{"id":1241287,"date":"2024-11-03T06:33:46","date_gmt":"2024-11-03T03:33:46","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1241287"},"modified":"2024-11-03T06:33:46","modified_gmt":"2024-11-03T03:33:46","slug":"la-pas-prin-fratia-de-cruce-14-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1241287","title":{"rendered":"La Pas prin Fr\u0103\u0163ia de Cruce (14) – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

La Pas prin Fr\u0103\u0163ia de Cruce (14)<\/span><\/h1>\n
\n

Sterie Ciumetti
Incorect Politic<\/strong>
\nNoiembrie 3, 2024<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

La Pas prin Fr\u0103\u0163ia de Cruce (14)<\/strong><\/h2>\n

Raze de speran\u0163\u0103<\/em><\/p>\n

Uciderea C\u0103pitanului a fost pentru legionari ca o explozie \u00een centrul Legiunii \u015fi abia \u00een al doilea r\u00e2nd o sf\u00e2\u015fietoare durere. Cred c\u0103 \u00een toat\u0103 istoria Rom\u00e2niei nu a fost o mai ad\u00e2nc\u0103 durere colectiv\u0103 pentru dispari\u0163ia unui om. Pentru unii ceasul li s-a oprit \u00een noaptea Sf\u00e2ntului Andrei \u015fi durerea s-a transformat \u00een dezn\u0103dejde \u015fi pierderea credin\u0163ei \u00een rostul luptei legionare. Erau convin\u015fi c\u0103 odat\u0103 cu C\u0103pitanul a murit \u015fi Legiunea cu toate idealurile ei (vezi m\u0103rturia lui Nae Tudoric\u0103 \u00een cartea \u201cAm fost un legionar adev\u0103rat\u201d). Unii \u015fi-au mai revenit pe parcurs, dar mul\u0163i au dus cu ei dezn\u0103dejdea \u00een morm\u00e2nt.<\/p>\n

S-au g\u0103sit din cei dezn\u0103d\u0103jdui\u0163i care \u015fi-au f\u0103cut un mod de via\u0163\u0103 din dezn\u0103dejdea lor, critic\u00e2nd pe cei ce nu \u015fi-au pierdut credin\u0163a \u015fi speran\u0163a. Pentru ei nimic n-a mai fost bun din ce s-a f\u0103cut, f\u0103r\u0103 C\u0103pitan.<\/p>\n

Ceilal\u0163i, pentru care credin\u0163a \u015fi speran\u0163a n-au murit \u015fi-au \u00eenvins durerea prin r\u0103zvr\u0103tire \u015fi au pornit la drum \u015fi la treab\u0103 dup\u0103 cum \u00eei \u00eenv\u0103\u0163a cugetul \u015fi puterile lor sau m\u0103car mai p\u0103strau \u00een suflet o lumini\u0163\u0103 de speran\u0163\u0103 pentru viitor. Fr\u0103\u0163iile de Cruce, prin activitatea de educa\u0163ie complet\u0103: religioas\u0103, na\u0163ional\u0103, \u015ftiin\u0163ific\u0103, estetic\u0103, fizic\u0103, prin cultul muncii fizice, al sentimentului onoarei \u015fi mai ales prin liantul dragostei, ce unea \u00eentr-o singur\u0103 fiin\u0163\u0103 tinerii de pe tot cuprinsul rom\u00e2nesc, au r\u0103mas pe drumul celor cu speran\u0163\u0103. \u00cen m\u0103sura \u00een care ura st\u0103p\u00e2nirii se \u00eenst\u0103p\u00e2nea, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 cre\u015fteau credin\u0163a, speran\u0163a \u015fi dragostea dintre noi.<\/p>\n

Ce va fi sau cum va fi \u00een viitor nimeni n-ar fi putut spune atunci. Nu \u015ftiam cine era \u015fi cum mai func\u0163iona comandamentul Fr\u0103\u0163iilor pe \u0163ar\u0103 (cred c\u0103 perioade am fost f\u0103r\u0103 un comandament unic) dar noi mergeam \u00eenainte pe drumul nostru sub nasul siguran\u0163ei. De la fiul maiorului de jandarmi al jude\u0163ului, care era coleg cu noi de clas\u0103, \u015ftiam care erau problemele lor,pe cine c\u0103utau \u015fi de ce se temeau. Astfel noi am \u015ftiut de evadarea din tren a lui Alexandru Cantacuzino \u015fi Vasile Cristescu \u015fi mai t\u00e2rziu a lui Victor Silaghi din lag\u0103rul de la Miercurea Ciuc. Jandarmeria \u00eei c\u0103uta pe toate drumurile \u015fi \u00een sate. C\u00e2t am fi dorit s\u0103-i descoperim undeva \u015fi s\u0103-i ajut\u0103m!<\/p>\n

De la o vreme \u015ftiam c\u0103 jandarmeria a primit ordine de a c\u0103uta pe doi comandan\u0163i legionari foarte periculo\u015fi: Horia Sima \u015fi Nicolae Petra\u015fcu. Aveau \u015fi fotografiile lor \u015fi se pusese \u015fi un premiu pentru cei care-i vor prinde vii sau mor\u0163i. Ori ace\u015ftia erau fo\u015fti elevi ai liceului Radu Negru. Despre Horia Sima ne vorbise profesorul Ro\u015fal\u0103 ca despre un bun gimnast. Chipurile lor le vedeam \u00een fiecare diminea\u0163\u0103 pe coridorul liceului \u00een tablourile de absolvire \u015fi de cum au \u00eenv\u0103\u0163at \u00eei g\u0103seam \u00een anuarul liceului. Odat\u0103, Radu Literat ne-a adus \u015fi ar\u0103tat caietele de tez\u0103 la francez\u0103 ale elevului Horia Sima, caiete pe care tat\u0103l s\u0103u, Valeriu Literat le p\u0103stra ca amintire.<\/p>\n

Vestea se r\u0103sp\u00e2ndise \u015fi \u00eentre locuitorii jude\u0163ului \u015fi, c\u00e2nd patrulele militare circulau \u00een ora\u015f \u015fi \u00een sate \u015fi f\u0103ceau perchezi\u0163ii, \u015ftiam pe cine c\u0103utau.<\/p>\n

O dat\u0103, spre sear\u0103, venind de la consf\u0103tuirea de pe dealurile Gala\u0163iului observ\u0103m de departe o patrul\u0103 militar\u0103 pe podul de peste Olt, ce oprea trec\u0103torii. Ca totdeauna, de altfel, intram \u00een ora\u015f c\u00e2te unul av\u00e2nd r\u0103spunsuri credibile de dat, unde am fost \u015fi ce am f\u0103cut. Primul care a intrat pe pod era Iancu Morar, desigur p\u0103\u015find milit\u0103re\u015fte, sigur pe sine, sfid\u0103tor chiar \u2013 cum \u00eei era firea. Era pe la mijlocul podului c\u00e2nd la un semnal solda\u0163ii se reped la el, \u00eel imobilizeaz\u0103, \u00eel leag\u0103 \u015fi un sergent major \u00eei strig\u0103 triumf\u0103tor:<\/p>\n

\u2014 P\u00e2n\u0103 aicea \u0163i-a fost, Horia Sima!<\/p>\n

La \u00eenceput Iancu crezuse c\u0103 este c\u0103utat el, dar acum era lini\u015ftit. A fost dus a\u015fa legat, \u0163inut de bra\u0163 de osta\u015fi, lumea se mira \u015fi zvonul s-a \u00eentins \u00een tot ora\u015ful: c\u0103 a fost prins Horia Sima.<\/p>\n

Din urm\u0103 noi v\u0103zusem scena \u015fi ne-am \u00eentors \u00een Gala\u0163i la elevul Vl\u0103n\u0163oi, despre care voi vorbi mai departe. \u00cei spunem ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu Iancu \u015fi-l rug\u0103m s\u0103 se duc\u0103 el pe pod sub motiv c\u0103 merge \u00een ora\u015f. Se \u00eentoarse repede spun\u00e2nd c\u0103 pe pod nu mai era nici o patrul\u0103. Am trecut \u015fi noi f\u0103r\u0103 probleme \u015fi acum a\u015fteptam s\u0103 afl\u0103m ce era cu Iancu. El a refuzat s\u0103 r\u0103spund\u0103 pe drum la orice \u00eentrebare \u015fi la poli\u0163ie de asemenea s\u0103 stea de vorb\u0103 cu altcineva dec\u00e2t cu comandantul. Acte la el nu avea (pe atunci nu era buletin de identitate). S-a a\u015fteptat mult p\u00e2n\u0103 a venit comandantul \u015fi atunci Iancu a spus cine e. N-a fost crezut dec\u00e2t atunci c\u00e2nd profesorul Ro\u015fal\u0103 s-a prezentat la poli\u0163ie. De atunci a r\u0103mas celebr\u0103 \u00eentrebarea comandantului poli\u0163iei: \u201cSunte\u0163i sigur, domnule profesor, c\u0103-i elevul dumneavoastr\u0103?\u201d Aceast\u0103 asemuire l-a f\u0103cut un pic cam m\u00e2ndru pe Iancu \u015fi ca s\u0103 nu-\u015fi dezic\u0103 numele cu care era confundat, c\u0103lca mai ap\u0103sat pe unde trecea.<\/p>\n

Nepo\u0163ii ministrului<\/em><\/p>\n

\u00cen vacan\u0163a de iarn\u0103 a anului 1939, imediat dup\u0103 anul nou, s-a \u0163inut o consf\u0103tuire a regionalei FDC Bra\u015fov la cabana Post\u0103var, bra\u015fovenii av\u00e2nd pe cineva aici, care ne-a rezervat o camer\u0103. Ne-am \u00eent\u00e2lnit \u00een Prundul Scheilor. Desigur, cine mergea \u00een poian\u0103 mergea la schi, ori trei dintre noi nu aveam schiuri. Ca s\u0103 avem \u015fi noi ceva \u00een m\u00e2n\u0103 am luat o sanie. Am pornit pe vechiul drum, doi
\ntr\u0103g\u00e2nd pe al treilea \u00een sanie. Drumul era \u00eenghe\u0163at, rar se urca c\u00e2te o ma\u015fin\u0103 \u015fi aceea cu greu. Nu ne-a sc\u0103pat din vedere faptul c\u0103 din loc \u00een loc erau posta\u0163i poli\u0163i\u015fti, care scrutau cu privirea trec\u0103torii. Noi ne vedeam de drumul nostru, ne\u0163in\u00e2nd seama c\u0103 nimeni nu se mai urca cu sania. Pe traseu ne ajunge o ma\u015fin\u0103 luxoas\u0103, care opre\u015fte \u00een dreptul nostru \u015fi din ea coboar\u0103 un ofi\u0163er de poli\u0163ie, care vine la noi:<\/p>\n

\u2014 Domnilor, v\u0103 rog s\u0103 urca\u0163i \u00een ma\u015fin\u0103!<\/p>\n

Ca oameni cu musca pe c\u0103ciul\u0103 desigur am tres\u0103rit:<\/p>\n

\u2014 \u015ei sania?! \u00centreb\u0103 Negulici, \u015feful Fr\u0103\u0163iei din C\u00e2mpulung Muscel.
\n\u2014 Lega\u0163i-o la spatele ma\u015finii!
\n\u2014 Pot s\u0103 r\u0103m\u00e2n pe sanie? \u00eentreb\u0103 Negulici.
\n\u2014 Cu at\u00e2t mai bine, spuse ofi\u0163erul.<\/p>\n

Ne-am dat seama c\u0103 ne luase s\u0103 \u00eengreuiem ma\u015fina, care altfel u\u015foar\u0103 aluneca. Pe drum poli\u0163aii ne salutau cu mare respect. Negulici de pe sanie r\u0103spundea la r\u00e2ndu-i cu cea mai mare seriozitate. Ajun\u015fi \u00een poian\u0103 o mare suit\u0103 de domni elegan\u0163i \u00een uniforma Frontului Rena\u015fterii Na\u0163ionale, civili, militari, a\u015fteptau al\u0103turi de o mul\u0163ime de poli\u0163i\u015fti, care r\u0103maser\u0103 smirn\u0103 salut\u00e2nd c\u00e2t ce ma\u015fina s-a oprit. Nu ne prea bucuram de situa\u0163ie. Ma\u015fina se opre\u015fte, ofi\u0163erul de poli\u0163ie ne deschide u\u015file, suita r\u0103m\u00e2ne cu gura c\u0103scat\u0103, uit\u00e2ndu-se la noi care coboram din ma\u015fin\u0103 \u015fi care ne d\u0103m la o parte b\u0103nuitori, ne\u00een\u0163eleg\u00e2nd toat\u0103 comedia. Negulici \u00ee\u015fi dezleag\u0103 sania cu cel mai firesc aer. Un poli\u0163ist se apropie de el \u015fi-l \u00eentreab\u0103: cine-s domnii \u2013 adic\u0103 noi.<\/p>\n

\u2014 Nepo\u0163ii ministrului!<\/p>\n

Arunc\u0103m \u015fi noi o privire la ma\u015fina cu care am fost adu\u015fi \u015fi ne dumirim. Deasupra stemei Rom\u00e2niei era scris: Ministerul Afacerilor Externe al Rom\u00e2niei. M\u0103rimile v\u0103z\u00e2nd ma\u015fina \u015fi-au \u00eenchipuit c\u0103 e ministrul, pe care-l a\u015fteptau, dar care cobora \u00eencet de la o vil\u0103 vecin\u0103. Recunoa\u015ftem chipul cunoscut din ziare al lui Grigore Gafencu. \u00cenaintea lui, cu pa\u015fi m\u0103run\u0163i, dar repezi venea o cucoan\u0103 micu\u0163\u0103, trecut\u0103, vopsit\u0103 \u0163ip\u0103tor cu p\u0103rul ro\u015fu v\u00e2lvoi, \u00eembr\u0103cat\u0103 strident: scurt\u0103 de blan\u0103, ciorapi de m\u0103tase, cizme butuc\u0103noase, fular auriu flutur\u00e2nd \u00een v\u00e2nt, abia schi\u0163\u00e2nd un semn de salut m\u0103rimilor, care o salutau. M\u0103rimile se \u00eendreptar\u0103 spre ministru, iar noi ne vedem de drum la ale noastre. Nici printr-o fr\u00e2ntur\u0103 de g\u00e2nd nu le-ar fi trecut acestora c\u0103 cei trei eram de fapt du\u015fmani ai regimului, ai uniformelor ce le purtau. Au venit \u015fi ceilal\u0163i cu schiurile \u00eengrijora\u0163i c\u00e2nd ne-au v\u0103zut lua\u0163i de un poli\u0163ist.<\/p>\n

La consf\u0103tuire erau \u015fefii de grup \u015fi c\u00e2\u0163iva din fra\u0163ii din regionala Bra\u015fov. Venise cineva de la comandamentul Fr\u0103\u0163iilor de Cruce, care ne-a f\u0103cut dou\u0103 comunic\u0103ri importante: Mi\u015fcarea \u015fi-a ref\u0103cut complet structura \u015fi conducerea, activ\u00e2nd \u00een toat\u0103 \u0163ara. Ne-au dat \u015fi numele celor aresta\u0163i \u015fi uci\u015fi \u00eentre timp \u015fi care au \u00eencercat s\u0103 r\u0103zbune moartea C\u0103pitanului. A doua veste era de tot trist\u0103: se \u015ftia acum precis c\u0103 \u00een adev\u0103r a fost ucis C\u0103pitanul. \u015etirea provenea de la familia d\u00e2nsului. C\u0103 ar fi viu era fie dorin\u0163a noastr\u0103, fie zvonuri de ale Siguran\u0163ei, care s\u0103 ne paralizeze.<\/p>\n

Fr\u0103\u0163iile \u00ee\u015fi urmau calea lor trasat\u0103 de C\u0103pitan \u015fi b\u0103dia Istrate. \u00cen foarte pu\u0163ine locuri au fost aresta\u0163i fra\u0163i de cruce \u015fi elevi care nu erau \u00een Fr\u0103\u0163ie \u015fi care nu activau \u00eentr-o organiza\u0163ie. Cu toate acestea, tratamentul la Siguran\u0163\u0103 a fost foarte dur \u015fi condamn\u0103rile la \u00eenchisoare destul de mari.<\/p>\n

\u00cent\u00e2lnire la lacul Sf. Ana<\/em><\/p>\n

\u00cen vacan\u0163a de Pa\u015fti s-au \u0163inut patru zile de tab\u0103r\u0103 la lacul Sf. Ana. Erau prezen\u0163i cam 20 de fra\u0163i de cruce de la Bra\u015fov, Sf. Gheorghe, Blaj , Media\u015f, Sighi\u015foara, Odorhei \u015fi Gheorgheni. Dintre f\u0103g\u0103r\u0103\u015feni am fost cu Vichente Com\u015fulea. Atunci i-am \u00eent\u00e2lnit pentru prima dat\u0103 pe bl\u0103jenii Alexandru Moldovan \u015fi Muntean. De la Odorhei venise Dumitru Com\u015fa, originar din Cincu F\u0103g\u0103ra\u015fului.<\/p>\n

Ne cuno\u015fteam de mult, ne b\u0103nuiam unul pe altul de a fi fra\u0163i de cruce, dar anume nu \u015ftiam. De la liceele din secuime veniser\u0103 fra\u0163i macedoneni elimina\u0163i pentru Fr\u0103\u0163ie \u00een anii din urm\u0103 la liceele din Durostor \u015fi Caliacra, fiind primi\u0163i aici de ni\u015fte directori \u015fi ei arom\u00e2ni. Ca to\u0163i macedo-rom\u00e2nii n-au renun\u0163at la idealul lor \u015fi au atras \u00een Fr\u0103\u0163ii elevi proveni\u0163i dintre rom\u00e2nii maghiariza\u0163i din \u0163inuturile secuie\u015fti.<\/p>\n

Acum erau \u015fi ace\u015ftia aici cu noi. Pentru asta s-a \u015fi f\u0103cut aceast\u0103 tab\u0103r\u0103 s\u0103 se creeze o sudur\u0103 \u00eentre noi \u015fi ei. \u015ei s-a reu\u015fit. Cabanierul av\u00e2nd \u00eencredere \u00een noi, a plecat \u00een sat \u015fi patru zile cuprinsul a fost al nostru. \u00cel chema Arpad Mocanu, cel mai maghiar nume legat de cel mai rom\u00e2nesc nume \u015fi \u015ftia de-abia c\u00e2teva vorbe rom\u00e2ne\u015fti. Mergea la biserica rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi sus\u0163inea cu t\u0103rie c\u0103-i rom\u00e2n. Ziua ne duceam departe p\u00e2n\u0103-n marele crater stins al Puciosului, c\u00e2ntam tare \u015fi \u00een special imnul rom\u00e2nilor secuiza\u0163i. Duminica, la cobor\u00e2re, ne-am dus la biserica din Bicsad, biseric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 plin\u0103 de credincio\u015fi. Preotul Alexandru Moldovan rostea slujba \u00een rom\u00e2ne\u015fte, din stran\u0103 se r\u0103spundea \u00eentr-o rom\u00e2neasc\u0103 cu accent unguresc. La sf\u00e2r\u015fit \u00eens\u0103, predica a fost rostit\u0103 de preot \u00een secuie\u015fte pentru c\u0103 credincio\u015fii rom\u00e2ni nu \u015ftiau rom\u00e2ne\u015fte.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 tab\u0103r\u0103 m-am legat suflete\u015fte de un arom\u00e2n din Albania, \u015eundi Pandele. Era mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t noi, serios \u015fi g\u00e2nditor. Voia s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103 \u00een Albania ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi de se poate \u015fi preot \u00een satul lui din mun\u0163i. I-am dat adresa mea de acas\u0103. Soarta a f\u0103cut s\u0103 nu mai aud nimic despre el p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00een 1943 p\u0103rin\u0163ii mei au primit o vedere din Tirana de la \u015eundi. M\u0103 anun\u0163a c\u0103 s-a \u00eentors acas\u0103 a\u015fa cum \u015fi-a dorit totdeauna. Oare, ce soart\u0103 \u00eel va fi urm\u0103rit \u00een anii urm\u0103tori \u00eentr-o \u0163ar\u0103 ateo-comunist\u0103 cum era Albania?<\/p>\n

\u00cen vara anului 1939 tab\u0103ra de var\u0103 a Fr\u0103\u0163iilor s-a \u0163inut \u00een Mun\u0163ii Cibinului. Eu nu am participat, fiind desemna\u0163i al\u0163ii s\u0103 mearg\u0103. Au venit entuziasma\u0163i de ce-au v\u0103zut \u015fi f\u0103cut acolo.<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n