{"id":1241269,"date":"2024-11-08T07:11:24","date_gmt":"2024-11-08T04:11:24","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1241269"},"modified":"2024-11-08T07:11:24","modified_gmt":"2024-11-08T04:11:24","slug":"ioan-rosca-decizia-majoritara-este-improbabil-sa-fie-cea-justa-fata-de-interesul-colectiv-caci-discernamintul-si-intelepciunea-nu-sunt-majoritare-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1241269","title":{"rendered":"Ioan Ro\u0219ca: Decizia Majoritar\u0103 este improbabil s\u0103 fie cea just\u0103 (fa\u0163\u0103 de interesul colectiv), c\u0103ci discern\u0103m\u00eentul \u015fi \u00een\u0163elepciunea nu sunt majoritare – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Ioan Ro\u0219ca: Decizia Majoritar\u0103 este improbabil s\u0103 fie cea just\u0103 (fa\u0163\u0103 de interesul colectiv), c\u0103ci discern\u0103m\u00eentul \u015fi \u00een\u0163elepciunea nu sunt majoritare<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nNoiembrie 8, 2024<\/p>\n

\"Ioan<\/a><\/p>\n

\"Ioan<\/p>\n

Ioan Ro\u0219ca: Decizia Majoritar\u0103 este improbabil s\u0103 fie cea just\u0103 (fa\u0163\u0103 de interesul colectiv), c\u0103ci discern\u0103m\u00eentul \u015fi \u00een\u0163elepciunea nu sunt majoritare<\/strong><\/h2>\n

Via Certitudinea nr.174, autor: Ioan Ro\u0219ca:<\/em><\/p>\n

Voi trece repede (pentru a ajunge la tema urm\u0103rit\u0103 aici) peste chestiunea, mai general\u0103, a raportului dintre Adev\u0103r \u015fi Bine, pe care \u00eel consider legat intim de acela dintre afect \u015fi ra\u0163iune \u2013 \u00een balan\u0163a fiziologiei sufletului\/con\u015ftiin\u0163ei. Oric\u00eet am vrea ca Binele s\u0103 coincid\u0103 cu Adev\u0103rul, s\u0103 determine acelea\u015fi \u0163inte, aceasta nu se poate \u00eentotdeauna, pentru c\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 acela\u015fi lucru \u015fi nu se pot aprecia prin raportare la acela\u015fi reper (dec\u00eet dac\u0103 criteriile morale sunt proclamate adev\u0103ruri absolute \u015fi devia\u0163iile de la ele erori contra naturii; dar \u015fi atunci pare mai bine s\u0103 eludezi ur\u00eetul\u2026 ca s\u0103 ascunzi adev\u0103rurile nepl\u0103cute, luciditatea \u00eengreun\u00eend emanciparea la care se aspir\u0103).<\/p>\n

Voi aborda aici numai chestiunea raportului dintre adev\u0103r \u015fi am\u0103gire \u00een politic\u0103 (socialitate, civism), cu referire la acela dintre cunoa\u015ftere \u015fi descurcare (sau dintre emancipare \u015fi supravie\u0163uire).
\nDeschid ostilit\u0103\u0163ile semnal\u00eend c\u0103 se confrunt\u0103, \u00een arena competi\u0163iei socio-politice \u015fi a celei aferente dintre ideologiile ce duc r\u0103zboiul propagandistic (de sens) mai multe categorii de am\u0103giri (minciuni, p\u0103c\u0103liri, \u00een\u015fel\u0103ri, f\u0103c\u0103turi, scorniri, falsific\u0103ri, manipul\u0103ri, aiureli, iluzionisme, basme, fantasme, simulacre etc.).<\/p>\n

Avem, pe de o parte, minciunile propov\u0103duite metodic (chiar industrial) de mercenarii propagandi\u015fti ai sistemului, care intoxic\u0103 spiritele supu\u015filor pentru a nu opune rezisten\u0163\u0103 clicii care a uzurpat institu\u0163iile statului acaparat de puterea economic\u0103 \u015fi practic\u0103 hipnotizarea mediatic\u0103. Despre aceste am\u0103giri vorbe\u015fte \u2013 din motive evidente \u2013 numai tabara advers\u0103, a celor ce contest\u0103 puterea instalat\u0103 la un moment dat.<\/p>\n

Dar \u015fi contestatarii sistemului de exploatare \u015fi \u00eendobitocire recurg masiv la am\u0103giri, pentru a instiga la \u00eempotrivire. Nici nu au cum face altfel, pentru c\u0103 nu ar putea ridica la lupt\u0103 popula\u0163ia domesticit\u0103, recunosc\u00eend public adev\u0103ruri demobilizatoare (cum ar fi universalitatea\/legitimitatea egoismului, eficacitatea manipul\u0103rii ca arm\u0103 de influen\u0163are a con\u015ftiin\u0163elor etc.). Am\u0103girile utilizate de lupt\u0103torii anti-sistem s\u00eent, evident, denun\u0163ate de mercenarii sistemului (mai nou, ca \u201efake-news r\u0103u\u201d, fiind ascuns publicului fluviul de \u201efake-news bun\u201d, adic\u0103 pro-sistem; toat\u0103 lumea \u00eencearc\u0103 astfel s\u0103 prelungeasc\u0103 agonia socialit\u0103\u0163ii putrezite \u00een oceanul de falsuri, acuz\u00eend doar adversarii c\u0103 polueaz\u0103, pentru a nu-\u015fi pierde \u015fi ei credibilitatea (care \u00eens\u0103 se face tot mai praf).<\/p>\n

Pentru a judeca situa\u0163ia, studia\u0163i scrierile lui Francois Fouret despre demascarea reciproc\u0103 a minciunilor \u015fi crimelor regimului nazist versus comunist (proces de capitalizare reciproc\u0103 a denun\u0163\u0103rii minciunilor adversarului, utilizat intensiv \u015fi \u00een R\u0103zboiul Rece etc.) Sau, relua\u0163i \u201e1984\u201d a lui George Orwell (jocul celor trei puteri care-\u015fi captureaz\u0103 popula\u0163iile folosind un adversar extern, stabilit prin rota\u0163ie). Tirani\/rechini ce-\u015fi ap\u0103r\u0103 lag\u0103rul de tiranii\/rechinii concuren\u0163i\u2026<\/p>\n

Fiecare capitalizeaz\u0103 demascarea minciunilor adversarului \u2013 \u0103sta e meciul ideologic, \u00een care \u201eadev\u0103rul\u201d, folosit ca arm\u0103, e ad\u00eenc compromis.<\/p>\n

\u0162in\u00eend cont de posturile taberelor, nu tratez la fel am\u0103girile la care recurg contestatarii puterii cu cele oper\u00eend \u00een slujba st\u0103p\u00eenilor. Dar e vorba de o preferin\u0163\u0103 a mea \u00een numele Binelui \u015fi nu a Adev\u0103rului \u2013 definit ca identitate \u00eentre o reflec\u0163ie \u015fi realitatea pe care pretinde a o modela. Nu difer\u0103 numai scopul (s\u0103 zicem generos) al am\u0103girii practicate de provocatorii la nesupunere, ci \u015fi mijloacele lor (net inferioare) care justific\u0103 un spor de ingeniozitate. Ca s\u0103 aib\u0103 vreo \u015fans\u0103, criticii (de bun\u0103 credin\u0163\u0103) ai sistemului opri\u00admant trebuie s\u0103 mint\u0103 mai subtil; \u015fi nu o fac \u2013 de regul\u0103 \u2013 prin m\u0103sluirea faptelor, ci prin ascunderea unor aspecte subtile, cum ar fi contradic\u0163iile, confuziile, relativitatea \u015fi paradoxurile. P\u00een\u0103 la un punct realist, putem fi \u00eeng\u0103duitori, toler\u00eend incorectitudinile comise cu bun\u0103 inten\u0163ie.<\/p>\n

Din p\u0103cate \u00eens\u0103, pe l\u00eeng\u0103 activi\u015ftii sinceri, pe linia frontului se i\u0163esc numero\u015fi (m\u0103 tem c\u0103 majoritari) pseudo-activi\u015fti civici, indivizi (g\u0103\u015fti) care critic\u0103 puterea doar pentru a-i lua locul. Oameni f\u0103r\u0103 nici un scrupul \u00een a folosi demascarea ho\u0163ilor \u00eentru eliberarea terenului pe care vor s\u0103-l ocupe (strategie numit\u0103 la noi \u201eaburcare la ciolane\u201d). Este extrem de greu, dac\u0103 nu imposibil, de distins contestatarul cinstit de sforarul ce a \u00eembr\u0103cat hainele criticului. Nu voi da nume, nu m\u0103 intereseaz\u0103 s\u0103 le stau \u00een cale unora, dar sper s\u0103 \u00eei repera\u0163i m\u0103car pe cei mai \u0163ip\u0103tori.<\/p>\n

Din vorbe nu se poate (pentru c\u0103 omul are puterea s\u0103 construiasc\u0103 discurs oric\u00eet de tare sau fin \u00eendep\u0103rtat de adev\u0103r) \u2013 \u00eenc\u00eet r\u0103m\u00een eventual faptele vie\u0163ii cuiva, care ar putea spori \u00eencrederea c\u0103 m\u0103car crede \u00een ce predic\u0103. \u015ei mai e un aspect, care ne \u00eempotmole\u015fte de tot. Pe l\u00eeng\u0103 cinsti\u0163i \u015fi escroci, se mai g\u0103sesc \u00een treab\u0103, vocifer\u00eend frenetic (\u00eenc\u00eet publicul nu mai \u00een\u0163elege nimic) \u015fi o sumedenie de aiuri\u0163i, bezmetici, aventurieri, exalta\u0163i, care nici nu \u00ee\u015fi dau seama c\u0103 nu spun mai nimic, \u00een timp ce vorbesc. Le place s\u0103 se aud\u0103 \u2013 \u015fi e semnificativ c\u0103 nu ascult\u0103 pe al\u0163ii, sporind g\u0103l\u0103gia, f\u0103r\u0103 scrupule.<\/p>\n

Cum po\u0163i decela un demagog anti-sistem (agent strecurat, sau carierist, sau aiurit pofticos de audien\u0163\u0103)? Poate, urm\u0103rind urm\u0103toarele aspecte ale discursurilor sale, \u00een ordinea cresc\u0103toare a importan\u0163ei:<\/p>\n

1. Critica sistemului este judicioas\u0103, consistent\u0103, bazat\u0103 pe observa\u0163ii pertinente \u015fi viz\u00eend chestiuni importante?<\/p>\n

2.Dup\u0103 ce face praf activitatea celor denun\u0163a\u0163i ca escroci, propune ceva viabil (sau m\u0103car analizabil), ca solu\u0163ie\/alternativ\u0103? Trece de la \u201ede ce\u201d la \u201ece\u201d \u015fi de aici la \u201ecum\u201d, sau r\u0103m\u00eene la \u201evom face totul\u201d \u015fi \u201evreau s\u0103 v\u0103 fie bine\u201d? Spune \u00een ce const\u0103 \u201elucrul bine f\u0103cut\u201d, cum va ajunge \u0163ara \u201eca un soare\u201d, instal\u00eendu-se la noi \u201egr\u0103dina Maicii Domnului\u201d?<\/p>\n

3.Recunoa\u015fte faptul c\u0103, pe l\u00eeng\u0103 reaua credin\u0163\u0103 a profitorilor, exist\u0103 \u015fi impedimente de fond \u00een calea g\u0103sirii unei formule satisf\u0103c\u0103toare, c\u0103 ne lovim de interese \u015fi viziuni contradictorii (dar legitime), de relativism \u015fi paradoxalitate? Nu m\u0103 pot \u00eentinde aici cu lista nenum\u0103ratelor dificult\u0103\u0163i intrinseci care \u00eempiedic\u0103 solu\u0163ionarea just\u0103 a problemei sociale. Dar enum\u0103r c\u00eeteva, pentru a se putea constata absen\u0163a lor, \u00een discursurile demagogice:<\/p>\n

4.Nevoia \u00eenn\u0103scut\u0103, a fiec\u0103rei fiin\u0163e, de a supravie\u0163ui, de a prospera, de a tr\u0103i c\u00eet mai confortabil (comod), folosind ce se poate \u00een acest scop (obiecte, alte fiin\u0163e, al\u0163i oameni, structuri sociale). Cu inteligen\u0163a, sporind \u015fi \u015firetenia.<\/p>\n

5.Faptul c\u0103 fiecare participant la via\u0163a colectiv\u0103 are de c\u00ee\u015ftigat (material, biologic \u2013 vezi punctul 1) din buna credin\u0163\u0103 a celorlal\u0163i (care ap\u0103r\u0103 s\u0103n\u0103tatea organismului colectiv) \u015fi din respectul lor fa\u0163\u0103 de reguli.<\/p>\n

6.Realitatea, c\u0103 exist\u0103 contradictorialit\u0103\u0163i legitime \u00eentre interesele diferitelor grupuri sociale.<\/p>\n

7.Realitatea c\u0103 nu exist\u0103 o solu\u0163ie universal aplicabil\u0103, desigur eficient\u0103 \u00een toate circumstan\u0163ele, pentru problemele de politic\u0103 social\u0103.<\/p>\n

8.Faptul c\u0103 \u00een nici un caz nu este permis s\u0103 te folose\u015fti de minciuni, inducerea unui r\u0103u \u00een scopuri politice.<\/p>\n

9.C\u0103 orice propunere de schimbare serioas\u0103 trebuie s\u0103 poat\u0103 fi sus\u0163inut\u0103 prin ra\u0163iune \u015fi analiz\u0103 logic\u0103, \u0163in\u00eend cont de interesele \u015fi viziunile legitime \u00een competi\u0163ie.<\/p>\n

10.C\u0103 nu toate ideile \u015fi programele de reform\u0103, care par atractive, sunt viabile.<\/p>\n

S\u00eent destule altele, dar m\u0103 opresc la acestea. Dac\u0103 va exista vreo schimbare real\u0103, va veni din ad\u00eencirea ra\u0163ionalit\u0103\u0163ii, a unei g\u00eendiri m\u0103surate, \u00een cadrul unui consens social larg (aceast\u0103 \u201eg\u00eendire m\u0103surat\u0103\u201d fiind un termen apropiat de cel al \u201eg\u00eendirii critice\u201d). \u00cen\u0163eleg prin aceasta a \u00een\u0163elege \u015fi a respecta pluralitatea \u015fi relativitatea intereselor, at\u00eeta timp c\u00eet nu \u00ee\u015fi propun s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 ordinea existent\u0103, pe criterii de for\u0163\u0103 sau de imoralitate.<\/p>\n

11.Posibila viciozitate insolubil\u0103 a problemei politice, adic\u0103 a organiz\u0103rii juste a vie\u0163ii \u00een societ\u0103\u0163ile mari. Problem\u0103 de care \u201e\u015ftiin\u0163a politic\u0103\u201d (nu \u00eent\u00eempl\u0103tor) nu se ocup\u0103, l\u0103s\u00eend tema pe seama \u201eteoriei politice\u201d \u2013 marginale. Ne vom pr\u0103bu\u015fi \u00een distopie mondial\u0103, guverna\u0163i de robo\u0163i, pentru c\u0103 nu mai tr\u0103im \u00een mici comunit\u0103\u0163i, unde oamenii puteau (ar putea) observa\/\u00een\u0163elege ce fac ceilal\u0163i, oper\u00e2nd veghea reciproc\u0103 \u015fi direct\u0103.<\/p>\n

12.Absurditatea acut\u0103 a ideii de reprezentare, conjugat\u0103 cu cre\u015fterea complexit\u0103\u0163ii vie\u0163ii \u2013 care duce la cecul \u00een alb numit \u201emandat\u201d (ne-imperativ, deci f\u0103r\u0103 obliga\u0163ii fa\u0163\u0103 de votan\u0163i \u2013 cum au avut grij\u0103 s\u0103 strecoare \u00een constitu\u0163ie p\u0103pu\u015farii). C\u0103ci e ridicol a presupune c\u0103 dou\u0103 persoane au aceea\u015fi pozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de cele peste 100 de aspecte din care a ajuns s\u0103 se compun\u0103 problematica social\u0103 (modernism\/tradi\u0163ionalism, suveranism\/mondialism, mercantilism\/spiritualism, pro-rusi\/americani, rationalism\/sentimentalism, pasivi\/activi, optimi\u015fti\/sceptici etc. etc.); \u015fi e g\u0103unos a pretinde c\u0103 un ins ar mai putea reprezenta complexul intereselor a 30.000 de oameni; sau c\u0103 stuf\u0103ri\u015ful problematicii s-ar putea a\u015feza pe axa \u201edreapta-st\u00eenga\u201d. \u00cen acest moment, ne pret\u0103m cu to\u0163ii (interesa\u0163i, indiferen\u0163i sau neputincio\u015fi) la o gigantic\u0103 fars\u0103.<\/p>\n

13.Caren\u0163a principial\u0103 a \u201edeciziei majoritare\u201d \u2013 improbabil s\u0103 fie cea just\u0103 (fa\u0163\u0103 de interesul colectiv), c\u0103ci discern\u0103m\u00eentul \u015fi \u00een\u0163elepciunea nu sunt majoritare \u2013 \u00eentr-o lume \u00een care educa\u0163ia \u015fi media \u00eendobitocesc industrial; principul majorit\u0103\u0163ii numerice func\u0163ion\u00eend totalitar fa\u0163\u0103 de un minoritar.<\/p>\n

14.Caren\u0163a \u201espa\u0163ial\u0103\u201d (topologic\u0103) a \u201edemocra\u0163iei\u201d \u2013 faptul c\u0103 nu se poate justifica serios suprafa\u0163a pe care este legitim\u0103 o decizie colectiv\u0103 \/\u015fi rezolva problema cascadei de agreg\u0103ri succesive (cartier, localitate, jude\u0163, stat, lume). De ce e bine ca clujenii s\u0103 determine modul \u00een care tr\u0103iesc b\u0103c\u0103oanii? Dup\u0103 ce Moldova s-a unit cu Muntenia (ca s\u0103 nu mai fie cr\u00eempo\u0163it\u0103 de ru\u015fi), Bugeagul a fost cedat \u00een schimbul Dobrogei care a completat Muntenia\u2026 De ce e bine ca germanii s\u0103 determine modul \u00een care tr\u0103iesc rom\u00e2nii? \u00cen general, cum se poate justifica stabilirea grani\u0163elor unui vot colectiv?<\/p>\n

15.Caren\u0163a temporal\u0103 a \u201edemocra\u0163iei\u201d: faptul c\u0103 via\u0163a social\u0103 are nevoie de stabilitate, de previzibilitate, de continuitate. Dac\u0103 ar ajunge la putere, cet\u0103\u0163enii ar putea vota cum \u00eei apuc\u0103 cheful, interesele momentului, moda ideologic\u0103. Ar putea trece, la fiecare patru ani, de la comunism la capitalism \u015fi \u00eenapoi. Ar putea confisca prada de dup\u0103 1989\u2026 \u015ei ca s\u0103 se evite instabilitatea asta, se pun stavile (constitu\u0163ia, gardienii juridici iner\u0163iei)\u2026 adic\u0103 deciziei cu adev\u0103rat libere. Cine nu observ\u0103 ce contradic\u0163ie avem \u015fi aici?<\/p>\n

16.Caren\u0163ele democra\u0163iei directe (ad\u0103ugate observa\u0163iilor de mai sus): lipsa de pertinen\u0163\u0103 a multora, lipsa de timp pentru a participa continuu, instrumentele necesare etc. Care justific\u0103 par\u0163ial farsa reprezent\u0103rii (sau chiar o dictatur\u0103 eficace). Dar ar putea fi dep\u0103\u015fite dac\u0103 s-ar vrea (acum c\u00eend fiecare trop\u0103ie continuu cu degetele pe celulare).<\/p>\n

17.Utilizarea aparatului religios \u00een sprijinul puterii. Nu uit c\u0103 \u201etaina spovedaniei\u201d a umplut pu\u015fc\u0103riile comuniste.<\/p>\n

Semnalez probleme despre care criticii puterii se feresc s\u0103 vorbeasc\u0103, pentru c\u0103 nu \u015ftiu (nu au) ce s\u0103 spun\u0103. Nu am cum s\u0103 \u015ftiu cine o face din incon\u015ftien\u0163\u0103 (superficialitate), din interes meschin sau ca s\u0103 dea o \u015fans\u0103 r\u0103sturn\u0103rii (presupun\u00eend c\u0103 adev\u0103rul ar avea un efect paralizant). M-am ab\u0163inut prea mult timp s\u0103 \u00eentrerup t\u0103cerea, de aceea o fac acum, pentru c\u0103 nu mai cred c\u0103 b\u0103garea acestor complica\u0163ii sub pre\u015f va permite eliberarea din capcana \u00een care a ajuns civiliza\u0163ia am\u0103girii. Doar accesul la adev\u0103ruri, fie \u015fi nepl\u0103cute, ar putea crea o \u015fans\u0103 de transcedere a crizei abisale \u00een care ne afl\u0103m.<\/strong><\/p>\n

Termin cu o m\u0103rturisire (c\u0103ci e bine s\u0103 vedem criza \u015fi \u00een oglind\u0103). M-am str\u0103duit, de mul\u0163i ani, s\u0103 organizez un repertoriu de m\u0103suri pe care le-a\u015f promova dac\u0103 a\u015f ajunge la putere (\u00eentr-un grup cu mas\u0103 critic\u0103 suficient\u0103). M-am lovit de numeroase contradic\u0163ii insolubile, din care am semnalat mai sus c\u00eeteva, ceea ce m-a condus \u2013 recunosc \u2013 la perplexitate, determin\u00eendu-m\u0103 s\u0103 renun\u0163 la a-mi face cunoscut\u0103 analiza steril\u0103. Au r\u0103mas, de pe lunga mea list\u0103, doar c\u00eeteva puncte, care au rezistat atacului lucidit\u0103\u0163ii nemiloase, pe care \u00eenc\u0103 cred c\u0103 le-a\u015f putea sus\u0163ine.<\/p>\n

Dar acesta e subiectul unui alt mesaj. Acesta este dedicat semnal\u0103rii pr\u0103p\u0103stiei spre care ne-a condus \u201eprogresul\u201d, pe care demagogii \u015fi bezmeticii o acoper\u0103 cu paie \u0219i spre care v\u0103 \u00eendeamn\u0103 s\u0103 v\u0103 av\u00eenta\u0163i. Ar fi fatal s\u0103 nu mai facem nimic, de frica acestor capcane. Dar nici nu ne putem arunca \u00een ele orbe\u015fte.<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n