{"id":1241278,"date":"2024-11-05T07:11:24","date_gmt":"2024-11-05T04:11:24","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1241278"},"modified":"2024-11-05T07:11:24","modified_gmt":"2024-11-05T04:11:24","slug":"microzimele-cheia-vietii-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1241278","title":{"rendered":"MICROZIMELE – Cheia Vie\u021bii – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

MICROZIMELE \u2013 Cheia Vie\u021bii<\/span><\/h1>\n
\n
Oana Popescu
Incorect Politic<\/strong>
\nNoiembrie 5, 2024<\/article>\n
<\/a><\/article>\n
\n

MICROZIMELE<\/h2>\n

\u00a0<\/p>\n

Rare sunt personalit\u0103\u021bile ce au f\u0103cut \u00eentr-adev\u0103r numai \u201ebine\u201d, \u00eentr-un domeniu sau altul de activitate. \u00centre cei patru savan\u021bi \u0219i oameni de bine, de care vorbe\u0219te Vali Constantinescu, \u00een am \u00een vedere mai ales pe Pasteur. \u00cen tot cursul secolului al XX-lea, acesta ne-a fost prezentat drept unul dintre marii binef\u0103c\u0103tori ai omenirii, al\u0103turi de Stalin \u0219i de o bun\u0103 duzin\u0103 care, la o privire mai atent\u0103, nu sunt \u0219i n-au fost niciodat\u0103 ceea ce, o bucat\u0103 de vreme, s-a crezut c\u0103 ar fi sau ar fi fost. \u00cen amintirile sau memoriile lor, citate de medicul francez Louis de Brouwer \u00een Vaccinarea \u2013 Eroarea medical\u0103 a secolului<\/a> (Excalibur, Bucure\u0219ti, 2007) Calmette \u0219i Gu\u00e9rin recunosc c\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Pasteur, din ordinul lui, au tri\u0219at \u00een anumite experien\u021be publice, p\u0103c\u0103lind nu numai ceilal\u021bi cercet\u0103tori \u0219i oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, ci \u0219i marele public, al c\u0103rui rol \u00een istorie pare a fi exact acela de a fi ve\u0219nicul p\u0103c\u0103lit, de c\u0103tre to\u021bi \u0219arlatanii, saltimbancii, ideologii, politologii, teologii \u0219i al\u021bii.<\/p>\n

Unii nu-l vor crede nici pe Brouwer, dar informa\u021bia lui e confirmat\u0103 de surse imposibil de contestat, pe care le afl\u0103m din cartea fundamental\u0103 a principalului adversar \u0219tiin\u021bific al lui Pasteur, profesorul medic, farmacist, chimist ANTOINE BECHAMP (1816-1908), absolvent al liceului Sf\u00e2ntul SAVA din Bucure\u0219ti, promo\u021bia 1834. Cartea lui Antoine B\u00e9champ are un titlu lung: MICROZIMELE \u00ceN RAPORTURILE LOR CU ETEROGENEZA, HISTOGENEZA, FIZIOLOGIA \u0218I PATOLOGIA, cu un subtitlu la fel de lung EXAMINAFREA PANSPERMIEI ATMOSFERICE CONTINUE SAU DISCONTINUE, MORBID\u0102 SAU S\u0102N\u0102TOAS\u0102 (Lille, 1883, mai multe edi\u021bii, inclusiv \u00een Statele Unite, de unde \u00eenc\u0103 poate fi procurat\u0103 \u00een limba francez\u0103 sau engleza american\u0103).<\/p>\n

Cartea lui B\u00e9<\/span>champ arat\u0103 cum au ajuns Biologia \u0219i Medicina la no\u021biunile de microorganism, microbi \u0219i altele. C\u00e2nd? \u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, c\u00e2nd B\u00e9champ a f\u0103cut multiple Comunic\u0103ri Academiei de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie din Paris, \u00eencep\u00e2nd cu 1859, an \u00een care Darwin publica, la Londra, Originea Speciilor iar Nicolae Filimon, la Bucure\u0219ti, edita romanul Ciocoii vechi \u0219i noi, \u00een a c\u0103rui Predoslovie (cuv\u00e2nt introductiv) spunea ce trebuie despre Manifestul comunist, publicat de Marx \u0219i Engels, \u00een urm\u0103 cu 11 ani \u2013 la vremea respectiv\u0103.<\/p>\n

Pentru majoritatea celor ce se cred \u0219i chiar sunt mai mult sau mai pu\u021bin informa\u021bi, numele lui Pasteur se leag\u0103 mai ales de descoperirea microbilor, impunerea vaccin\u0103rii antirabice, pentru care binef\u0103c\u0103torul omenirii ar fi putut fi condamnat, dac\u0103 justi\u021bia vremii \u0219i-ar fi f\u0103cut datoria, iar escrocul n-ar fi beneficiat de acelea\u0219i pile \u0219i proptele ale altor personalit\u0103\u021bi, tot binef\u0103c\u0103toare, Einstein, Stalin, Lenin, dasc\u0103lii proletariatului mondial, actualele doici anglo-americane ale Covidului, nobelizate \u0219i ele, cu care s-a dorit mult sperata exterminare cvasitotal\u0103 a omenirii.<\/p>\n

U\u0219urin\u021ba cu care accept\u0103m pove\u0219tile cu iz \u0219tiin\u021bific, teologic, religios, ideologic, dogmatic ar trebui s\u0103 ne dea de g\u00e2ndit. Precum albanezul Enver Hodja \u0219i al\u021bi leninisto-stalini\u0219ti mai vechi sau mai noi, Ho \u0219i Minh trecuse \u0219i el prin Sorbona, universitate unde au deprins comunismul genera\u021bii \u00eentregi de viitori \u201ebinef\u0103c\u0103tori\u201d eminen\u021bi ai omenirii, constructori ai comunismului, organizatori ai Gulagului, care \u00een anii lui de glorie se \u00eentindea de la Vladivostok p\u00e2n\u0103 la Elba, \u00een inima Europei!<\/p>\n

Revenind la microbi, mai exact la microorganisme, cei ce au vrut s\u0103 \u0219tie \u0219tiu c\u0103, abia pe patul s\u0103u de moarte, dup\u0103 c\u00e2teva decenii \u00een care a sus\u021binut contrariul, Pasteur a recunoscut, \u00een sf\u00e2r\u0219it, c\u0103 microbul e un nimic, f\u0103r\u0103 nicio importan\u021b\u0103 \u2013 IMPORTANT FIIND NUMAI TERENUL, adic\u0103 organismul sau organismele \u00een cauz\u0103, oameni, animale sau plante.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

De ce Pasteur a recunoscut acest lucru abia pe patul mor\u021bii sale? Mul\u021bi r\u0103u-f\u0103c\u0103tori se \u201epoc\u0103iesc\u201d \u00een preajma mor\u021bii. Nu-i u\u0219or de spus de ce o fac. Lucrul \u00eens\u0103 e constatat, verificat.<\/p>\n

Biologia, Medicina, Genetica actual\u0103 se resimt \u00eenc\u0103 de pe urma erorilor \u0219i pung\u0103\u0219iilor \u201e\u0219tiin\u021bifice\u201d ale lui Pasteur. Dac\u0103 microbul nu-i important, cum Pasteur a recunoscut pe patul mor\u021bii, ne putem \u00eentreba, mai \u00eent\u00e2i, la ce bun vaccinarea, apoi, \u0219i mai important, care este rolul microorganismelor \u00eentre fiin\u021bele sau existen\u021bele vii, \u00een cadrul vie\u021bii. La vremea lui Louis Pasteur \u0219i Antoine B\u00e9champ, acesta de pe urm\u0103 demonstrase c\u0103 unele micrororganisme sunt nemuritoare, put\u00e2nd perpetua via\u021ba dup\u0103 o \u201emoarte\u201d aparent\u0103 de mii, chiar milioane de ani, cazul \u201emicrozimelor\u201d, adic\u0103 al celor mai minuscule \u0219i incontestabile dintre microorganismele vizibile \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, cu microscoapele optice care m\u0103reau \u00eentre 600 \u0219i 800 de ori. \u00cen laboratoarele sale, Pasteur nu folosea dec\u00e2t microscoapele ce m\u0103reau de 300 sau 400 de ori, interzic\u00e2nd \u00een mod expres \u0219i repetat microscoapele mai puternice ale epocii. Cum s\u0103 nu ne g\u00e2ndim la preceptulnimeni nu-i mai orb dec\u00e2t cel ce nu vrea s\u0103 vad\u0103!<\/p>\n

Aceste g\u00e2nduri nu scad cu nimic valoarea interesantului articol al lui Vali Constantinescu<\/a>, mai ales \u00een ce prive\u0219te misionarul iezuit Alexandre de Rhodes. Pe l\u00e2ng\u0103 \u201er\u0103ul\u201d introducerii idolatriei iudeo-cre\u0219tine \u00een Vietnam, acesta a contribuit la cunoa\u0219terea limbii vietnameze de c\u0103tre europeni, f\u0103r\u0103 s\u0103 fiu sigur c\u0103 introducerea alfabetului latin \u00een Vietnam a fost neap\u0103rat un lucru \u201ebun\u201d pentru vietnamezi sau al\u021bii. Nu pot s\u0103 nu amintesc opera iezuito-catolic\u0103 din America Central\u0103 \u0219i de Sud, soldat\u0103 cu simpla exterminare a unor semin\u021bii mai mici sau mai mari, adic\u0103 a multor milioane de oameni, zeci, poate chiar sute de milioane de oameni, vreme de aproape trei secole. Abia dup\u0103 ce au f\u0103cut mult r\u0103u, dup\u0103 ce au fondat \u0219i administrat un stat catolico-sclavagist \u00een Paraguay, vreme de aproximativ un secol \u0219i jum\u0103tate, o alt\u0103 genera\u021bie de iezui\u021bi s-a str\u0103duit s\u0103 repare, ce se mai putea repara. De la groap\u0103 \u00eens\u0103, se \u0219tie, mor\u021bii nu se \u00eentorc, de\u0219i \u201escrierile sacre\u201d, Biblia \u0219i altele sus\u021bin uneori contrariul.<\/p>\n

Revenind la microorganisme, la \u201emicrozimele\u201d lui B\u00e9champ, redescoperite \u0219i numite altfel, de alte genera\u021bii de savan\u021bi, \u00een diverse alte \u021b\u0103ri, Pasteur are nemeritul istoric de a fi \u00eempiedicat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi progresul \u0219tiin\u021bei vie\u021bii, al Biologiei \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, al Medicinei, Geneticii, \u00een general al cunoa\u0219terii. U\u0219urin\u021ba cu care omenirea s-a l\u0103sat p\u0103c\u0103lit\u0103, dus\u0103 cu pre\u0219ul, este de mirare, dar incontestabil\u0103.<\/p>\n

Nu voi vorbi despre sutele \u0219i miile de experien\u021be \u0219tiin\u021bifice, de laborator, vreme de peste o jum\u0103tate de secol, care au condus pe B\u00e9champ \u0219i echipa lui la singura concep\u021bie incontestabil\u0103 privind microrganismele, cu care ast\u0103zi se gargarisesc genera\u021bii \u00eentregi de doc\u021bi ignoran\u021bi \u00een materie de mecanisme ale vie\u021bii, pe care nu sunt \u00een stare s\u0103 le \u00een\u021beleag\u0103 din cauza p\u0103durii ce-i \u00eempiedic\u0103 s\u0103 vad\u0103 copacii, cum se spune. Iat\u0103 exemplul cel mai simplu \u0219i mai conving\u0103tor cu putin\u021b\u0103, cules, bine\u00een\u021beles, din cartea lui Antoine B\u00e9champ, fost elev al liceului Sf Sava, \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 sute de ani.<\/p>\n

O simpl\u0103 \u00een\u021bep\u0103tur\u0103 la un deget, sau \u00een orice alt\u0103 zon\u0103 a corpului, conduce adesea la formarea unei pungu\u021be cu puroi, ce poate fi dureroas\u0103 sau nedureroas\u0103, put\u00e2ndu-se agrava sau vindeca de la sine. Ce \u00eenseamn\u0103 asta? De unde provine cantitatea mai mic\u0103 sau mai mare de puroi, care adesea se resoarbe singur, alteori conduce la furunculi, furunculoz\u0103, septicemie \u0219i tot ce urmeaz\u0103. Puroiul provine din propriile noastre celule, din zona afectat\u0103 de \u00een\u021bep\u0103tura ce nu a fost tratat\u0103 corespunz\u0103tor, de exemplu prin simpla eliminare a unei mici cantit\u0103\u021bi de s\u00e2nge infectat, prin stoarcere, opera\u021bie \u00een general suficient\u0103 pentru evitarea form\u0103rii puroiului \u0219i vindecarea rapid\u0103 a \u00een\u021bep\u0103turii.<\/p>\n

De cele mai multe ori observ\u0103m formarea puroiului, apoi fie dispari\u021bia lui \u201ede la sine\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103 facem nimic, \u00een decursul a dou\u0103 sau trei zile, fie apari\u021bia unor complica\u021bii mai mult sau mai pu\u021bin grave. Ceea ce se petrece poate fi rezumat astfel: ca urmare a \u00een\u021bep\u0103turii\/p\u0103trunderii unor agen\u021bi externi (microbi, etc.), o parte din celulele zonei afectate se transform\u0103 \u00een puroi. Apoi, dac\u0103 suntem \u00een putere, s\u0103n\u0103to\u0219i, aceste celule redevin ceea ce au fost \u0219i, \u00eentr-un anumit fel, n-au \u00eencetat nicio clip\u0103 s\u0103 fie: celule ale corpului. \u00cen unele cazuri, c\u00e2nd e nu e vorba doar de o simpl\u0103 \u00een\u021bep\u0103tur\u0103, sau c\u00e2nd cel \u00een cauz\u0103 e deja sl\u0103bit, din diverse motive (v\u00e2rst\u0103, boli, etc.), infec\u021bia local\u0103 progreseaz\u0103, tot mai multe celule din zonele \u00eenvecinate se transform\u0103 \u00een puroi, put\u00e2ndu-se ajunge la furunculoz\u0103, septicemie \u0219i trecerea la forma de via\u021b\u0103 numit\u0103 moarte.<\/p>\n

Ceea ce merit\u0103 \u0219i trebuie re\u021binut este c\u0103 propriile noastre celule pot deveni puroi, apoi, de la sine, redeveni celule ale organismului. \u0218i \u00eentr-un caz \u0219i \u00een cel\u0103lalt, celule \u00een cauz\u0103 sunt vii, puroiul fiind un mic depozit de bacterii, de un fel sau altul, dar asta e mai pu\u021bin important. Ceea ce trebuie \u00een\u021beles este faptul \u201einvolu\u021biei!\u201d celulelor s\u0103n\u0103toase ale corpului, \u00een sensul c\u0103 devin puroi, adic\u0103 bacterii. Apoi, cu sau f\u0103r\u0103 interven\u021bie din partea noastr\u0103, bacteriile redevin celulele care au fost, de la caz la caz: nu chiar cele care au fost, de exemplu au fost b\u0103tr\u00e2ne \u0219i redevin tinere.<\/p>\n

Rupte din corpul nostru, izolate, devenite microorganisme invizibile \u00een praful atmosferic, fostele celule ale diverselor foste organisme superioare, continu\u0103 s\u0103 fie vii, put\u00e2nd afecta, \u00eentr-un sens sau altul, diversele organisme vii, vegetale, animale sau omene\u0219ti. Acest lucru explic\u0103 impasul la care s-a ajuns cu a\u0219a numitele produse anti-via\u021b\u0103, pe care medicina le utilizeaz\u0103 sub numele de \u201eantibiotice\u201d. Curios este c\u0103 un lucru at\u00e2t de simplu se \u00een\u021belege at\u00e2t de greu. Meritul sau nemeritul lui Pasteur este acela de a ne fi ajutat, deopotriv\u0103, s\u0103 nu vedem p\u0103durea din cauza copacilor, dar nici copacii din cauza p\u0103durii.<\/p>\n

\u00cen rest, bine\u00een\u021beles, articolul lui Vali Constantinescu m\u0103 intereseaz\u0103 mai ales pentru Dic\u021bionarul analitic lusitano-latin, f\u0103r\u0103 s\u0103 fiu convins\u0103 c\u0103 renun\u021barea vietnamezilor la ideograme a fost ceva bun sau r\u0103u pentru ei. Introducerea sistemului metric \u00een Europa, \u00een Rom\u00e2nia, \u00een lume a preg\u0103tit de exemplu mondializarea cu binele \u0219i r\u0103ul pe care le vedem \u0219i le vom vederea tot mai bine, c\u0103ci nu exist\u0103 bine f\u0103r\u0103 r\u0103u, nici lumin\u0103 f\u0103r\u0103 umbre, nici progres f\u0103r\u0103 riscul pierderii direc\u021biei. \u00centre \u00eenlocuirea ideogramelor str\u0103bune vietnameze, prin caracterele latine, \u0219i colonialismul francez, greul r\u0103zboi de eliberare din sclavia colonial\u0103 francez\u0103, sau de evitare a imperialismului american s\u0103 nu existe oare nicio leg\u0103tur\u0103? Via\u021ba \u00eenseamn\u0103 tot felul de leg\u0103turi, de op\u021biuni, cu binele \u0219i cu r\u0103ul lor specific. Culturile \u201eminore\u201d, spun unii filosofi, rezist\u0103 mult mai bine eroziunii secolelor dec\u00e2t culturile \u201deducate\u201d, cum spunea un cunoscut impertinent prost crescut, culturi coapte \u00een sera ONG-urilor moderniste, putem spune ast\u0103zi.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n<\/article>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n