{"id":1242238,"date":"2024-09-27T09:39:18","date_gmt":"2024-09-27T06:39:18","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1242238"},"modified":"2024-09-27T09:39:18","modified_gmt":"2024-09-27T06:39:18","slug":"infiintarea-si-extinderea-nato-xvii-bill-clinton-boris-eltin-1993-1996-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1242238","title":{"rendered":"\u00ceNFIIN\u021aAREA \u0218I EXTINDEREA NATO XVII. Bill Clinton \u2013 Boris El\u021b\u00een 1993-1996 – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

\u00ceNFIIN\u021aAREA \u0218I EXTINDEREA NATO XVII. Bill Clinton \u2013 Boris El\u021b\u00een 1993-1996<\/span><\/h1>\n
\n

Prof. Dr. Tiberiu Tudor
\nIncorect Politic<\/strong>
\nSeptembrie 27, 2024<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

\u00ceNFIIN\u021aAREA \u0218I EXTINDEREA NATO<\/strong><\/h3>\n

XVII. Bill Clinton \u2013 Boris El\u021b\u00een 1993-1996<\/strong><\/h3>\n

\u00cen 1992 pre\u0219edintele republican G.H.W. Bush a pierdut alegerile pentru al doilea mandat, \u00een favoarea\u00a0 senatorului democrat de Arkansas, Bill (William Jefferson) Clinton. La 20 ianuarie 1993, Bill Clinton a preluat func\u021bia de pre\u0219edinte al Statelor Unite, pe care a p\u0103strat-o p\u00e2n\u0103 la 20 ianuarie 2001. Cele dou\u0103 mandate preziden\u021biale ale lui Clinton se suprapun \u00een linii mari peste cele dou\u0103 mandate ale lui Boris El\u021b\u00een la pre\u0219edin\u021bia Federa\u021biei Ruse (10 iulie 1991 \u2013 31 decembrie 1999), astfel \u00eenc\u00e2t ultimul deceniu al secolului trecut este denumit uneori, \u00een studiile politologice, deceniul Clinton \u2013 El\u021b\u00een.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

    \n
  1. Parteneriatul Clinton \u2013 El\u021b\u00een.\u00a0 <\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

    Bill Clinton l-a cunoscut pe El\u021b\u00een cu ocazia \u00eent\u00e2lnirii acestuia cu pre\u0219edintele G.H.W. Bush, la Washington, \u00een iunie 1992. Clinton era liderul opozi\u021biei democrate \u0219i candidatul ei la pre\u0219edin\u021bia Statelor Unite. Dup\u0103 cum spune Clinton \u00een cartea sa autobiografic\u0103 [1], El\u021b\u00een l-a tratat politicos \u0219i prietenos, dar cu condescenden\u021b\u0103, convins c\u0103 Bush va lua al doilea mandat; \u00een \u00eencheierea discu\u021biei i-a spus \u201esunt sigur c\u0103 vei avea un viitor frumos\u201d. \u00cens\u0103 la alegerile din decembrie experimentatul pre\u0219edinte G.H.W. Bush nu a reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 al doilea mandat, datorit\u0103 recesiunii economice din perioada pre\u0219edin\u021biei lui.<\/p>\n

    Clinton l-a sunat pe El\u021b\u00een imediat ce a preluat pre\u0219edin\u021bia: \u201e-Acum, \u00een calitate de pre\u0219edinte, vreau s\u0103 v\u0103 reafirm promisiunea c\u0103 Rusia va fi o prioritate de v\u00e2rf a Administra\u021biei mele. Sunt sigur c\u0103, \u00eempreun\u0103, vom crea cel mai str\u00e2ns parteneriat U.S.-Rusia posibil.\u201d \u201e-Sunt ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 v\u0103 \u00eent\u00e2lnesc \u0219i s\u0103 v\u0103 cunosc ca \u00abBill\u00bb\u201d \u0336\u00a0 a r\u0103spuns El\u021b\u00een\u00a0 \u0336 pentru ca, la prima lor \u00eent\u00e2lnire ca pre\u0219edin\u021bi, la Vancouver, \u00een 3-4 aprilie 1993, s\u0103 pluseze: \u201eSuntem prieteni \u0219i parteneri, Bill\u201d.<\/p>\n

    \u00cenregistr\u0103rile declasificate \u00een 2018 ale convorbirilor telefonice \u0219i \u00eent\u00e2lnirilor lor atest\u0103 o rela\u021bie de apropiere afectiv\u0103, pe baza c\u0103reia El\u021b\u00een a sperat, dar nu a putut, s\u0103 construiasc\u0103 un parteneriat autentic \u00eentre Federa\u021bia Rus\u0103 \u0219i Statele Unite. \u00cen\u0219iruirea cronologic\u0103 a acestor documente arat\u0103, ceea ce poate nu era evident sau vizibil \u00een cursul evenimentelor, anume c\u0103 \u00een administra\u021bia Clinton s-au pus bazele excluderii Federa\u021biei Ruse de la structura de securitate european\u0103, care r\u0103m\u0103sese g\u00e2ndit\u0103 la Washington \u00een termenii originari ai NATO, u\u0219or actualiza\u021bi: \u201eAmericans in, Russians out and Germans down\u201d (dicton al generalului Lord Ismay, primul secretat general NATO). Din documentele declasificate p\u00e2n\u0103 acum nu reiese c\u0103 excluderea ar fi fost programat\u0103, ci treptat\u0103, evolu\u00e2nd printr-o izolare din ce \u00een ce mai accentuat\u0103 a Rusiei. \u00cen ceea ce \u00eel prive\u0219te pe Clinton, nu cu ostilitate. ci, mai degrab\u0103, cu o lips\u0103 de clarviziune pe termen lung, \u00een pofida avertismentelor unor personalit\u0103\u021bi politice \u0219i militare americane de prim rang. Poate constr\u00e2ns de esthablishment. \u00cen schimb, sprijinul lui Clinton pentru politica intern\u0103 a lui El\u021b\u00een \u00a0a fost continuu \u0219i f\u0103r\u0103 nicio ezitare. De exemplu, dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea de la Vancouver Clinton a impulsionat punerea \u00een practic\u0103 a acordului grupului G7 (\u021b\u0103rile dezvoltate: SUA, Germania, Fran\u021ba, Italia, Marea Britanie, Canada \u0219i Japonia), care fusese deja ob\u021binut de pre\u0219edintele Bush, ca organismele financiare interna\u021bionale s\u0103 ofere Rusiei un ajutor in valoare de 27 miliarde dolari,\u00a0 ajutor care, spre disperarea lui El\u021b\u00een, \u00eent\u00e2rzia. Mai mult, tot cu sprijinul lui Clinton, Rusia a fost admis\u0103, \u00een 1997, \u00een G7, care a devenit G7+1. \u00cen felul acesta, El\u021b\u00een a primit c\u00e2teva guri de oxigen financiar care l-au ajutat s\u0103-\u0219i men\u021bin\u0103 un minim de credibilitate pe plan intern timp de dou\u0103 mandate.<\/p>\n

    Exist\u0103 \u0219i aspecte anecdotice ale prieteniei personale dintre Clinton \u0219i El\u021b\u00een. La Vancouver convorbirile debutaser\u0103 cu un atac dezl\u0103n\u021buit al lui El\u021b\u00een, care, printre altele, cerea imperios ca SUA s\u0103-\u0219i schimbe pozi\u021bia de control asupra armelor \u0219i s\u0103 deschid\u0103 pie\u021bele americane la m\u0103rfurile ruse\u0219ti, atac pe care t\u00e2n\u0103rul pre\u0219edinte l-a domolit cu \u00een\u021belegere \u0219i dib\u0103cie. Dup\u0103 Vancouver, Clinton s-a exprimat: \u201eMi-a pl\u0103cut. Este un urs plin de contradic\u021bii aparente.\u201d \u00cen memorii, Clinton noteaz\u0103 de asemenea, cu v\u0103dit\u0103 pl\u0103cere, r\u0103spunsul lui El\u021b\u00een, dup\u0103 un summit, la \u00eentrebarea unui ziarist, dac\u0103 este fericit: \u201eSunt mul\u021bumit de negocieri, dar fericit nu m\u0103 pot sim\u021bi dec\u00e2t in fa\u021ba unei femei!\u201d Personalit\u0103\u021bi accentuate, cu temperamente complementare, cei doi pre\u0219edin\u021bi aveau \u0219i sl\u0103biciuni complementare. Tot Clinton noteaz\u0103 c\u0103 El\u021bin era comparat cu generalul Grant din r\u0103zboiul civil american, despre care Lincoln spusese, alertat fiind de \u201esnobi\u201d despre acel viciu al generalului: \u201eDescoperi\u021bi ce bea el \u0219i da\u021bi-o \u0219i celorlal\u021bi generali.\u201d<\/p>\n

    \u00a0<\/p>\n

      \n
    1. Criza Constitu\u021bional\u0103 din Federa\u021bia Rus\u0103\u00a0 \u0336 1993. <\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

      Pe 2 ianuarie 1992, imediat dup\u0103 implozia URSS, El\u021b\u00een\u00a0 \u0336\u00a0 devenit, pentru o perioad\u0103, st\u0103p\u00e2nul absolut al Federa\u021biei Ruse \u00een virtutea puterilor excep\u021bionale pe care \u0219i le-a asumat \u00een timpul puciului din august 1991 \u00a0\u0336 \u00a0a declan\u0219at reforma economic\u0103 radical\u0103 spre economia de\u00a0 pia\u021b\u0103, pe care o promisese \u00eenc\u0103 din octombrie 1991. Liberalizarea pre\u021burilor, a cursului rublei \u0219i a comer\u021bului exterior s-a f\u0103cut brusc, sub forma \u201eterapiei de \u0219oc\u201d, \u00eentr-un acord de \u00eemprumuturi cu FMI, Banca Mondial\u0103 \u0219i Trezoreria Statelor Unite \u0219i, bine\u00een\u021beles, sub rigorile impuse de acestea. A urmat hiperinfla\u021bia, falimentarea \u00eentreprinderilor prin privarea de credite \u0219i lipsa de comenzi.<\/p>\n

      Unii dintre fo\u0219tii colaboratori ai lui El\u021b\u00een s-au distan\u021bat fa\u021b\u0103 de acest tip de reform\u0103 \u0219i de impunerea dictatorial\u0103, prin decrete preziden\u021biale, a m\u0103surilor ei. La 9 decembrie 1992 Parlamentul (denumit \u00eenc\u0103 Sovietul Deputa\u021bilor Poporului) a refuzat confirmarea ultra-liberalului Egon Gaidar \u00een func\u021bia de prim-ministru \u0219i a \u00eemputernicit Banca Central\u0103 a Rusiei (aflat\u0103 sub control parlamentar) s\u0103 continue acordarea de credite \u00eentreprinderilor care erau \u00een pragul falimentului. A doua zi, \u00eentr-un discurs violent, specific temperamentului \u0219i luptei sale pentru putere, El\u021b\u00een acuz\u0103 Parlamentul c\u0103 este \u201eo fort\u0103rea\u021b\u0103 \u00a0a for\u021belor conservatoare \u0219i reac\u021bionare\u201d. \u00cen replic\u0103, deputa\u021bii voteaz\u0103 trecerea armatei sub control parlamentar. Criza politic\u0103 izbucnise. Vicepre\u0219edintele Federa\u021biei, Alexandr Ru\u021bkoi\u00a0 (fost aliat al lui El\u021b\u00een, ridicat \u00een aceast\u0103 func\u021bie \u0219i la gradul de general de c\u0103tre El\u021b\u00een dup\u0103 e\u0219uarea puciului din august 1991) denun\u021b\u0103 reformele pre\u0219edintelui ca \u201egenocid economic\u201d. Pentru moment, pre\u0219edintele Federa\u021biei \u0219i pre\u0219edintele Parlamentului, Ruslan Hasbulatov, au ajuns la un compromis, care prevedea organizarea unui referendum asupra unei noi Constitu\u021bii \u0219i asupra \u00eencrederii \u00een pre\u0219edinte \u0219i reformele sale, precum \u0219i alegeri legislative \u0219i preziden\u021biale anticipate. Deputa\u021bii au respins, \u00eens\u0103, alegerile legislative anticipate.<\/p>\n

      Dup\u0103 un an de h\u0103r\u021buire politic\u0103 reciproc\u0103 \u00eentre legislativ \u0219i executiv, \u00een cursul c\u0103reia a supravie\u021buit politic unei ini\u021biative de punere sub acuzare, la referendumul din 25 aprilie 1993 El\u021b\u00een a c\u00e2\u0219tigat votul de \u00eencredere popular \u0219i sprijinul pentru reformele sale (60% din voturi). Alegerile anticipate preziden\u021biale au fost respinse, iar cele parlamentare nu au \u00eentrunit cvorumul ridicat, special impus de c\u0103tre Parlament.<\/p>\n

      Adversitatea pre\u0219edinte\u2013Parlament a continuat p\u00e2n\u0103 \u00een toamn\u0103. La 21 septembrie 1993, printr-un Decret Preziden\u021bial (Decretul 1400), El\u021b\u00een dizolv\u0103 Congresul Deputa\u021bilor Poporului, anun\u021b\u0103 noi alegeri parlamentare \u0219i \u00a0suspend\u0103 Constitu\u021bia \u00een vigoare, \u00eenlocuind-o cu o lege fundamental\u0103 care-i d\u0103dea pre\u0219edintelui puteri executive excep\u021bionale. Curtea Constitu\u021bional\u0103 (pre\u0219edinte Valerii Zorkin) declar\u0103 decretul lui El\u021b\u00een neconstitu\u021bional. A doua zi Paramentul \u00eel demite pe pre\u0219edinte \u0219i \u00eel pune sub acuzare, numindu-l pre\u0219edinte interimar la conducerea Federa\u021biei pe vicepre\u0219edintele \u00een func\u021bie, generalul (r) Alexandr Ru\u021bkoi, care depune jur\u0103m\u00e2ntul pe Constitu\u021bie. \u00cen aceast\u0103 calitate, Ru\u021bkoi demite mini\u0219trii Ap\u0103r\u0103rii (generalul Pavel Gracev), Internelor \u0219i Serviciului Federal de Contrainforma\u021bii (viitorul FSB), care fuseser\u0103 numi\u021bi de c\u0103tre El\u021b\u00een dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea puciului din august 1991. \u021aara avea acum dou\u0103 guverne\u00a0 \u0336 \u00a0unul la Kremlin, al pre\u0219edintelui, \u0219i unul la Casa Alb\u0103, al Parlamentului [2].<\/p>\n

      \u00a0<\/p>\n

        \n
      1. Atacul asupra Parlamentului<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

        Resping\u00e2nd Decretul 1400, a c\u0103rui prim\u0103 prevedere era dizolvarea Parlamentului, deputa\u021bii se baricadeaz\u0103 \u00een cl\u0103direa Casei Albe (aceea\u0219i \u00een care se baricadaser\u0103 \u00eempreun\u0103 cu El\u021b\u00een, cu doi ani \u00een urm\u0103, la puciul din 19-21 august 1991). Pe 28 septembrie1993 izbucnesc violente proteste de strad\u0103, care culmineaz\u0103, la 2 octombrie, cu o mare demonstra\u021bie anti-El\u021b\u00een la Moscova. Rusia este din nou \u00een pragul r\u0103zboiului civil. Pre\u0219edintele Parlamentului, Ruslan Hasbulatov cere demonstran\u021bilor, de la un balcon al Casei Albe, s\u0103 cucereasc\u0103 centrul de televiziune Ostankino, iar Ru\u021bkoi cere asaltarea Kremlinului, devenit, din 1991, sediu al Pre\u0219edin\u021biei Federa\u021biei Ruse. Institu\u021biile de for\u021b\u0103 r\u0103m\u00e2n, \u00eens\u0103, de partea lui El\u021b\u00een. \u00cen noaptea de 3\/4 septembrie, la Ostankino, trupele trag de pe blindate \u00een demonstran\u021bi, iar \u00een 4 septembrie generalul Pavel Gracev d\u0103 ordinul de tragere cu tunurile tancurilor asupra Casei Albe. Ru\u021bkoi (fost colonel de avia\u021bie, erou al Uniunii Sovietice, cu peste 400 misiuni de lupt\u0103 \u00een Afganistan, din trei supravie\u021buind prin catapultare) cere prin radio fo\u0219tilor s\u0103i colegi s\u0103 bombardeze Kremlinul. Intre timp trupele speciale asalteaz\u0103 \u0219i preiau Casa Alb\u0103, etaj cu etaj. Pe 5 septembrie rezisten\u021ba este lichidat\u0103, Ru\u021bkoi, Hasbulatov \u0219i al\u021bi deputa\u021bi\u00a0 \u0336\u00a0 aresta\u021bi, Din partea protestatarilor anti-El\u021b\u00een \u00a0\u00a0\u0336 187 mor\u021bi \u0219i 437 r\u0103ni\u021bi\u00a0 (cifrele oficiale).<\/p>\n

        O compara\u021bie cu puciul din august 1991 se impune. Dup\u0103 moartea, mai degrab\u0103 datorat\u0103 unor acte de bravur\u0103, a celor trei tineri care au fost singurele victime ale confrunt\u0103rii din 1991, cei doi mare\u0219ali \u00een via\u021b\u0103, Ahromeev \u0219i Iazov (ministrul Ap\u0103r\u0103ii) au dispus retragerea armatei \u00een caz\u0103rmi, ceea ce a dus la e\u0219ecul puciului de la Moscova din 1991. \u00cen \u00a0ceea ce prive\u0219te lovitura de Stat a lui El\u021b\u00een din septembrie 1993, sunt remarcabile c\u00e2teva extrase dintr-un interviu acordat, peste un deceniu, de c\u0103tre generalul Pavel Gracev jurnali\u0219tilor americani Petr Aven \u0219i Alfred Koch [3]. Hot\u0103r\u00e2rea de a se trage cu tunul asupra Casei Albe, dup\u0103 care s\u0103 fie \u00a0asaltat\u0103, a fost luat\u0103 de El\u021b\u00een, Gracev \u0219i\u00a0 Alexandr Korjakov, fost gard\u0103 de corp a lui El\u021b\u00een din 1985 \u0219i, apoi, din 1991, \u0219eful \u00a0Serviciului Securit\u0103\u021bii Preziden\u021biale (PSB). \u201eAm b\u0103ut pu\u021bin\u201d, spune Gracev. \u201e La asalt, nou\u0103 dintre oamenii mei au murit. Dar \u0219i noi am omor\u00e2t mul\u021bi.\u201d Aven: \u201eC\u00e2\u021bi?\u201d Gracev: \u201eO mul\u021bime.\u201d\u00a0 Aven: \u201e\u00cen jur de 200?\u201d Gracev:\u201dPoate, Nimeni nu i-a num\u0103rat.\u201d Aven:\u201d\u00centre 200 \u0219i 400, dup\u0103 diverse estim\u0103ri.\u201d Gracev: \u201dPe scurt\u00a0 \u0336 \u00a0mul\u021bi.\u201d Aven: \u201eAp\u0103r\u0103tori ai Casei Albe?\u201d Gracev: \u201eDa , ap\u0103r\u0103tori. O mul\u021bime.\u2026A fost superb. Casa Alb\u0103 era \u00een fl\u0103c\u0103ri.\u201d (\u00abThat \u00a0was beautiful. The White House was ablaze.\u00bb). Explicabil: cu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een urm\u0103, Parlamentul \u00eel destituise pe Gracev din func\u021bia de ministru al Ap\u0103r\u0103rii.<\/p>\n

        Trebuie subliniat c\u0103, de data aceasta, \u00een 1993, El\u021b\u00een nu lupta cu ultra-conservatorii comuni\u0219ti, ca \u00een 1991, ci cu fo\u0219tii lui alia\u021bi, cei mai de n\u0103dejde, din 1990\/1991, care nu doreau \u00eentoarcerea la comunism, ci un regim parlamentar autentic \u0219i o reform\u0103 treptat\u0103 \u00een locul sinuciga\u0219ei terapii de \u0219oc sus\u021binute la limita stopului cardiac economic de \u00eemprumuturile FMI \u0219i BM. El\u021b\u00een era acuzat c\u0103 vinde \u021bara americanilor. La r\u00e2ndul lui El\u021b\u00een a creat, pentru a-i discredita \u0219i acuza, un termen oximoronic bine \u021bintit pe anxiet\u0103\u021bile ruse: \u201erebeliune armat\u0103 fascisto-comunist\u0103\u201d.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

        \u00a0<\/strong>\u00cen 5 octombrie, prin \u0218eful Administra\u021biei Preziden\u021biale, El\u021b\u00een \u00eei cere lui Valerii Zorkin s\u0103-\u0219i depun\u0103 demisia din func\u021bia de pre\u0219edinte al Cur\u021bii Constitu\u021bionale pentru c\u0103 \u201ea creat o baz\u0103 legal\u0103 pentru activit\u0103\u021bile extremiste ale lui Ru\u021bkoi \u0219i Hasbulatov\u201d, ceea ce remarcabilul jurist face a doua zi. Toate cele trei puteri, separate \u00een principiu, ale ceea ce se nume\u0219te Statul de Drept, executiv\u0103, legislativ\u0103 \u0219i judec\u0103toreasc\u0103, sunt concentrate \u00een m\u00e2na pre\u0219edintelui El\u021b\u00een. \u00cen spectaculoasa lui carier\u0103 politic\u0103, Boris El\u021b\u00een s-a dovedit a fi un campion al luptei pentru putere, \u00een mare m\u0103sur\u0103 a luptei pentru putere personal\u0103, extrem de rezistent la loviturile primite \u0219i extrem de dur \u00een cele date. Cursul istoriei URSS \u0219i apoi al Federa\u021biei Ruse a fost influen\u021bat decisiv de amprenta voluntarismului s\u0103u. \u00cen unele texte de istorie a acestei perioade, cele zece zile de conflict militar sunt denumite \u201ea doua revolu\u021bie din octombrie\u201d. Similarit\u0103\u021bile, prin revers, \u00een oglind\u0103, sunt evidente, iar una este frapant\u0103: determinarea lui Lenin de a lua puterea prin lovitura de Stat bol\u0219evic\u0103 la 25 oct \/7nov 1917 (Tro\u021bki, Kamenev, Zinoviev, to\u021bi se opuneau) \u0219i determinarea lui El\u021b\u00een de a p\u0103stra puterea prin lovitura de Stat din octombrie 1993. O diferen\u021b\u0103: loviturile de Stat pentru p\u0103strarea puterii dup\u0103 ce ea a fost c\u00e2\u0219tigat\u0103 legal, constitu\u021bional (cazul lui El\u021b\u00een), sunt denumite auto-lovituri (\u00abself-coup\u00bb).<\/p>\n

        \u00a0<\/p>\n

          \n
        1. Un regim super-preziden\u021bial<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

          \u00cen noiembrie El\u021b\u00een \u0219i-a prezentat, \u00eentr-o emisiune televizat\u0103, Proiectul de Constitu\u021bie sub deviza \u201eRusia are nevoie de ordine\u201d. Conform acestui Proiect, Pre\u0219edintele poate numi primul-ministru chiar \u00eempotriva obiec\u021biilor Parlamentului \u0219i desemneaz\u0103 conducerea militar\u0103 \u0219i a Consiliului de Securitate f\u0103r\u0103 aprobarea Parlamentului. \u00cen cazul unui vot de ne\u00eencredere \u00een guvern, pre\u0219edintele poate p\u0103stra guvernul timp de trei luni \u0219i, dac\u0103 votul se repet\u0103, poate dizolva Parlamentul. Pre\u0219edintele are drept de veto \u00eempotriva oric\u0103rei legi trecute cu majoritate simpl\u0103 \u00een Dum\u0103, dup\u0103 care legea are nevoie de majoritate de dou\u0103 treimi ca s\u0103 treac\u0103. Pre\u0219edintele nu poate fi pus sub acuzare pentru \u00eenc\u0103lcarea Constitu\u021biei.<\/p>\n

          La 12 decembrie 1993 au avut loc, simultan, referendumul pentru noua Constitu\u021bie \u0219i alegerile pentru noul Parlament (numit acum Adunarea Federal\u0103 Rusiei), bicameral (Consiliul Federa\u021biei \u00a0\u0219i Duma de Stat).<\/p>\n

          Noua Constitu\u021bie a fost adoptat\u0103 cu 58,4% voturi, la o prezen\u021b\u0103 la vot de 54,4%. El\u021b\u00een a reu\u0219it s\u0103-\u0219i impun\u0103 proiectul de Constitu\u021bie, cre\u00e2nd o pre\u0219edin\u021bie puternic\u0103, caracterizat\u0103 prin capacitatea foarte mare de guvernare prin decrete. Pre\u0219edintele devenea \u0219eful executivului, cu dreptul de a emite, conform Art. 90, ordonan\u021be cu putere executiv\u0103. Conform acestei Constitu\u021bii, apreciaz\u0103 anali\u0219tii, Federa\u021bia Rus\u0103 se definea ca un stat \u201esuper-preziden\u021bial\u201d, sau \u201epreziden\u021bial parlamentar-preziden\u021bial\u201d. Se aprecia c\u0103 aceast\u0103 Constitu\u021bie este elaborat\u0103 pentru perioada El\u021b\u00een \u0219i c\u0103 nu-i va supravie\u021bui.<\/p>\n

          \u00cen schimb rezultatul alegerilor din 1993 pentru Duma de Stat a constituit o lovitur\u0103 puternic\u0103 pentru reforma lui El\u021b\u00een \u0219i, \u00een perspectiv\u0103, pentru el personal. Pe primul loc s-a situat Partidul Democrat Liberal al lui Vladimir Jirinovski, a c\u0103rui retoric\u0103 na\u021bionalist\u0103 rus\u0103 de dreapta a surprins (el fiind evreu ucrainean), iar pe al treilea, Partidul Comunist al Federa\u021biei Ruse, re\u00eenfiin\u021bat \u00een februarie 1993 \u0219i condus de Ghennadi Ziuganov. De-abia acum Parlamentul intra sub controlul unor for\u021be anti-capitaliste \u0219i anti-americane. La urm\u0103toarele alegeri parlamentare, din 1995, P.C.F.R. va deveni, deta\u0219at, partidul dominant al Dumei,<\/p>\n

          Efectul social al terapiei de \u0219oc, al privatiz\u0103rii s\u0103lbatice \u0219i al dictaturii El\u021b\u00een a devenit limpede la alegerile preziden\u021biale din iunie\/iulie 1996. El\u021b\u00een a c\u00e2\u0219tigat la limit\u0103 (35%) primul tur \u00een fa\u021ba liderului comunist Ziuganov (32%), urmat de generalul (\u00een retragere) Alexandr Lebed (14,5%). Coopt\u00e2ndu-l pe Lebed pe postul de secretar al Consiliului de Securitate, El\u021b\u00een a c\u00e2\u0219tigat, \u00een turul doi, al doilea mandat preziden\u021bial cu 54,4%. \u00cen schimbul sprijinului, Lebed i-a cerut \u0219i capul rivalului s\u0103u, generalul Pavel Gracev (dup\u0103 puciul din august 1991, Gracev \u00eel \u00eendep\u0103rtase pe Lebed din capital\u0103, trimi\u021b\u00e2ndu-l la conducerea armatei a 14-a). El\u021b\u00een l-a sacrificat pe Gracev f\u0103r\u0103 ezitare, uz\u00e2nd de acuza\u021biile notorii de mare corup\u021bie, implicare \u00een asasinarea unui ziarist \u0219i de incompeten\u021b\u0103 \u00een r\u0103zboiul din Cecenia, aduse acestuia.<\/p>\n

          \u00cen cartea sa Boris El\u021b\u00een-De la R\u0103s\u0103rit la Asfin\u021bit,<\/em><\/strong> \u00a0Korjakov descrie \u00een termeni extrem de duri corup\u021bia \u0219i dispre\u021bul fa\u021b\u0103 de institu\u021biile democratice care domneau la Kremlin, inclusiv ac\u021biunile lui \u00een intimidarea \u0219i \u00eenl\u0103turare adversarilor pre\u0219edintelui: \u201eC\u00e2nd trebuia s\u0103 ia decizii, El\u021b\u00een era motivat nu de interesul de Stat, ci de al clanului familiei sale.\u201d Ne\u00eendoielnic. pe E\u021b\u00een personal nu-l interesa \u00eembog\u0103\u021birea, el era un \u00eemp\u0103timit al performan\u021bei luptei pentru putere. Dar \u00een jurul lui \u0219i al familiei lui roiau cei care au pus m\u00e2na pe toate activele statului, prima genera\u021bie de miliardari, nu ru\u0219i, ci ai Rusiei. \u201eTerapia de \u0219oc\u201d a lui El\u021b\u00een a aruncat Federa\u021bia Rus\u0103 \u00een haos, corup\u021bie, criminalitate economic\u0103 \u0219i criminalitate de tip mafiot.<\/p>\n

          \u00a0<\/p>\n

            \n
          1. \u201eSuperba gestionare a crizei\u201d<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

            Clinton l-a sunat pe El\u021b\u00een imediat dup\u0103 ce acesta a f\u0103cut public, la 21 septembrie, Decretul 1400 de dizolvare a Parlamentului, exprim\u00e2ndu-i sprijinul total \u201epentru reform\u0103 \u0219i democratizare\u201d, precum \u0219i faptul c\u0103 \u00een Congresul american urmeaz\u0103 s\u0103 se voteze un pachet de asisten\u021b\u0103 de 2,5 miliarde dolari, votul favorabil fiind condi\u021bionat de continuarea procesului de democratizare. El\u021b\u00een l-a asigurat c\u0103 \u201enu va fi nicio v\u0103rsare de s\u00e2nge\u201d \u0219i c\u0103 \u201etoate for\u021bele democratice m\u0103 sus\u021bin\u201d ([4], Doc. 03)<\/p>\n

            \u00cen 5 octombrie, imediat dup\u0103 asaltarea \u0219i ocuparea Parlamentului, El\u021b\u00een l-a sunat pe Clinton, ale c\u0103rui prime cuvinte de r\u0103spuns au fost: \u201eBun\u0103 diminea\u021ba Boris, tocmai voiam s\u0103 te sun \u0219i s\u0103-\u021bi exprim sprijinul meu\u201d. De data aceasta El\u021b\u00een i-a denumit pe opozan\u021bi \u201efasci\u0219ti, terori\u0219ti \u0219i bandi\u021bi\u201d. \u201eAi f\u0103cut exact ceea ce trebuia s\u0103 faci \u0219i te felicit pentru modul \u00een care ai manevrat\u201d (\u00abyou did everything exactly as you had to, and I congratulate you for the way you handled it.\u00bb) \u00a0\u0336 i-a spus Clinton \u00a0la finalul convorbirii. R\u0103spunsul lui Boris a fost plin de\u00a0 efuziune: \u201e\u00ce\u021bi mul\u021bumesc pentru toate. Te \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ez din toat\u0103 inima\u201d (\u00abThank you for everything. I embrace you with all my heart.\u00bb) ([4], Doc. 05; \u0219i ;[5]). Clinton nu era interesat nici de violarea democra\u021biei, nici de v\u0103rs\u0103rile de s\u00e2nge care au avut loc \u00een Rusia. El\u021b\u00een era partenerul ideal pentru expansionismul american \u00een Europa \u0219i Clinton l-a sprijinit \u00een toate ac\u021biunile interne, dictatoriale sau represive, ob\u021bin\u00e2nd \u00een schimb toate concesiile de care a avut nevoie \u00een planul politicii externe.<\/p>\n

            \u00cen retrospectiva evenimentelor care au urmat, un alt pasaj al convorbirii lor din 5 octombrie cap\u0103t\u0103 relevan\u021b\u0103: \u00a0Clinton: \u201eVreau s\u0103-\u021bi exprim inten\u021bia mea de a lucra pe rela\u021biile noastre bilaterale. Presupun c\u0103 vrei s\u0103 impulsion\u0103m toate acest proiecte.\u201d (\u00abI assume you want us to press ahead on all of these projects\u00bb). Secretarul Christopher va veni la tine \u00een a treia s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 din octombrie.\u201d \u00a0El\u021b\u00een: \u201eDa, Bill, sunt foarte \u00eenc\u00e2ntat de sprijinul pe care mi \u00a0l-ai acordat \u0219i apreciez colaborarea.\u201d Interesul lui Clinton \u0219i al echipei sale era deblocarea expansiunii NATO \u00een Europa Central\u0103 \u0219i de Est \u0219i blocarea Federa\u021biei Ruse \u00een anticamera pe care o vor constitui Parteneriatul pentru Pace \u0219i Parteneriatul \u00a0Rusia-NATO.<\/p>\n

            Vizita secretarului de Stat american, Warren Christopher la Moscova, \u00een 22 octombrie 1993 a fost o spectaculoas\u0103 manipulare a lui El\u021b\u00een de c\u0103tre Christopher, pe care El\u021b\u00een \u0219i echipa lui nu au \u00een\u021beles-o pe deplin dec\u00e2t \u00een ianuarie 1994, dup\u0103 ce jocurile erau f\u0103cute. O vom analiza \u00een detaliu, \u00een contextul Strategiei Expansiunii NATO<\/em><\/strong>. Aici not\u0103m numai preambulul convorbirii, care l-a \u00eenc\u00e2ntat \u0219i ame\u021bit pe El\u021b\u00een. Warren Christopher \u00eel felicit\u0103 pentru modul \u00een care a gestionat evenimentele recente, ad\u0103ug\u00e2nd: \u201ePre\u0219edintele Clinton a fost extrem de interesat \u00een superba gestionare a crizei (\u00abpresident Yeltsin\u2019s suprerb handling of crisis\u00bb) \u0219i admir\u0103 re\u021binerea cu care a\u021bi ac\u021bionat dup\u0103 21 septembrie.\u201d ([4], Doc. 10; \u0219i [6])<\/p>\n

            \u00a0<\/p>\n

            \u00a0<\/p>\n

            [1]<\/strong> Bill Clinton, My <\/em><\/strong>Life,<\/em><\/strong>\u00a0Knopf Publishing Group<\/a>, 2004.<\/p>\n

            [2]<\/strong>\u00a0 https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/1993_Russian_constitutional_crisis<\/a><\/p>\n

            [3]<\/strong> Interview conducted by Petr Aven and Alfred Kokh and ultimately published in their book,\u00a0Gaidar\u2019s Revolution: The Inside Account of the Economic Transformation of Russia<\/em><\/strong>\u00a0(London, I. B. Tauris, 2015), pp. 297-333. Extrasul referitor la asaltul asupra Casei Albe, The Army and the Putch of 1993<\/em> (pg. 325-330)<\/strong> se poate accesa la: https:\/\/nsarchive.gwu.edu\/sites\/default\/files\/documents\/15.pdf<\/a><\/p>\n

            [4] Svetlana Savranskaya and Tom Blanton, Yeltsin Shelled Russian Parliament 25 Years Ago, U.S. Praised \u201cSuperb Handling\u201d<\/em><\/strong> Briefing Book\u00a0 641,<\/strong>https:\/\/nsarchive.gwu.edu\/briefing-book\/russia-programs\/2018-10-04\/yeltsin-shelled-russian-parliament-25-years-ago-us-praised-superb-handling<\/a>
            \n[5]            https:\/\/nsarchive.gwu.edu\/document\/16847-document-05-memorandum-telephone-conversation<\/a>
            \n[6]             https:\/\/nsarchive.gwu.edu\/document\/16852-document-10-secretary-christopher-s-meeting<\/a><\/p>\n

            \u00a0<\/p>\n

            \u00a0<\/p>\n

            Prof. Dr. Tiberiu Tudor<\/p>\n<\/div>\n

            Share<\/span><\/p>\n