103: tata, mama, bebe, nene, nana, baba, \u021ba\u021ba, gaga, la fel actele fiziologice esen\u021biale: papa, pipi, caca. \u00cen aceea\u0219i categorie intr\u0103 \u0219i cuvintele de origine onomatopeic\u0103, care au generat \u00een rom\u00e2n\u0103 peste dou\u0103 mii de cuvinte.<\/li>\n
  2. b) Structura molecular\u0103.<\/em> Constat\u0103rile de mai sus, apar\u021bin\u00e2nd lui Gabriel Gheorghe, Lucian Iosif Cue\u0219dean, Petre Morar \u0219i al\u021bii i-au sugerat lui Lucian Costi ideea structurii moleculare a limbii rom\u00e2ne. Pe de alt\u0103 parte, o observa\u021bie a unui \u00eenv\u0103\u021bat american, John Noble Wilford, cum c\u0103 \u00eenainte de Grecia \u0219i Roma sau chiar de Mesopotamia \u0219i Nil, \u00een Valea Dun\u0103rii de Jos tr\u0103ia un neam de oameni care era mult avansat fa\u021b\u0103 de timpul acela \u00een art\u0103, tehnologie \u0219i comer\u021b,<\/em> ei bine, aceast\u0103 observa\u021bie a avut un rol decisiv asupra g\u00e2ndirii autorului nostru, gener\u00e2ndu-i prezum\u021bia de originalitate absolut\u0103 a limbii noastre. \u00cenarmat astfel, s-a apucat de treab\u0103.<\/li>\n
  3. c) Diferen\u021berea \u0219i profunzimea codurilor. <\/em>Un cod este o grupare de sunete care define\u0219te una sau mai multe sfere conceptuale. Exist\u0103 coduri vocalice, de exemplu O* ( de unde descind cuvinte ca oi, oaie, O! Tu Doamne)<\/em> \u0219i coduri av\u00e2nd una, dou\u0103, trei, uneori patru consoane c\u0103rora li se adaug\u0103 vocale, cum e de pild\u0103 codul V*L, din care deriv\u0103 particula vul<\/em> pe care o reg\u0103sim \u00een vul-pe, vul-tur, vul-can. <\/em>Codurile nasc particule fundamentale de construc\u021bie (PFC), care sunt pietrele de temelie ale multitudinii cuvintelor limbii. Particulele pot avea semnifica\u021bii algebrice de natur\u0103 binar\u0103, plus\/minus, ca de pild\u0103 lele (+m\u00e2ndr\u0103)\/-lele (-pui de lele), frig\/frige, val\/vale, van (+bolovan) \u2013van \/-\u00een van, \u00een zadar).<\/em>Toate codurile din care sunt formate cuvintele rom\u00e2ne\u0219ti au c\u00e2te un \u00een\u021beles care poten\u021beaz\u0103\u00a0 \u00een\u021belesul cuv\u00e2ntului \u0219i contribuie la istoria sa. Indiferent c\u0103 sunt concrete sau exprim\u0103 o abstrac\u021biune, c\u0103 sunt legate de sentimente, de obiceiuri, de credin\u021b\u0103 sau de matematic\u0103, ele alc\u0103tuiesc sisteme complexe, familii de cuvinte care uneori sunt alc\u0103tuite din toate aceste elemente care \u00eei confer\u0103 limbii rom\u00e2ne un caracter organic \u0219i<\/li>\n<\/ol>\n

    Red\u0103m \u00een cele ce urmeaz\u0103, c\u00e2t se poate de succint, doar dou\u0103 exemple, din c\u00e2teva sute.<\/p>\n

    Codul B*C, particula boc<\/em><\/strong><\/p>\n

    Acest cod provine dintr-o particul\u0103 onomatopeic\u0103. A\u0219adar, avem a boc\u0103ni, bocn\u0103, bocanc<\/em>, un verb, un adverb \u0219i un substantiv care, potrivit dic\u021bionarelor\u00a0 academice, nu au nici o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ele, iar bocanc ar proveni din maghiar\u0103. S\u0103 urm\u0103rim ra\u021bionamentul autorului. Pentru a<\/em>boc\u0103ni<\/em>, desp\u0103r\u021birea corect\u0103 este boc-\u0103ni,<\/em>\u00a0 \u00een care sufixul \u2013\u0103ni<\/em> este la r\u00eendul lui tot un cod sau PFC care compune un grup de\u00a0 verbe onomatopeice: a cronc-\u0103ni, a tr\u0103nc-\u0103ni, a cioc-\u0103ni, \u0163\u0103c-\u0103ni, p\u0103c-\u0103ni, zdr\u0103ng-\u0103ni, z\u0103ng-\u0103ni<\/em>.\u00a0 Compunerea verbal\u0103 direct\u0103 din onomatopee are, logic, o vechime mare \u015fi probabil c\u0103 apare \u00eenaintea cre\u0103rii altor verbe. Este posibil ca aceast\u0103 grupare \u2013\u0103ni,<\/em> care denot\u0103 marca verbal\u0103 pentru onomatopee, s\u0103 fie la originea termina\u0163iilor verbale tipice limbilor germanice \u00een \u2013en <\/em>(cu pronun\u0163are \u2013\u0103n<\/em>): sag<\/em>\u2013en<\/em> \u00een german\u0103.\u00a0 De re\u0163inut c\u0103 anglo-saxona avea chiar termina\u0163ia \u2013an<\/em> pentru infinitive: winn-an<\/em>, a c\u00e2\u015ftiga, fa\u0163\u0103 de winn-en<\/em>, gewinn-en<\/em> din german\u0103. \u00cen german\u0103, pronun\u0163area vocalei e<\/em> din en<\/em> aduce cu \u0103<\/em> din \u2013\u0103ni<\/em>, iar \u00een englez\u0103, abia \u00een ME (engleza medie) se schimb\u0103 termina\u0163ia arhaic\u0103 \u2013an<\/em> \u00een termina\u0163ia mai nou\u0103 \u2013en <\/em>care apoi e abandonat\u0103. Uneori, anglo-saxona tr\u0103deaz\u0103 asem\u0103n\u0103ri cu rom\u00e2na: de pild\u0103 folosirea frecvent\u0103 a prefixului a<\/em>\u2013 : apart, abreast, aside, afar, anew, asunder<\/em>, binare cu sens opus de felul down<\/em>, \u00een jos, dawn<\/em>, r\u0103s\u0103rit, \u00een sus, wed<\/em>, a se c\u0103s\u0103tori, wid-ow<\/em>, v\u0103duv(\u0103), viitorul cu will<\/em> etc. Sufixul \u2013ein<\/em> este termina\u0163ie infinitival\u0103 \u015fi \u00een greaca veche: poiein<\/em>, a face, graphein<\/em>, a scrie. Din boc\u0103ni<\/em>, limba noastr\u0103 \u015fi-a creat singur\u0103 cuv\u00e2ntul boac\u0103n\u0103<\/em>, f\u0103r\u0103 s\u0103-l a\u015ftepte pe gaf\u0103<\/em>, neologism de origine francez\u0103, c\u0103ruia \u00eei lipse\u015fte puterea de sugerare a vorbei rom\u00e2ne\u015fti.\u00a0 Cel\u0103lalt termen bocn\u0103<\/em> arat\u0103 o faz\u0103 de \u00eenghe\u021bare a apei, de exemplu, \u201eapa este \u00eenghe\u0163at\u0103 bocn\u0103<\/strong>\u201d<\/em>. S\u0103 desfacem \u00een silabe cuv\u00e2ntul bocn\u0103<\/em>.\u00a0 Ob\u0163inem boc-n\u0103<\/em><\/strong>.\u00a0 Silaba n\u0103<\/em><\/strong> afl\u0103m c\u0103 este chiar PFC na<\/em><\/strong>, parte din codul N* <\/em><\/strong>(stelu\u0163a indic\u0103 vocal\u0103 sau diftong), care are sensul major vag de fluid, sensul restr\u00e2ns de ap\u0103, lichid ca apa. Puse \u00eempreun\u0103, aceste dou\u0103 silabe constituie cuv\u00e2ntul compus bocn\u0103<\/em> care are un sens nou: o ap\u0103 care devine tare, astfel \u00eenc\u00e2t zgomotul produs prin lovirea acestei st\u0103ri noi fizice a apei s\u0103 fac\u0103 boc. <\/em>Despre silaba n\u0103<\/em><\/strong> se pot face alte constat\u0103ri. O reg\u0103sim \u00een cuv\u00e2ntul n\u0103du\u015feal\u0103<\/em>, care, desf\u0103cut, d\u0103 n\u0103-du\u015f-eal\u0103<\/em>, unde primul component este acela\u015fi n\u0103<\/em><\/strong>, cu sens de ap\u0103, ca o ap\u0103, du\u015f<\/em>, cu sensul de \u201eav\u00e2nd un miros nepl\u0103cut\u201d provenit din PFC duh<\/em><\/strong>, du\u015f<\/strong><\/em>,<\/strong> aici cu sensul negativ de fluid cu propriet\u0103\u0163i olfactive dezagreabile (acest PFC are \u00een\u0163eles binar, pentru sensul pozitiv avem: vorb\u0103 de duh<\/strong>, Sf\u00e2ntul Duh<\/strong><\/em>).\u00a0 Acela\u015fi element se reg\u0103se\u015fte \u00een du\u015f-man.<\/em><\/strong>\u00a0 Na<\/em> se mai reg\u0103se\u015fte \u00een iar-na, to-am-na. <\/em>Apropo de cuv\u00e2ntul du\u0219man, <\/em>dic\u021bionarele academice \u00eel dau de origine turc\u0103, \u00eens\u0103 turcii l-au preluat de la persani, iar \u00een limba per\u0219ilor a venit de la arieni, adic\u0103 de la noi. Acestea sunt surprizele istoriei.<\/p>\n

    Bocanc<\/em>, prin desfacere \u00een PFC, d\u0103 boc-anc<\/strong>.\u00a0 Desp\u0103r\u0163irea \u00een silabele bo-canc<\/em> nu ne spune nimic, dovad\u0103 c\u0103 sudarea din vechime a celor dou\u0103 PFC s-a f\u0103cut de o a\u015fa manier\u0103 \u00eenc\u00e2t c<\/em>-ul final din PFC boc<\/em> se leag\u0103 de silaba a doua; de aceea desfacem \u00een grupul boc<\/em>-, care are un sens, \u015fi grupul \u2013anc<\/em>, pe care-l vom analiza. O particul\u0103 fundamental\u0103 de construc\u0163ie (PFC) nu se suprapune neap\u0103rat unei silabe.\u00a0 Bocanc<\/em> pare a nu avea nici o leg\u0103tur\u0103 cu bocn\u0103<\/em>, dar este limpede c\u0103 grupul boc<\/em> e comun \u00een ambele cuvinte, or, asta ne semnaleaz\u0103 faptul c\u0103 un bocanc<\/em> este o \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte tare, care face un zgomot definit prin onomatopeea respectiv\u0103, atunci c\u00e2nd mergi. Dac\u0103 boc<\/em> ne spune c\u0103 avem de-a face cu o calitate precis\u0103 a acestei \u00eenc\u0103l\u0163\u0103ri, grupul urm\u0103tor, -anc<\/em><\/strong>, nu pare a \u00eensemna nimic \u00een rom\u00e2ne\u015fte. S\u0103 cercet\u0103m deci dac\u0103 grupul de sunete anc<\/em><\/strong> exist\u0103 \u00een limbile \u00eenrudite din familia numit\u0103 de unii lingvi\u015fti indo-european\u0103. Observ\u0103m c\u0103 \u00een englez\u0103, ank<\/em><\/strong>le<\/em> este glezn\u0103<\/em>, un cuv\u00e2nt \u00een care prima parte este acela\u015fi grup anc<\/strong>-.\u00a0 \u00cen anglo-saxon\u0103, cuv\u00e2ntul era anc<\/em><\/strong>leow<\/em>.\u00a0 \u00cen germana veche, Althochdeutsch, eink<\/em><\/strong>a<\/em> \u00eensemna tot glezn\u0103. \u00cen sanscrit\u0103, ang<\/em><\/strong> \u00eenseamn\u0103 membru al trupului, picior. \u00cen latin\u0103, ang<\/em><\/strong>-ulu<\/em>s \u00eenseamn\u0103 unghi, iar \u00een greaca veche, angk<\/em><\/strong>-ylos<\/em> \u00eenseamn\u0103 tot unghi (de aici anch<\/em><\/strong>ilozat, <\/em>ajuns relativ recent \u00een limba noastr\u0103). Latina \u015fi greaca veche au sensuri derivate ale cuv\u00e2ntului originar ank<\/em>, de\u015fi sunt atestate \u00een scris cu mult timp \u00eenainte de anglo-saxon\u0103 \u015fi germana veche, dar cu mult mai recent dec\u00e2t sanscrita. At\u00e2t anglo-saxona, c\u00e2t \u015fi germana veche p\u0103streaz\u0103 \u00eens\u0103 sensul primar, redat \u015fi de sanscrit\u0103, pe c\u00e2nd latina \u015fi greaca veche au sensuri tardive, alunecate. Odat\u0103 ce ne-am edificat asupra \u00een\u0163elesului r\u0103d\u0103cinii anc<\/em>, observ\u0103m c\u0103 acest grup se afl\u0103 ascuns sub forma \u2013\u00e2nc-<\/em> \u00eentr-o familie de cuvinte care pleac\u0103 de la br-\u00e2nc-\u0103<\/em> (a \u00eembr-\u00e2nc-i, Br\u00e2ncu\u015fi, Br\u00e2ncoveanu, Brancacci, branche<\/em> \u00een fr., branch<\/em> \u00een engl. etc).\u00a0 \u00cen cuv\u00e2ntul br-\u00e2nc-\u0103<\/em>, combina\u0163ia este \u00eentre grupul br-<\/em>, cu sens de leg\u0103tur\u0103, \u015fi \u2013nc<\/em>, cu sens de articula\u0163ie: o br-\u00e2nc-\u0103<\/em> este de fapt conectarea a dou\u0103 articula\u0163ii \u00een corp.\u00a0 Grupul br<\/em>\u2013 \u00eel vom reg\u0103si \u00een Do-bro-gea<\/em>. Deci, \u2013anc<\/em> \u015fi \u2013\u00e2nc<\/em> sunt variante ale aceleia\u015fi particule fundamentale de construc\u0163ie rom\u00e2ne\u015fti, grupul anc<\/em>.\u00a0 Recapitul\u00e2nd, cuv\u00e2ntul bocanc<\/em> ne spune c\u0103 este vorba de o \u00eenc\u0103l\u0163are care ajunge p\u00e2n\u0103 la glezn\u0103 \u015fi este f\u0103cut\u0103 dintr-un material tare, care face boc<\/em> atunci c\u00e2nd se love\u015fte de piatr\u0103, de pavaj, de pardoseal\u0103.<\/p>\n

    C\u00e2teva concluzii: vorba bocanc<\/em> e foarte veche \u00een rom\u00e2ne\u015fte, m\u0103rturie fiind prezen\u0163a elementului al doilea, \u2013anc<\/em>, care a disp\u0103rut de mult din limba vorbit\u0103, dar care era perceput ca glezn\u0103<\/em>, a\u015fa cum dovedesc limbi de care ne-am desp\u0103r\u0163it cu mii de ani \u00een urm\u0103.\u00a0 Acum c\u00e2teva mii de ani, str\u0103mo\u015fii no\u015ftri f\u0103ceau bocanci<\/em>, pentru simplul motiv c\u0103 no\u0163iunea exista doar dac\u0103 exista obiectul de denumit, deci me\u015fte\u015fugul acesta e foarte vechi la noi.\u00a0 Rom\u00e2nii lucrau \u015fi bocanci<\/em>, nu numai opinci, pentru \u00eenc\u0103l\u0163\u0103rile lor. Cuv\u00e2ntul e compus prin aglutinare dintr-o onomatopee, boc<\/em>, \u015fi o alt\u0103 particul\u0103 primar\u0103 de construc\u0163ie, anc<\/em>, acest gen de compunere fiind de mult timp pierdut. Orice dic\u0163ionar etimologic care pretinde c\u0103 sluje\u015fte adev\u0103rului ar trebui s\u0103 noteze originea acestor trei cuvinte, a<\/em>boc\u0103ni, bocn\u0103, bocanc,<\/em> astfel: cuvinte str\u0103vechi rom\u00e2ne\u015fti, derivate din onomatopee \u015fi construite prin aglutinare \u00eentr-o faz\u0103 extrem de veche a limbii<\/em>.<\/p>\n

    Cuv\u00e2ntul\u00a0 slava<\/strong><\/p>\n

    Aici avem\u00a0 o no\u021biune fundamental\u0103 \u00een vocabularul principal al termenilor abstrac\u0163i ai limbii noastre.\u00a0 Vechimea sa ne\u00eentrerupt\u0103 \u00een limb\u0103 se m\u0103soar\u0103 cu mileniile.\u00a0 Este o nestemat\u0103 pre\u0163ioas\u0103 \u00een diadema coroanei vorbirii rom\u00e2ne\u015fti c\u0103tre Dumnezeire. Demonstra\u021bia pe care o face autorul \u00een privin\u021ba originii str\u0103rom\u00e2ne a termenului este absolut magistral\u0103. O vom\u00a0 reda foarte pe scurt.<\/p>\n

    Slava nu este\u00a0 nici rus\u0103,\u00a0 nici ucrainean\u0103 cum vor unii, este doar\u00a0 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

    Slav\u0103<\/em><\/strong> e poate cel mai n\u0103p\u0103stuit cuv\u00e2nt rom\u00e2nesc, pentru c\u0103 faima lui a fost a\u015fa de mare \u00een vremurile de demult, c\u00e2nd a fost preluat de alte limbi care l-au ridicat la rang de folosire major\u0103, pecetluindu-i soarta iar, mai apoi, dup\u0103 ce ele au prins putere \u015fi trufie, s-au \u00eentors cu furie \u015fi \u00eenver\u015funare \u00eempotriva limbii rom\u00e2ne.\u00a0 Din acele vremuri, vorba noastr\u0103 veche a devenit ea \u00eens\u0103\u015fi o cenu\u015f\u0103reas\u0103<\/strong> la ea acas\u0103, din aversiunea instinctiv\u0103 a vorbitorilor de rom\u00e2n\u0103 pentru neprietenii str\u0103ini care au ridicat-o \u00een sl\u0103vi<\/em>.\u00a0 Slava<\/em> este unul din cuvintele extraordinare ale limbii noastre, aflat \u00een primejdie de a disp\u0103rea din limb\u0103, din ra\u0163iuni politice.<\/p>\n

    Dic\u021bionarele academice \u00eei atribuie o etimologie slav\u0103, fals\u0103 \u0219i mizerabil\u0103. Trec\u00e2nd peste faptul c\u0103 acest termen exista \u0219i \u00een latina clasic\u0103 \u00een forma salva<\/em>, trebuie subliniat c\u0103\u00a0 slava<\/em><\/strong> era \u0219i \u00een avestic\u0103 \u0219i sanscrit\u0103.<\/p>\n

    \u00cen sanscrit\u0103 se spune \u015br\u00e1vas<\/em><\/strong> pentru faim\u0103, glorie, slav\u01ce<\/em><\/strong>.\u00a0 Din observa\u0163ia profesorului Robert Beekes rezult\u0103 c\u0103 \u015br\u00e1vas<\/em><\/strong> s-a pronun\u0163at slavas<\/strong> \u00eentr-o versiune mai veche a sanscritei din zona Rajastan<\/em> (Rege stat, adic\u0103 stat regal<\/em>), \u00eenainte ca tratamentul de schimbare a valorii lui l<\/em> cu r<\/em> s\u0103 apar\u0103 \u00een grupul indo-iranian.\u00a0 Or asta ne duce la o pronun\u0163are identic\u0103 cu cea din rom\u00e2n\u0103.\u00a0 Pe baza numeroaselor coresponden\u0163e de vocabular \u00eentre rom\u00e2n\u0103 \u015fi vedic\u0103-sanscrit\u0103 dovedim c\u0103 termenul slava<\/strong> exista spus la fel \u015fi \u00een rom\u00e2na de acum 3500 de ani, adic\u0103 era \u00een limba noastr\u0103 \u00eenc\u0103 dinainte de roirea popula\u0163iilor ariene din Spa\u0163iul Carpatic \u00een Iran \u015fi India de Nord.\u00a0 Nu exist\u0103 nicio atestare de limb\u0103 sclavin\u0103 (\u201eslav\u0103<\/em>\u201d) mai veche de 1100 de ani, deci nu se poate proba sub niciun chip prezen\u0163a \u00een acel grup de limbi a vorbei slava<\/em> mai \u00eenainte de a fi fost ea rostit\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte.\u00a0 Dogma oficial\u0103 dup\u0103 care slava<\/em> e originar din limba sclavin\u0103 este infirmat\u0103 de probe.\u00a0 Iat\u0103 de ce este important s\u0103 adopt\u0103m unanim numele de limbi sclavine<\/em>, nu slave<\/em>, popoare sclavine<\/em>, nu slave<\/em>, spre a diferen\u0163ia numele acelor grup\u0103ri de vorba strict rom\u00e2neasc\u0103 de slava<\/em><\/strong>, spre a o salva<\/em> de nimicire, c\u0103ci e o vorb\u0103 pur rom\u00e2neasc\u0103.\u00a0 Dup\u0103 Robert Beekes, slava nemuritoare<\/em> se zicea \u00e1ksitam sr\u00e1vas<\/em><\/strong> \u00een sanscrit\u0103, slava mare<\/em>m\u00e1hi \u015br\u00e1vas<\/em><\/strong>, corespunz\u00e2nd \u00een gr.v cu kl\u00e9os \u00e1phthiton,<\/em> respectiv mega kl\u00e9os<\/em>.\u00a0 Grupul sl<\/em> era redat prin kl<\/em> \u00een greaca veche!\u00a0 Pronun\u0163area pentru kl\u00e9os<\/em> din elin\u0103 era sl\u00e9os<\/em> \u00een faza arhaic\u0103 a acestui grai.\u00a0 Sl\u00e9os<\/em> este mai bine \u00eenrudit cu slava<\/em>.\u00a0 <\/strong>\u00centrez\u0103rim c\u0103 apare confirmarea rostirii slavei<\/em> asem\u0103n\u0103tor ca \u00een rom\u00e2n\u0103 \u00een limbi care au avut tangen\u0163e cu rom\u00e2na ultraarhaic\u0103.\u00a0 \u00cen avestic\u0103 avem vohu sravah<\/em><\/strong> pentru faim\u0103 bun\u0103, slava bun\u0103.<\/em> Iat\u0103 c\u0103 vorba noastr\u0103 slava<\/em> este atestat\u0103 \u00een ambele reprezentante str\u0103vechi ale grupului indo-iranian, sravah<\/em><\/strong> \u00een avestic\u0103 \u015fi \u015br\u00e1vas<\/em><\/strong> \u00een sanscrit\u0103, ceea ce ne duce s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 slava<\/em> e un cuv\u00e2nt foarte vechi \u00een rom\u00e2ne\u015fte deoarece se aliniaz\u0103 unor termeni specializa\u0163i de natur\u0103 religioas\u0103 din grupa arian\u0103 de r\u0103s\u0103rit (indo-iraniana).\u00a0 A se nota c\u0103 \u00een cele dou\u0103 limbi ariene de r\u0103s\u0103rit consoana final\u0103 a termenului e incert\u0103, ba h<\/em>, ba s<\/em>, ceea ce spune c\u0103 tema nemi\u015fcat\u0103 a cuv\u00e2ntului era ca \u00een rom\u00e2n\u0103, srava<\/em>, pronun\u0163at str\u0103vechi slava<\/em>.<\/p>\n

    Slava <\/strong>este cl\u0103dit\u0103 din dou\u0103 morfeme, sl\u2019 <\/strong>\u015fi ava.\u00a0 <\/strong>Sl-<\/em> este un modulator desemn\u00e2nd desfacerea, deschiderea, propagarea temei con\u0163inut\u0103 \u00een particula urm\u0103toare alipit\u0103, \u00een acela\u015fi mod ca \u00een sl-ob-od<\/em>, unde sl-<\/em> semnific\u0103 dezlegarea de constr\u00e2ngerea od<\/em> care \u00eenl\u0103n\u0163uie\u015fte ob<\/em>.\u00a0 \u00cen sl-ava<\/em>, grupul sl-<\/em> ne comunic\u0103 dezv\u0103luirea, slobozirea unei viziuni de valoare cereasc\u0103 -ava<\/em>, care altfel ar fi ascuns\u0103 privirilor omene\u015fti.\u00a0 Prin morfemul -ava<\/em>, slava<\/em> prime\u015fte conota\u0163iile dimensiunii sacrale, ascendente, exprim\u00e2nd \u00eensu\u015firi proprii ale Lumii de Sus \u015fi ale persoanelor ajunse acolo.\u00a0 Slava<\/em> este ceea ce au experimentat apostolii care erau prezen\u0163i la Preobrajenie<\/em>, la Schimbarea la Fa\u0163\u0103 a Domnului<\/em>.\u00a0 Lumina necreat\u0103 este \u015fi ea parte din acela\u015fi concept de slav\u0103<\/em>.<\/p>\n

    Morfemul ava<\/em><\/strong> nu mai exist\u0103 de sine st\u0103t\u0103tor \u00een limb\u0103 \u015fi pare a defini tot ce dep\u0103\u015fe\u015fte puterea sim\u0163urilor omene\u015fti de a percepe, merg\u00e2nd pe axa pozitiv\u0103, tot ce prilejuie\u015fte o stare de beatitudine. Particula ava<\/em> s-a p\u0103strat ca termen separat \u00een latin\u0103 sub forma ave<\/em>, \u00een special cu \u00een\u0163elesul de salut, uneori cu sensul de m\u0103re\u0163ie, c\u00e2nd era adresat personalit\u0103\u0163ilor sau conduc\u0103torilor.\u00a0 Dar\u00a0 Ave Maria<\/em> din latina bisericeasc\u0103 pune pe acela\u015fi plan morfemul ava<\/em> din slava,<\/em> iar Slav\u0103 Mariei!<\/em> este echivalent cu Ave Maria<\/em>, semantic \u015fi fonetic.<\/p>\n

    Am redat, c\u00e2t s-a putut de scurt, dou\u0103 exemple din\u00a0 extraordinara oper\u0103 lingvistic\u0103 a lui Lucian Costi pentru ca lectorul s\u0103 se familiarizeze cu ce scrie acest erudit contemporan cu noi, despre\u00a0 crea\u021bia primordial\u0103 care se nume\u0219te limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

    Folosind metodologia aplicat\u0103\u00a0 \u00een primele dou\u0103 c\u0103r\u021bi, \u00een volumul doi din Rom\u00e2na, limba vechilor cazanii<\/em><\/strong>\u00a0 sunt analizate cuvinte esen\u021biale ale vocabularului principal al limbii, cum sunt m\u00e2ndra, draga, pogor\u00e2re, trai, tr\u0103iasc\u0103, sticla<\/em>. Se demonstreaz\u0103 f\u0103r\u0103 putin\u021b\u0103 de t\u0103gad\u0103 ca ele sunt inventate de str\u0103mo\u0219i, nu de slavi, care doar le-au copiat, dup\u0103 care \u0219i le-au \u00eensu\u0219it. Cu acest prilej este dezv\u0103luit atacul slavilor \u00eempotriva limbii rom\u00e2ne\u00a0 \u0219i neamului rom\u00e2nesc, care se duce de peste 160 de ani, \u00een mod organizat, insistent \u0219i bine finan\u021bat.<\/p>\n

    Sunt analizate cuvinte str\u0103vechi cl\u0103dite cu particula ca<\/em>\/suflet, \u00een limba arhaic\u0103. Unul dintre ele este termenul catrin\u021b\u0103<\/em>, care nu era o simpl\u0103 pies\u0103 de \u00eembr\u0103c\u0103minte, ci un ve\u0219m\u00e2nt sacerdotal, o od\u0103jdie, \u00een faza matriarhatului. Dar catrin\u021ba apare \u0219i \u00een mozaicul din biserica San Apolinario Nuovo din Ravenna, construit\u0103 \u00een secolul \u0219ase de c\u0103tre Teodoric cel Mare, regele get de la Ravenna. S\u0103 men\u021bion\u0103m c\u0103 dic\u021bionarele academice \u00eei atribuie catrin\u021bei o origine maghiar\u0103, de\u0219i savantul Ferenc Bakos confirm\u0103 c\u0103 este un termen \u00eemprumutat, al\u0103turi de al\u021bi peste dou\u0103 mii, din limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

    \u00cen volumul doi d\u0103m \u0219i peste cuv\u00e2nul Bog<\/em>, un termen arhaic al limbii, cu zeci de deriva\u021bi, printre care este numele propriu Bogdan, <\/em>larg r\u0103sp\u00e2ndit. Se demonstreaz\u0103 c\u0103 R\u0103zvan, Mircea, Basarab, \u0218erban, Sultana<\/em> sunt crea\u021bii vechi rom\u00e2ne\u0219ti. Cuv\u00e2ntul Steag <\/em>are rude \u00een limbile germanice, ca \u0219i vrednic.<\/em>\u00a0 Straniu<\/em> \u0219i str\u0103in<\/em> sunt rude cu strana<\/em>, descinse fiind din acela\u0219i cod STR*N. Nic<\/em> e una din cele mai vechi \u0219i productive particule ale limbii, care a difuzat \u00een multe graiuri, iar originea sa din limba slav\u0103 este un fals grosolan.\u00a0La fel, afirma\u021bia da<\/em> provine din aceea\u0219i particul\u0103 da<\/em>, ca \u0219i cea din Da-cia<\/em>, iar prezen\u021ba lui da<\/em> \u00een \u201cslav\u0103\u201d este tot un furt \u0219i insult\u0103 adresat\u0103 neamului rom\u00e2nesc.<\/p>\n

    Ca o \u00eencoronare a minunatelor sale propriet\u0103\u021bi, s\u0103 men\u021bion\u0103m c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 a inventat un procedeu formativ de cuvinte noi folosind principiile simetriei din geometrie, eviden\u021biat prin cuvintele surori cl\u0103dite prin inversare de particule.\u00a0Acest procedeu nu se reg\u0103se\u0219te \u00een nicio alt\u0103 limb\u0103 de pe p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

    A\u0219a cum am men\u021bionat, Lucian Costi analizeaz\u0103 cuv\u00e2ntul ca pe o\u00a0 structur\u0103 molecular\u0103, dar, \u00een cele din urm\u0103, sedus de luxurian\u021ba cuv\u00e2ntului rom\u00e2nesc, transform\u0103\u00a0 studiile sale de caz\u00a0 \u00een adev\u0103rate minienciclopedii. Avem pe de o parte pasionatul om de cultur\u0103, de neclintit \u00een superbul lui na\u021bionalism, iar pe de alta oferta incredibil de bogat\u0103 \u0219i surprinz\u0103toare a limbii rom\u00e2ne. Totodat\u0103 cititorul \u00ee\u0219i va da seama c\u0103 un asemenea act cultural nu poate fi realizat av\u00e2nd ca subiect alt\u0103 limb\u0103, oricare ar fi aceea, pur \u0219i simplu, pentru c\u0103 rom\u00e2na este singura\u00a0 care se poate preta la a\u0219a ceva.<\/p>\n

    DUMITRU IONCIC\u0102<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/p>\n<\/div>\n

    Share<\/span><\/p>\n