{"id":1240460,"date":"2025-05-10T11:51:54","date_gmt":"2025-05-10T08:51:54","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1240460"},"modified":"2025-05-10T11:51:54","modified_gmt":"2025-05-10T08:51:54","slug":"revolta-elitelor-si-tradarea-democratiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1240460","title":{"rendered":"Revolta elitelor \u0219i tr\u0103darea democra\u021biei"},"content":{"rendered":"<article class=\"multimedia-container cf\">\n<div class=\"image-caption \"><a href=\"https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/197071.jpg\" data-caption class=\"fancybox\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.activenews.ro\/thumb-888?\/articole\/197071.jpg\" width=\"888\" height=\"668\" alt><span>\u00a0<\/span><\/a><\/div>\n<div class=\"article-text\">\n<p><span data-nosnippet><strong>ActiveNews se confrunt\u0103 cu cenzura<\/strong> pe re\u021bele sociale \u0219i pe internet. Intra\u021bi direct pe site pentru a ne citi \u0219i abona\u021bi-v\u0103 la <a href=\"https:\/\/www.activenews.ro\/inregistrare-newsletter\">buletinul nostru gratuit<\/a>. Dac\u0103 dori\u021bi s\u0103 ne sprijini\u021bi, <a href=\"https:\/\/www.activenews.ro\/sustineactivenews\">orice DONA\u021aIE este binevenit\u0103<\/a>. Doamne, ajut\u0103!<br \/>\n\t\t\t<\/span><\/p>\n<div id=\"asculta-articolul\"><span id=\"preload-asculta-articolul\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.activenews.ro\/images\/animatie-redare-articol.gif\"><\/span><a class=\"btn-asculta-articolul hide\"><span>ascult\u0103 articolul<\/span><\/a><\/div>\n<p><\/p>\n<div id=\"article-read\" class=\"letrina-coborata\">\n<p>\u00a0<i>\u201eSunt bucuroas\u0103 s\u0103 fiu de acord cu H.G.Wells c\u00e2nd<br \/>\nspune c\u0103 lumea de azi este ticsit\u0103 de vie\u021bi \u00eenghesuite, sordide, f\u0103r\u0103 sens,<br \/>\nvie\u021bi care nu \u00eenseamn\u0103 nimic \u0219i care consum\u0103 resursele \u0219i surplusul de energie<br \/>\nal lumii.\u201d<\/i><\/p>\n<p align=\"right\">Margaret Sanger, fondatoarea Planned Parenthood \u0219i amanta lui H.G. Wells<\/p>\n<p>Dac\u0103 reu\u0219e\u0219ti s\u0103 nu te<br \/>\nenervezi \u2013 \u0219i nu vreau s\u0103 sugerez c\u0103 ar fi simplu &#8211; exist\u0103, \u00een amalgamul<br \/>\nperioadei curente, \u0219i un festin umoristic. Un umor cu at\u00e2t mai copios cu c\u00e2t<br \/>\neste involuntar, iar cei care-l emit nici m\u0103car nu \u00een\u021beleg de ce r\u00e2dem.<\/p>\n<p>Premiul \u00eent\u00e2i revine,<br \/>\ndesigur,\u00a0<a href=\"https:\/\/www.stiripesurse.ro\/cum-sa-convingi-taximetristii-prietena-apatica-si-unchiul-anti-sistem-sa-voteze-nicusor-dan-manual-usr_3674680.html\" target=\"_blank\">ghidului<\/a>\u00a0despre cum s\u0103 convingi \u2013 tu, activist,<br \/>\ncon\u0219tiin\u021b\u0103 politic\u0103 vie \u2013 oamenii presupu\u0219i mai slabi la minte (<i>id est<\/i>,<br \/>\ntaximetri\u0219ti, chelneri\u021be, prietene apatice, unchi, vecini \u0219i IT-\u0219ti) pe cine s\u0103<br \/>\nvoteze. V\u0103z\u00e2nd reac\u021bia concet\u0103\u021benilor pe re\u021belele online, \u00eemi \u00eenchipui c\u0103<br \/>\nhohotul de r\u00e2s na\u021bional s-a \u00eenregistrat de pe Lun\u0103.<\/p>\n<p>Asta mi-a adus aminte de o<br \/>\nfost\u0103 cuno\u0219tin\u021b\u0103 de-a mea, cu care discutam acum c\u00e2\u021biva ani despre sanc\u021biunile<br \/>\nfinanciare inumane aplicate de Bruxelles Greciei, \u0219i care, de-dreptul revoltat<br \/>\nde c\u00e2t pot fi de limitat\u0103, spunea, ar\u0103t\u00e2nd edificator spre resturile de pe<br \/>\nmas\u0103: uite, vin italian, pizza cu prosciutto\u2026 Eh? Asta e Uniunea European\u0103!<br \/>\nMi-a p\u0103rut r\u0103u c\u0103 n-am avut un Carpa\u021bi la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u0219i am fost obligat\u0103 s\u0103-i<br \/>\nsuflu \u00een fa\u021b\u0103 gudroanele dintr-o \u021bigar\u0103 str\u0103in\u0103.<\/p>\n<p>Era \u0219i p\u0103cat ca asemenea perle<br \/>\ns\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 nesistematizate; s\u0103 nu se colecteze \u0219i categoriseasc\u0103 aceste<br \/>\nsclipiri, ca s\u0103 le foloseasc\u0103 \u0219i al\u021bii, poate mai pu\u021bin inspira\u021bi pe moment.<br \/>\nDe\u0219i, dac\u0103 mi se permite o sugestie constructiv\u0103, poate era bine s\u0103 pun\u0103 \u00een<br \/>\nghid \u0219i c\u00e2teva e\u0219antioane de r\u0103spuns din partea preopinen\u021bilor \u2013 \u00een cazul, cu<br \/>\ntotul marginal statistic, \u00een care prostul, neconvins din prima \u0219i definitiv de<br \/>\nsloganuri, are \u0219i el ceva de spus, \u0219i se treze\u0219te bietul activist c\u0103 nu mai are<br \/>\n\u00een ghid \u0219i replica urm\u0103toare.<\/p>\n<p>\u00cen\u021beleg din colec\u021bia de<br \/>\nbancuri involuntare a colegilor de \u021bar\u0103 \u2013 pe care o v\u0103d r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een istorie ca<br \/>\nprob\u0103 c\u0103, iaca, exist\u0103 \u0219i rom\u00e2ni f\u0103r\u0103 umor \u2013 c\u0103 s-a institu\u021bionalizat treaba.<br \/>\nEra \u0219i de a\u0219teptat; trendul a \u00eenceput demult la Bruxelles. \u00cen av\u00e2ntul lor de<br \/>\n\u00eemp\u0103tr\u0103\u021bire a min\u021bilor c\u00e2t s\u0103 \u00eencap\u0103 f\u0103r\u0103 rest \u00een statistici, birocra\u021bii au<br \/>\najuns s\u0103 cread\u0103 c\u0103 modelele lor chiar reflect\u0103 realitatea. De-acolo vine \u0219i<br \/>\nsupremul\u00a0<a href=\"https:\/\/www.measponte.ro\/teoria-teoriei-conspiratiei-iii-ghid-de-dezaburire\/\">\u00cendrumar<br \/>\nUE<\/a>\u00a0despre cum s\u0103 identifici \u0219i apoi s\u0103 vorbe\u0219ti cu<br \/>\n\u201econspira\u021bioni\u0219tii\u201d, c\u0103 sunt (aproape) oameni \u0219i ei \u2013 de\u0219i pot fi periculo\u0219i;<br \/>\nprobabil c\u0103 trebuie s\u0103 por\u021bi casc\u0103 \u0219i masc\u0103 \u0219i s\u0103 ai trotineta electric\u0103 la<br \/>\n\u00eendem\u00e2n\u0103, \u00een caz de ceva, \u00eenainte s\u0103-i abordezi.<\/p>\n<p>\u00cen acela\u0219i trend, lu\u00e2nd,<br \/>\nrecent, act de faptul c\u0103 majoritatea cet\u0103\u021benilor europeni nu vor s\u0103 schimbe<br \/>\nsistemele actuale de plat\u0103, trec\u00e2nd la \u201emoneda digital\u0103\u201d \u2013 care nu este un ban,<br \/>\nci un sistem de control \u2013 Christine Lagarde, \u0219efa B\u0103ncii Centrale Europene, a<br \/>\nspus, cu aceea\u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 incapacitate de a se surprinde pe sine: \u201e<a href=\"https:\/\/planetes360.fr\/christine-lagarde-a-un-message-pour-vous-il-va-falloir-vous-eduquer-lire-la-suite\/\" target=\"_blank\">Europenii vor trebui educa\u021bi<\/a>\u201d.<\/p>\n<p>Exemplele de acest tip de<br \/>\narogan\u021b\u0103 at\u00e2t de oarb\u0103, at\u00e2t de plin\u0103 de ea c\u0103 nici nu concepe c\u0103 se poate<br \/>\ng\u00e2ndi \u0219i altfel, cu excep\u021bia cazului c\u0103 e\u0219ti pleav\u0103, abund\u0103. Nu pot uita acel<br \/>\nfaimos \u201eezitare la vaccinare\u201d; ideea c\u0103, \u00een foarte multe cazuri, nu era nicio<br \/>\nezitare, ci un nu,\u00a0<i>non<\/i>,\u00a0<i>no<\/i>,\u00a0<i>ne<\/i>,\u00a0<i>niet<\/i>,\u00a0<i>nicht<\/i>\u00a0absolut<br \/>\n\u2013 urmat, la cei talenta\u021bi, de impreca\u021bii pletorice \u2013 \u00a0nici nu le putea<br \/>\ntrece prin cap.<\/p>\n<p><span class=\"subtitlu\">O lectur\u0103 pentru<br \/>\nzilele noastre<\/span><\/p>\n<p>Toate astea m\u0103 aduc la volumul<br \/>\n\u201e<i>The Revolt of the Elites and the Betrayal of Democracy<\/i>\u201d (de unde \u0219i<br \/>\ntitlul articolului de fa\u021b\u0103), scris de istoricul \u0219i criticul social american<br \/>\nChristopher Lasch (1932-1994), volum publicat postum, \u00een 1995, \u0219i devenit<br \/>\nbestseller \u00een SUA. (Cartea a fost tradus \u00een limba rom\u00e2n\u0103 la editura Alexandria,<br \/>\n\u00een 2022).<\/p>\n<p>G\u00e2ndirea lui Lasch (profesor<br \/>\nde istorie la University of Rochester) este greu de surprins \u00een c\u00e2teva vorbe,<br \/>\ndar trebuie spus c\u0103 el a parcurs un arc larg, pornind de la \u201esocialism\u201d, \u00een<br \/>\nanii \u0219aizeci (\u201esocialism\u201d american, fire\u0219te, influen\u021bat de C. Wright Mills \u0219i<br \/>\n\u201eneomarxism\u201d), c\u00e2nd critica liberalismul american din timpul R\u0103zboiului Rece.<br \/>\nPerioada asta s-a sf\u00e2r\u0219it, \u00eens\u0103, repede; s\u0103tul de iluziile \u201eprogresismului\u201d \u0219i<br \/>\n\u00een\u021beleg\u00e2ndu-i, cu o luciditate remarcabil\u0103 \u00een epoc\u0103, riscurile, Lasch a<br \/>\nabandonat tab\u0103ra adep\u021bilor Noii St\u00e2ngi.<\/p>\n<p>\u00cen 1979, Lasch a publicat un<br \/>\nalt mare bestseller al criticii socio-politice americane: \u201e<i>The Culture of<br \/>\nNarcissism<\/i>\u201d \u2013 o analiz\u0103 alarmant\u0103 a r\u0103d\u0103cinilor \u0219i ramifica\u021biilor unui tip<br \/>\nde personalitate \u2013 \u201epersonalitatea narcisist\u0103\u201d \u2013 care, spune Lasch, a ap\u0103rut \u00een<br \/>\nAmerica de dup\u0103 r\u0103zboi din cauza mi\u0219c\u0103rilor politice radicale \u0219i a\u00a0<a href=\"https:\/\/www.measponte.ro\/noua-religie-mondiala-ii-miscarea-new-age-conspiratia-varsatorului-reteaua-retelelor\/\">sectelor<br \/>\nspirituale din anii \u0219aizeci-\u0219aptezeci<\/a>. Iar Lasch nu se referea la<br \/>\nhedonismul sau egoismul hedonist uzual, mai observabil ast\u0103zi, poate, dec\u00e2t<br \/>\nacum trei decenii, ci la o patologie, la o tulburare de personalitate.<\/p>\n<p>A\u0219adar, Lasch a parcurs rapid<br \/>\n\u2013 dar cu o foarte profund\u0103 digestie a ideilor \u2013 lunga distan\u021b\u0103 de la<br \/>\n\u201eneomarxism\u201d la critica exceselor st\u00e2ngii americane. \u00cel putem considera un<br \/>\ncunosc\u0103tor din interior.<\/p>\n<p>Spre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii, Lasch<br \/>\nspunea c\u0103 publicul american era at\u00e2t de sedus de credin\u021ba \u00een Progres, cu P<br \/>\nmare, c\u0103 mare parte din argumentele prezentate de el nici nu-i ajungeau la<br \/>\nurechi; se referea mai ales la publicul din cercurile academice. \u0218i tocmai aceast\u0103<br \/>\ntem\u0103 a Progresului a f\u0103cut obiectul ultimelor lui c\u0103r\u021bi, inclusiv \u201e<i>Revolta<br \/>\nelitelor<\/i>\u201d.<\/p>\n<p>De\u0219i analiza lui Lasch se<br \/>\nrefer\u0103 la cultura american\u0103, iar unele aspecte sunt, \u00eentr-adev\u0103r, circumscrise<br \/>\nacelui areal, ea este azi pertinent\u0103 pentru \u00eentreg blocul occidental \u0219i a sa<br \/>\nexcrescen\u021b\u0103, \u201elumea globalizat\u0103\u201d, urmare unor contamin\u0103ri de a\u0219teptat \u00eentr-o<br \/>\nre\u021bea tot mai integrat\u0103, dar \u0219i unei cultiv\u0103ri deliberate pe parcursul c\u00e2torva<br \/>\nlungi decenii.<\/p>\n<p>Spa\u021biul rom\u00e2nesc \u2013 de fapt,<br \/>\n\u00eentreg spa\u021biul est-european \u2013 a devenit expus la aceste tendin\u021be mai t\u00e2rziu<br \/>\ndec\u00e2t restul Europei. Idei, ideologii, tendin\u021be care nou\u0103 ne mai par \u00eenc\u0103 noi<br \/>\n\u0219i alarmante \u0219i-au f\u0103cut deja rondul \u00een occident, astfel c\u0103, ajun\u0219i mai t\u00e2rziu<br \/>\npe acest platou al Progresului, avem de ales \u00eentre a ne sim\u021bi prost c\u0103 suntem<br \/>\n\u201e\u00eenapoia\u021bi\u201d (lucru pe care ni-l sugereaz\u0103 ferm nu doar unii occidentali, ci,<br \/>\niat\u0103, ni-l spun chiar \u0219i elitele noastre, care s-au gr\u0103bit ca din pu\u0219c\u0103 s\u0103 fac\u0103<br \/>\nsaltul spre Apus, pentru a dob\u00e2ndi relevan\u021b\u0103 \u00een cercurile politice, sociale sau<br \/>\nprofesionale \u201ede-afar\u0103\u201d) \u2013 sau nu.<\/p>\n<p>Nefiind fezanda\u021bi \u00een aceste<br \/>\nprocese timp de decenii, noi, esticii, mai p\u0103str\u0103m un anumit contact cu<br \/>\nrealitatea \u0219i o anumit\u0103 prospe\u021bime a analizei \u2013 lucru pe care, de altfel, \u00eel<br \/>\nrecunosc \u0219i admir\u0103 unii occidentali, \u00een timp ce pe al\u021bii asta \u00eei sperie \u0219i exaspereaz\u0103.<br \/>\nAvem, \u00eenc\u0103, un alt tip de p\u0103m\u00e2nt cultural, social \u0219i spiritual sub picioare;<br \/>\navem, \u00eenc\u0103, un instinct s\u0103n\u0103tos; din trist\u0103 istorie, mirosim mai rapid tirania.<br \/>\nC\u00e2nd am ajuns noi la \u201emasa celor boga\u021bi\u201d, festinul era pe sf\u00e2r\u0219ite. Prietenii<br \/>\nno\u0219tri vest-europeni (\u0219i spun \u201eprieteni\u201d f\u0103r\u0103 nicio ironie), care au fost<br \/>\nl\u0103sa\u021bi s\u0103 se \u00eenfrupte o vreme, c\u00e2t de c\u00e2t, sufer\u0103 un \u0219oc mai mare acum, c\u00e2nd li<br \/>\nse ia farfuria din fa\u021b\u0103. Dar cred c\u0103 mergem to\u021bi, mai repede sau mai \u00eencet, \u00een<br \/>\naceea\u0219i direc\u021bie, pe acest b\u0103tr\u00e2n \u0219i maiestuos continent, \u0219i ne confrunt\u0103m, cu<br \/>\nto\u021bii, cu aceea\u0219i problem\u0103.<\/p>\n<p><span class=\"subtitlu\">Masele de ieri \u0219i de azi<\/span><\/p>\n<p>Pentru c\u0103, a\u0219a cum cu o<br \/>\nintui\u021bie splendid\u0103 spunea Lasch acum treizeci de ani, avem de-a face cu o<br \/>\nrevolt\u0103 a elitelor \u2013 lucru pe care el \u00eel demonstreaz\u0103 pornind de la un alt<br \/>\ncelebru volum (care i-a dat, \u00een oglind\u0103, \u0219i ideea de titlu), \u0219i anume \u201e<i>Revolta<br \/>\nmaselor<\/i>\u201d, studiul lui Jos\u00e9 Ortega y Gasset din 1929:<\/p>\n<p><i>\u201eC\u00e2ndva, se credea<br \/>\nc\u0103 ordinea social\u0103 \u0219i tradi\u021biile civilizatoare ale culturii noastre occidentale<br \/>\nsunt amenin\u021bate de o \u00abrevolt\u0103 a maselor\u00bb. \u00cen zilele noastre, \u00eens\u0103, principala<br \/>\namenin\u021bare pare s\u0103 vin\u0103 chiar de la cei din v\u00e2rful ierarhiei sociale, iar nu de<br \/>\nla mase. [\u2026]<\/i><\/p>\n<p><i>C\u00e2nd \u0219i-a publicat<br \/>\nvolumul \u00abRevolta Maselor\u00bb\u2026 Jos\u00e9 Ortega y Gasset nu ar fi putut prevedea o epoc\u0103<br \/>\n\u00een care e mai potrivit s\u0103 vorbe\u0219ti de o revolt\u0103 a elitelor. [\u2026] Din punctul lui<br \/>\nde vedere, care era \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it de mul\u021bi \u00een epoc\u0103, valoarea elitelor culturale<br \/>\nconsta \u00een disponibilitatea lor de a-\u0219i asuma r\u0103spunderea de a impune acele<br \/>\nstandarde extrem de riguroase f\u0103r\u0103 de care civiliza\u021bia este imposibil\u0103. Acele<br \/>\nelite tr\u0103iau \u00een slujba unor idealuri foarte solicitante. \u00abNoble\u021bea se define\u0219te<br \/>\nprin cerin\u021bele pe care ni le impune \u2013 prin obliga\u021bii, nu prin drepturi\u00bb.<\/i><\/p>\n<p><i>Omul obi\u0219nuit, pe<br \/>\nde alt\u0103 parte, spunea Ortega, nu are nicio treab\u0103 cu obliga\u021biile \u0219i nicio<br \/>\n\u00een\u021belegere a ce \u00eenseamn\u0103 acestea\u2026 Lipsindu-i \u00een\u021belegerea despre fragilitatea<br \/>\nciviliza\u021biei ori caracterul tragic al istoriei, el tr\u0103ie\u0219te f\u0103r\u0103 s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103,<br \/>\n\u00abperfect convins c\u0103 m\u00e2ine lumea va fi \u0219i mai bogat\u0103, \u0219i mai vast\u0103, \u0219i mai<br \/>\nperfect\u0103\u2026.\u00bb. Pe el nu \u00eel preocup\u0103 dec\u00e2t propria stare de bine \u0219i a\u0219teapt\u0103 un<br \/>\nviitor al \u00abposibilit\u0103\u021bilor nelimitate\u00bb \u0219i al \u00ablibert\u0103\u021bii totale\u00bb\u201d.<\/i><\/p>\n<p>Cred c\u0103 nu avem nevoie de<br \/>\nLasch s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 exact aceste tr\u0103s\u0103turi pe care Ortega y Gasset le<br \/>\ndepl\u00e2ngea (cu sau f\u0103r\u0103 temei) la \u201eomul de r\u00e2nd\u201d de la \u00eenceputul secolului<br \/>\ntrecut se v\u0103d azi, cu v\u00e2rf \u0219i \u00eendesat, la elite. Dar Lasch o spune, \u0219i o spune<br \/>\nustur\u0103tor:<\/p>\n<p><span>\u201e<i>Toate aceste obiceiuri ale<br \/>\nmin\u021bii, sus\u021bin eu, sunt azi mai caracteristice celor de la nivelele superioare<br \/>\nale societ\u0103\u021bii, dec\u00e2t celor de la nivelele inferioare sau mijlocii. Nu po\u021bi<br \/>\nspune c\u0103 oamenii obi\u0219nui\u021bi din ziua de azi se uit\u0103 la viitor a\u0219tept\u00e2nd \u00abposibilit\u0103\u021bi<br \/>\nnelimitate\u00bb [\u2026]<\/i><\/span><\/p>\n<p><i>Clasa muncitoare<br \/>\nindustrial\u0103, odat\u0103 componenta de baz\u0103 a mi\u0219c\u0103rii socialiste, nu mai este dec\u00e2t<br \/>\numbra palid\u0103 a ce-a fost odat\u0103. Speran\u021ba c\u0103 ea va fi \u00eenlocuit\u0103, \u00een lupta cu<br \/>\ncapitalismul, de \u00abnoi mi\u0219c\u0103ri sociale\u00bb, speran\u021b\u0103 care a \u00eensufle\u021bit st\u00e2nga,<br \/>\npentru o scurt\u0103 perioad\u0103, la final de ani \u0219aptezeci \u2013 \u00eenceput de ani optzeci,<br \/>\nn-a dus la nimic.<\/i><\/p>\n<p><span><i>Nu doar c\u0103 noile<br \/>\nmi\u0219c\u0103ri sociale \u2013 feminism, drepturile homosexualilor, drepturi economice,<br \/>\nagita\u021bie \u00eempotriva discrimin\u0103rii rasiale \u2013 nu au nimic \u00een comun, dar singurul<br \/>\nlucru pe care \u00eel cer \u00een mod coerent este s\u0103 fie incluse \u00een structurile<br \/>\ndominante, mai degrab\u0103 dec\u00e2t vreo transformare revolu\u021bionar\u0103 a rela\u021biilor<br \/>\nsociale<\/i>.\u201d<\/span><\/p>\n<p>Masele de azi, spune Lasch,<br \/>\neliminate tot mai mult de la relevan\u021b\u0103 politic\u0103 de mi\u0219c\u0103rile minoritare menite<br \/>\ns\u0103 le \u00eenlocuiasc\u0103 (misiune ratat\u0103 deja din anii nou\u0103zeci, potrivit lui Lasch \u2013<br \/>\nde unde \u0219i nevoia mai recent\u0103 de a le injecta cu legisla\u021bie protectoare \u0219i<br \/>\nbani, pe post de sev\u0103 vital\u0103), au preluat de la elite rolul de conservare \u0219i<br \/>\nperpetuare a valorilor \u00een societate. Ele, masele, \u201enu doar c\u0103 \u0219i-au pierdut<br \/>\ninteresul \u00een revolu\u021bie, dar instinctele lor politice sunt mult mai<br \/>\nconservatoare dec\u00e2t ale celor care se pretind eliberatorii \u0219i purt\u0103torii lor de<br \/>\ncuv\u00e2nt\u201d.<\/p>\n<p>Vedem acest fenomen azi la<br \/>\nfiece pas; diversele minorit\u0103\u021bi \u201ecomunitare\u201d sus\u021bin c\u0103 ar milita pentru<br \/>\ndemocra\u021bie \u0219i egalitate, dar lupt\u0103, de fapt, pentru ob\u021binerea sau p\u0103strarea<br \/>\nunui privilegiu ori avantaj. C\u00e2\u0219tigul, ni se spune, ar fi \u201ediversitatea\u201d; Lasch:<\/p>\n<p><i>\u201e\u00abDiversitatea\u00bb \u2013<br \/>\nun slogan atr\u0103g\u0103tor la prima vedere \u2013 a ajuns s\u0103 \u00eensemne contrariul a ce anun\u021b\u0103<br \/>\ncuv\u00e2ntul. \u00cen practic\u0103, diversitatea vine s\u0103 legitimeze un nou dogmatism, \u00een<br \/>\ncare minorit\u0103\u021bile rivale se ascund \u00een spatele unui set de convingeri complet<br \/>\ninsensibile la argument ra\u021bional. [\u2026]<\/i><\/p>\n<p><i>Aceast\u0103 parodie de<br \/>\n\u00abcomunitate\u00bb [\u2026] aduce cu sine presupunerea insidioas\u0103 c\u0103 to\u021bi membrii unui<br \/>\ngrup trebuie s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 la fel. Astfel, opinia devine o func\u021bie a identit\u0103\u021bii<br \/>\nrasiale sau etnice, de gen ori de preferin\u021b\u0103 sexual\u0103.\u201d<\/i><\/p>\n<p><span class=\"subtitlu\">Revolte \u0219i contrarevolu\u021bii<br \/>\npopulare<\/span><\/p>\n<p>\u00cen parantez\u0103 fie spus, Lasch<br \/>\npare s\u0103 porneasc\u0103 de la premisa c\u0103\u00a0masele ar fi, de regul\u0103, revolu\u021bionare,<br \/>\ndar, dup\u0103 marile pr\u0103bu\u0219iri ale ideologiilor socialiste de stat, ceva s-a<br \/>\nschimbat \u0219i au devenit conservatoare. Nu to\u021bi istoricii v\u0103d lucrurile la fel.<br \/>\nNu masele de mujici ru\u0219i au declan\u0219at Revolu\u021bia bol\u0219evic\u0103. Nu masele de<br \/>\nfrancezi au st\u00e2rnit Revolu\u021bia francez\u0103. Masele pot fi antrenate \u00eentr-un astfel<br \/>\nde efort, cu promisiunile cuvenite; dar nu ele sunt motorul primar; ele nu sunt<br \/>\nnici m\u0103car primul strat absorbit \u00een astfel de faceri.<\/p>\n<p>De altfel, schimb\u00e2nd ceea ce e<br \/>\nde schimbat \u2013 \u00een primul r\u00e2nd num\u0103rul, mult mai mic, al maselor de manevr\u0103 de<br \/>\nast\u0103zi, care sunt minoritare \u2013 fenomenul se repet\u0103 \u0219i la actuala revolu\u021bie, cea<br \/>\na elitelor globaliste (care tot o revolu\u021bie socialist\u0103 e, apropo). Nu grup\u0103rile<br \/>\nie\u0219ite prin pie\u021be s\u0103 sus\u021bin\u0103, cu becule\u021be \u0219i coregrafii, ideologiile elitei<br \/>\nrevoltate sunt autoarele vreuneia dintre ideile pe care le vehiculeaz\u0103. Mai<br \/>\nmult (sau, mai bine zis, mai pu\u021bin), ast\u0103zi nici m\u0103car sloganurile nu \u0219i le mai<br \/>\nscriu singuri; totul se face centralizat, de c\u0103tre ni\u0219te \u201ecreativi\u201d<br \/>\ntransna\u021bionali aproba\u021bi. Poate de-aia \u0219i mesajele lor sunt at\u00e2t de adecvate \u0219i<br \/>\nconving\u0103toare c\u0103 nu-i om \u00een \u021bara asta s\u0103 nu vibreze; ca la reclame.<\/p>\n<p>M-am \u00eentrebat adesea dac\u0103 nu<br \/>\nli se pare ciudat, acestor protestatari pro-globalism, c\u0103 idolii lor politici<br \/>\nnu au niciun discurs pentru mase (ci doar pentru ei, care sunt\u00a0<i>a priori<\/i>\u00a0o<br \/>\n\u201eelit\u0103\u201d \u0219i \u201especiali\u201d). Cum poate fi asta altceva dec\u00e2t o expresie a<br \/>\nincompeten\u021bei elitelor? Sau, dac\u0103 e\u0219ti mai \u201econspira\u021bionist\u201d, o expresie a unui<br \/>\nproiect \u00een care masele sunt irelevante, pentru c\u0103 sunt excedentare? Ceea ce nu<br \/>\nc\u0103 n-ar rezulta din multe alte politici, dar, c\u00e2nd se vorbe\u0219te de digitalizare<br \/>\n\u0219i IA, devine f\u0103\u021bi\u0219. A\u0219a fiind, cum mai e \u0103sta umanism? A\u0219a fiind, cum mai este<br \/>\n\u201edemocra\u021bie\u201d?<\/p>\n<p>Dar s\u0103 revin: istoricul<br \/>\nfrancez Auguste Cochin, contemporan cu evenimentele, spunea c\u0103 Revolu\u021bia<br \/>\nfrancez\u0103 nu pornise \u00een niciun caz de la mase, ci de la ceea ce el nume\u0219te \u201e<i>soci\u00e9t\u00e9s<br \/>\nde pens\u00e9e<\/i>\u201d\u2013 cluburi literare \u0219i filosofice, loje masonice, grupuri<br \/>\n\u201epatriotice\u201d ap\u0103rute \u00een num\u0103r mare \u00een Fran\u021ba \u00eencep\u00e2nd cu anii 1760-1770 \u0219i care<br \/>\ns-au insinuat \u00eentr-o societate \u00een care clasele tradi\u021bionale erau deja \u00een<br \/>\ndezintegrare.<\/p>\n<p>\u00cen a sa \u201e<i>The Russian<br \/>\nRevolution<\/i>\u00a0<i>1899-1919<\/i>\u201d, istoricul Richard Pipes sus\u021bine c\u0103<br \/>\nacela\u0219i fenomen a existat \u0219i \u00een Rusia, \u00een ajunul Revolu\u021biei bol\u0219evice, sub<br \/>\nforma diverselor cercuri \u0219i grup\u0103ri ale intelighen\u021biei. Pipes scrie:<\/p>\n<p><span>\u201e<i>Pentru intelectualii de<br \/>\nacest tip, criteriul adev\u0103rului nu era via\u021ba; ei \u00ee\u0219i creau propria realitate,<br \/>\nsau, mai bine zis, supra-realitate, pe care nu o verificau dec\u00e2t prin raportare<br \/>\nla opiniile cu care erau de acord. Probele contrare erau ignorate; oricine care<br \/>\nera \u00eenclinat s\u0103 dea aten\u021bie acestor probe era ostracizat f\u0103r\u0103 mil\u0103 [\u2026]<\/i><\/span><\/p>\n<p><i>\u0218i nic\u0103ieri nu<br \/>\neste aceast\u0103 \u00eenclina\u021bie de a-\u0219i crea propria realitate mai vizibil\u0103 \u2013 \u0219i mai<br \/>\npernicioas\u0103 \u2013 dec\u00e2t \u00een concep\u021bia intelighen\u021biei despre \u00abpopor\u00bb. Radicalii<br \/>\ninsist\u0103 c\u0103 ei vorbesc \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 \u00een numele poporului \u0219i pentru popor<br \/>\n(descris uneori ca \u00abmasele populare\u00bb) \u0219i \u00eempotriva unei a\u0219a-zise elite egoiste<br \/>\ncare controleaz\u0103 statul \u0219i averea na\u021biunii. \u00cen viziunea lor, instaurarea unei<br \/>\nsociet\u0103\u021bi juste \u0219i libere necesit\u0103 distrugerea status-quo-ului.<\/i><\/p>\n<p><i>Dar contactul cu<br \/>\nindivizii din popor, \u00een carne \u0219i oase, demonstreaz\u0103 rapid c\u0103 foarte pu\u021bini<br \/>\ndintre ace\u0219tia vor ca lumea lor familiar\u0103 s\u0103 fie distrus\u0103; ce vor ei este<br \/>\nsatisfacerea unor nemul\u021bumiri specifice \u0219i particulare \u2013 adic\u0103 o reform\u0103<br \/>\npar\u021bial\u0103, \u00een timp ce tot restul trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la locul s\u0103u.\u201d<\/i><\/p>\n<p>Concluzia lui Pipes se<br \/>\nverific\u0103 foarte bine \u0219i ast\u0103zi, c\u00e2nd valul de \u201epopulism\u201d, \u201esuveranism\u201d,<br \/>\n\u201ena\u021bionalism\u201d care str\u0103bate \u00een for\u021b\u0103 Europa, la nivel popular, nu este o<br \/>\nrevolu\u021bie (dec\u00e2t \u00een sensul de \u201erevolu\u021bie a bunului sim\u021b\u201d, cum i s-a spus,<br \/>\ntocmai pentru c\u0103 elitele par complet rupte de realitate), ci, mai degrab\u0103, o<br \/>\nrevolt\u0103, o mi\u0219care de recuperare \u0219i o opozi\u021bie ferm\u0103 la revolu\u021bia globalist\u0103<br \/>\ncare vine gr\u0103mad\u0103 de sus; \u00een al\u021bi termeni, este o contrarevolu\u021bie. Pipes<br \/>\ncontinu\u0103:<\/p>\n<p><span><i>\u201eS-a observat c\u0103<br \/>\nrebeliunile spontane sunt conservatoare, nu revolu\u021bionare, iar cei implica\u021bi<br \/>\ncer, de regul\u0103, restituirea unor drepturi care, cred ei, le-au fost furate;<br \/>\noamenii privesc \u00een urm\u0103<\/i>.<\/span><\/p>\n<p><i>Pentru a-\u0219i<br \/>\npromova idealul de schimbare major\u0103, intelighen\u021bia trebuie, a\u0219adar, s\u0103 creeze o<br \/>\nabstrac\u021biune numit\u0103 \u00abpopor\u00bb c\u0103reia s\u0103-i atribuie propriile dorin\u021be.\u201d<\/i><\/p>\n<p>Nu \u0219tiu dac\u0103 lucrurile mai<br \/>\nstau azi chiar la fel. \u201ePoporul\u201d e un cuv\u00e2nt c\u0103zut \u00een desuetudine. Ai \u201epublic\u201d,<br \/>\ncare, dup\u0103 cum \u00eei spune \u0219i numele, st\u0103 \u0219i se uit\u0103, aplaud\u00e2nd \u2013 c\u0103 \u0219i dac\u0103<br \/>\nhuiduie, oricum nu conteaz\u0103. Ai \u201esocietate civil\u0103\u201d, care se erijeaz\u0103 \u00een popor,<br \/>\nconsider\u00e2ndu-se singura calificat\u0103 s\u0103-\u0219i dea cu p\u0103rerea. \u201ePoporul\u201d exist\u0103<br \/>\nstatistic \u2013 este o \u201epopula\u021bie\u201d \u2013 dar trebuie s\u0103 se mi\u0219te \u00een limitele permise<br \/>\ncopiilor, pe vremea marilor patriarhi: pot fi v\u0103zu\u021bi, mai ales dac\u0103 e nevoie de<br \/>\nnumere mari pe la vreo parad\u0103, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 vreun zgomot.<\/p>\n<p>Spre deosebire de predecesorii<br \/>\nlor revolu\u021bionari, elitele de azi nu mai atribuie acestei abstrac\u021biuni<br \/>\nstatistice propriile idei; sunt idei mult prea de\u0219tepte \u0219i superioare s\u0103-i fi<br \/>\ntrecut oric\u0103rui prost prin c\u0103p\u0103\u021b\u00e2n\u0103. Trebuie, totu\u0219i, subliniat\u0103 diferen\u021ba<br \/>\ndintre \u201e<i>influencer<\/i>\u201d \u0219i \u201e<i>follower<\/i>\u201d. Mai degrab\u0103, oamenilor li se<br \/>\nprezint\u0103 truisme, sloganuri stupide \u0219i inatacabile p\u0103reri de \u201eexper\u021bi\u201d ca s\u0103<br \/>\nfac\u0103 ce li se cere \u2013 dac\u0103 nu se supun, exist\u0103 \u201einstrumente\u201d, ca s\u0103 citez o<br \/>\ndoamn\u0103 important\u0103 de la Bruxelles.<\/p>\n<p><span class=\"subtitlu\">Noile elite nomade<\/span><\/p>\n<p>Lasch sus\u021bine c\u0103, odat\u0103 cu<br \/>\ndeclinul a ceea ce se cheam\u0103 \u201ebani vechi\u201d (asocia\u021bi, de regul\u0103, cu titlul<br \/>\nnobiliar sau m\u0103car cu o lung\u0103 tradi\u021bie), sentimentul de loialitate local\u0103 sau<br \/>\nregional\u0103 al elitelor s-a atenuat, iar apari\u021bia pie\u021bei globale, cu o mobilitate<br \/>\naccentuat\u0103 a capitalului, a agravat sever aceast\u0103 tendin\u021b\u0103:<\/p>\n<p><i>\u201eNoile elite, care<br \/>\ninclud nu doar manageri de corpora\u021bii, ci toate acele profesii care produc \u0219i<br \/>\nmanipuleaz\u0103 informa\u021bia \u2013 seva vital\u0103 a pie\u021bei globale \u2013 sunt mult mai<br \/>\ncosmopolite sau, cel pu\u021bin, mai nelini\u0219tite \u0219i mai migratoare, dec\u00e2t<br \/>\npredecesoarele lor. [\u2026] Succesul nu a fost niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum at\u00e2t de str\u00e2ns<br \/>\nasociat cu mobilitatea. [\u2026]<\/i><\/p>\n<p><i>Ascensiunea<br \/>\nacestei tendin\u021be \u00een secolul XX este ea \u00eens\u0103\u0219i un indiciu important al eroziunii<br \/>\nidealului democratic, care nu mai are \u00een vedere o relativ\u0103 egalitate \u00een<br \/>\ncondi\u021biile de trai, ci doar promovarea selectiv\u0103 a unor indivizi din clasele<br \/>\nnon-elit\u0103 \u00een clasa de manageri-profesioni\u0219ti.\u201d<\/i><\/p>\n<p>Descriind situa\u021bia acestei<br \/>\nelite americane \u00een anii nou\u0103zeci \u2013 situa\u021bie care s-a agravat \u0219i globalizat,<br \/>\nceea ce face analiza lui foarte pertinent\u0103 \u0219i azi, la noi \u0219i aiurea \u2013 Lasch<br \/>\nspune:<\/p>\n<p><i>\u201eOamenii ambi\u021bio\u0219i<br \/>\n\u00een\u021beleg, deci, c\u0103 un stil de via\u021b\u0103 migrator este pre\u021bul pentru a avansa \u00een<br \/>\nvia\u021b\u0103. \u0218i este un pre\u021b pe care \u00eel pl\u0103tesc bucuros, c\u00e2t\u0103 vreme ei asociaz\u0103 ideea<br \/>\nde acas\u0103 cu rude \u0219i vecini b\u0103g\u0103cio\u0219i, b\u00e2rfe meschine \u0219i conven\u021bii sufocante.<br \/>\n[\u2026] Noile elite sunt \u00een plin\u0103 revolt\u0103 \u00eempotriva \u00abAmericii Mijlocii\u00bb, a\u0219a cum<br \/>\n\u0219i-o imagineaz\u0103 ei: o na\u021biune retardat\u0103 tehnologic, reac\u021bionar\u0103 politic,<br \/>\nrepresiv\u0103 la adresa moralit\u0103\u021bii sexuale, cu gusturi banale. [\u2026]<\/i><\/p>\n<p><i>Cu certitudine,<br \/>\npentru ei, patriotismul nu ocup\u0103 un loc prea \u00eenalt \u00een ierarhia virtu\u021bilor.<br \/>\n\u00abMulticulturalismul\u00bb, pe de alt\u0103 parte, li se potrive\u0219te perfect; le creeaz\u0103<br \/>\nimaginea pl\u0103cut\u0103 a unui soi de bazar global, cu buc\u0103t\u0103rii exotice, cu stiluri<br \/>\nvestimentare exotice, cu obiceiuri tribale exotice care pot fi gustate f\u0103r\u0103<br \/>\ndiscriminare, f\u0103r\u0103 s\u0103 fii luat la \u00eentreb\u0103ri \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u021bi creeze vreo<br \/>\nobliga\u021bie de orice fel.<\/i><\/p>\n<p><i>Noile elite se<br \/>\nsimt acas\u0103 numai c\u00e2nd sunt \u00een tranzit, pe drum spre o conferin\u021b\u0103 la nivel<br \/>\n\u00eenalt, sau spre marea inaugurare a cine-\u0219tie-c\u0103rei francize, spre un festival<br \/>\ninterna\u021bional de film ori spre o sta\u021biune pe care \u00eenc\u0103 nu au vizitat-o.<br \/>\nViziunea lor despre lume este, \u00een esen\u021b\u0103, viziunea unui turist \u2013 o perspectiv\u0103<br \/>\ncare nu poate \u00eencuraja un devotament p\u0103tima\u0219 pentru democra\u021bie.\u201d<\/i><\/p>\n<p>Dou\u0103 remarci. Prima: acest<br \/>\napetit pentru deplasare, c\u0103l\u0103torie, turism pare s\u0103 fi devenit, deja, o<br \/>\ncomponent\u0103 identitar\u0103 fundamental\u0103 pentru elite (\u0219i pentru cei care fie vor s\u0103<br \/>\nparvin\u0103 \u00een straturile superioare, fie \u00ee\u0219i \u00eenchipuie c\u0103 deja sunt acolo).<\/p>\n<p>Lucru care s-a v\u0103zut foarte<br \/>\nbine \u00een timpul zisei pandemii, c\u00e2nd mul\u021bi apar\u021bin\u0103tori ai clasei<br \/>\nmijlociu-superioare au fost dispu\u0219i s\u0103 treac\u0103 prin ciurul \u0219i d\u00e2rmonul be\u021belor<br \/>\nintroduse \u00een nas p\u00e2n\u0103 la pituitar\u0103, al m\u0103\u0219tilor \u0219i al filtrelor peste filtre<br \/>\ninstalate la fiece pas \u2013 nu mai zic dispu\u0219i s\u0103 ia decizii definitive privind<br \/>\npropria s\u0103n\u0103tate \u2013 doar ca s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103. Nu cu treab\u0103, ci\u00a0<i>\u00e0 loisir<\/i>.<\/p>\n<p>A doua remarc\u0103: \u00een \u201e<i>Scurt\u0103<br \/>\nistorie a viitorului<\/i>\u201d \u2013 volum care se vrea nu utopie, nu distopie, nu SF,<br \/>\nci o profe\u021bie informat\u0103 \u2013 Jacques Attali \u00eemparte omenirea viitorului \u00een<br \/>\n\u201ehipernomazi\u201d (elitele liberate, inteligente, cipate la cap, c\u0103lare ve\u0219nic pe<br \/>\navion \u00een urm\u0103rirea marilor lor idealuri de progres personal \u0219i \u00eemplinire de<br \/>\nsine); \u201enomazii virtuali\u201d (cei care nu vor avea acces la c\u0103l\u0103torie dec\u00e2t online<br \/>\n\u0219i-\u0219i vor petrece via\u021ba t\u00e2njind s\u0103 devin\u0103 \u201ehiper\u201d); \u0219i restul, masele de<br \/>\n\u201einfranomazi\u201d, care vor tr\u0103i \u00een mizerie, la limita subzisten\u021bei \u0219i, mai ales<br \/>\n\u2013\u00a0<i>quelle horreur!<\/i>\u00a0\u2013 vor sta pe la casele lor. Ca \u00een at\u00e2tea<br \/>\nalte cazuri de \u201eprofe\u021bii\u201d venite din cercurile elitei, te \u00eentrebi c\u00e2t din toate<br \/>\nastea e imagina\u021bia deranjat\u0103 a lui Attali, c\u00e2t e cunoa\u0219terea unui plan \u0219i c\u00e2t e<br \/>\n\u201eprogramare predictiv\u0103\u201d.<\/p>\n<p><span class=\"subtitlu\">Monopolul<br \/>\ncunoa\u0219terii<\/span><\/p>\n<p>Continu\u00e2nd cu descrierea<br \/>\nnoilor elite, Lasch analizeaz\u0103 un alt aspect devenit extrem de acut \u00een ultimii<br \/>\nani: obsesia acestora de a induce un contrast \u00eentre \u201ecunoa\u0219tere\u201d sau \u201e\u0219tiin\u021b\u0103\u201d<br \/>\n(pe care sus\u021bin c\u0103 o au ele \u00eensele, apel\u00e2nd la \u201eexper\u021bi\u201d) \u0219i \u201eopinie\u201d (maximul<br \/>\n\u2013 ve\u0219nic irelevant \u2013 de care ar fi \u00een stare \u201eoamenii obi\u0219nui\u021bi\u201d).<\/p>\n<p>Sigur, premisa este c\u0103<br \/>\n\u201eexper\u021bii\u201d nu au niciodat\u0103 prejudec\u0103\u021bi, nu sunt manipula\u021bi sau coruptibili, nu<br \/>\nsunt racorda\u021bi la un sistem ideologic sau financiar \u2013 \u201eexper\u021bii\u201d sunt, \u00een<br \/>\naceast\u0103 scuze opinie, zei neatin\u0219i de cele lume\u0219ti. O credulitate care poate fi<br \/>\ndeosebit de fatal\u0103, dar care este prezentat\u0103 nu doar ca expresie a inteligen\u021bei<br \/>\npersonale, ci \u0219i ca marc\u0103 a Progresului \u2013 cu corolarul c\u0103 to\u021bi cei care pun la<br \/>\n\u00eendoial\u0103 ce zic \u201eexper\u021bii\u201d (sau unii dintre ei, care trebuie, c\u0103 sunt mul\u021bi \u0219i<br \/>\nse tot contrazic) sunt \u201e\u00eenapoia\u021bi\u201d.<\/p>\n<p>Ceea ce, dincolo de multe alte<br \/>\nprobleme, duce la declinul dezbaterii democratice. Ce zic eu dezbatere; nici<br \/>\ndialogul nu este posibil c\u00e2nd una dintre p\u0103r\u021bi pretinde c\u0103 de\u021bine adev\u0103rul<br \/>\nincontestabil, livrat, nu-i a\u0219a, de \u201eexper\u021bi\u201d. (Libertatea de con\u0219tiin\u021b\u0103,<br \/>\nprev\u0103zut\u0103 \u00een Constitu\u021bie, exact pentru asta \u0219i despre asta este; oric\u00e2t ar fi<br \/>\ncel\u0103lalt de expert, omul are dreptul s\u0103 decid\u0103 cu propria-i minte). Ca-n ghidul<br \/>\nactivist care mi-a ocazionat acest articol, tot ce r\u0103m\u00e2ne este un monolog \u2013<br \/>\ncomunicarea este permanent univoc\u0103. \u0218i ea se face, a\u0219a cum remarcam \u0219i cu<br \/>\nalte\u00a0<a href=\"https:\/\/www.measponte.ro\/elefantii-porcul-spinos-si-lebada-neagra\/\">ocazii<\/a>,<br \/>\ncu un limbaj, pe un ton \u0219i la un nivel potrivit atunci c\u00e2nd te adresezi unui<br \/>\ncopil pu\u021bin idiot.<\/p>\n<p>Ce frapeaz\u0103 este contrastul<br \/>\ndintre aceast\u0103 obsesiv\u0103 nevoie de certitudine \u201e\u0219tiin\u021bific\u0103\u201d \u0219i desfiin\u021barea<br \/>\noric\u0103rui set de dogme morale incontestabile. \u00cen al\u021bi termeni, pe nisipurile<br \/>\nmi\u0219c\u0103toare ale relativismului moral, elitele pretind c\u0103 \u00eenal\u021b\u0103 fort\u0103re\u021be inexpugnabile.<br \/>\nPoate de-asta s-a cam de\u0219irat \u0219i \u201e\u0219tiin\u021ba\u201d de-o vreme, roas\u0103 de ideologiile de<br \/>\ngen, de-a ajuns s\u0103 fie nevoie de o instan\u021b\u0103 judec\u0103toreasc\u0103 s\u0103 le spun\u0103 c\u0103<br \/>\nfemeia este atunci c\u00e2nd are doi cromozomi X.<\/p>\n<p><span class=\"subtitlu\">\u201eFii tu \u00eensu\u021bi\u201d \u0219i<br \/>\n\u201eF\u0103 ce vrei\u201d<\/span><\/p>\n<p>Ceea ce m\u0103 duce \u00een linie<br \/>\ndreapt\u0103 spre final. Lasch rezerv\u0103 ultima parte a c\u0103r\u021bii (sub titlul \u201e<i>The<br \/>\nDark Night of the Soul<\/i>\u201d) unei analize a raportului acestor noi elite cu<br \/>\nmorala \u0219i cu religia.<\/p>\n<p>Ca sintez\u0103 a substitutului de<br \/>\nreligie pe care-l adopt\u0103 modernitatea, mai ales la v\u00e2rf, printre \u201enomazi\u201d,<br \/>\nLasch citeaz\u0103 spusele lui Oscar Wilde c\u0103tre amantul lui, lordul Alfred Douglas,<br \/>\n\u00een lunga scrisoare pe care i-a trimis-o din \u00eenchisoarea \u00een care taman tat\u0103l lui<br \/>\nDouglas, mai pu\u021bin \u201edivers\u201d, \u00eel b\u0103gase, epistol\u0103 publicat\u0103 postum sub<br \/>\ntitlul\u00a0<i>De profundis<\/i>. Wilde spunea, cu o \u00eencredere nezdruncinabil\u0103:<br \/>\n\u201eMesajul lui Hristos c\u0103tre om a fost, simplu, \u00abFii tu \u00eensu\u021bi\u00bb\u201d. Lasch:<\/p>\n<p><i>\u201e\u00cen loc de<br \/>\nab\u021binere \u0219i autocontrol, asta oferea o viziune seduc\u0103toare a unui sine care nu<br \/>\neste constr\u00e2ns de obliga\u021bii civice, familiale sau religioase. Ceva care le<br \/>\nconfirm\u0103 arti\u0219tilor \u0219i intelectualilor sentimentul c\u0103 sunt superiori turmei.<br \/>\nCare vine s\u0103 le valideze revolta \u00eempotriva conven\u021biilor, a solemnit\u0103\u021bii<br \/>\nburgheze, a stupidit\u0103\u021bii \u0219i ur\u00e2\u021beniei\u201d.<\/i><\/p>\n<p>Dac\u0103 flagelul se oprea la<br \/>\nWilde \u0219i aman\u021bii lui, n-ar fi fost nici foarte grav, nici de mirare. Numai c\u0103,<br \/>\n\u00eentre timp, de la \u201eFii tu \u00eensu\u021bi\u201d (sfat nu \u00eentotdeauna \u00een\u021belept) s-a ajuns, \u00een<br \/>\ncreuzetul revolu\u021bionar al anilor \u0219aizeci, la \u201eEste interzis s\u0103 interzici\u201d cu<br \/>\npreten\u021bii de cultur\u0103 dominant\u0103.<\/p>\n<p>Ceea ce se apropie de spiritul<br \/>\nocultistului (super-elitist) Aleister Crowley, \u201e<i>Do what thou wilt<\/i>\u201d \u2013<br \/>\nsau, cum spunea Rabelais, \u201e<i>Fais ce que voudras<\/i>\u00a0\u2013 pentru c\u0103 oamenii<br \/>\nliberi, de condi\u021bie bun\u0103, educa\u021bi\u2026 au prin fire un instinct \u0219i un imbold care<br \/>\n\u00eei \u00eempinge mereu s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 fapte virtuoase \u0219i \u00eei \u021bine departe de viciu,<br \/>\nimbold numit cinste\u201d. Altfel spus, elit\u0103 fiind, nu doar faci ce vrei, dar ceea<br \/>\nce faci este musai bine \u0219i virtuos. Rar ceva mai convenabil.<\/p>\n<p>Nu-i dificil de \u00een\u021beles de ce<br \/>\naceast\u0103 ideologie a prins at\u00e2t de bine la noile elite, combin\u00e2nd ea lipsa de<br \/>\nrestric\u021bii, indulgen\u021ba fa\u021b\u0103 de sine, impunitatea \u0219i convingerea absolut\u0103 \u00een<br \/>\npropriile \u201evalori\u201d. Iar relativismul moral este considerat nu doar o urmare<br \/>\npretins inevitabil\u0103, ci \u0219i marc\u0103 distinctiv\u0103 a Progresului \u2013 v\u0103zut ca expresie<br \/>\na evolu\u021biei darwiniste \u00een plan social \u0219i spiritual. Lasch exemplific\u0103:<\/p>\n<p><span><i>\u201eAu declan\u0219at o<br \/>\nadev\u0103rat\u0103 cruciad\u0103 de igienizare a societ\u0103\u021bii americane: \u201eun mediu f\u0103r\u0103 fum de<br \/>\n\u021bigar\u0103\u201d, cenzur\u0103 pentru orice, de la pornografie\u00a0la \u00abhate speech\u00bb, dar, \u00een<br \/>\nacela\u0219i timp, incongruent, au extins aria de alegere personal\u0103 pentru a include<br \/>\nchestiuni \u00een care majoritatea oamenilor simt nevoia unei \u00eendrum\u0103ri morale.<\/i>\u201d<\/span><\/p>\n<p>Pe tema pornografiei,<br \/>\nlucrurile s-au schimbat mult de pe vremea lui Lasch; aceasta este, azi,<br \/>\npromovat\u0103 de elite; un \u201eopiu al popoarelor\u201d nou, care deranjeaz\u0103, pare-se, mult<br \/>\nmai pu\u021bin dec\u00e2t cel luat \u00een c\u0103tare de Marx. Dar semnele existau de pe-atunci;<br \/>\nLasch semnala \u201eabolirea ru\u0219inii\u201d:<\/p>\n<p><i>\u201eNimic nu ne mai<br \/>\n\u0219ocheaz\u0103, cu at\u00e2t mai pu\u021bin revela\u021bii despre via\u021ba personal\u0103 a unui sau altuia.<br \/>\nMass media nu ezit\u0103 s\u0103 ne plimbe pe sub nas cele mai sc\u00e2rboase perversiuni,<br \/>\ncele mai degenerate apetituri. Morali\u0219tii ne avertizeaz\u0103 c\u0103 termeni precum<br \/>\n\u00absc\u00e2rbos\u00bb, \u00abpervers\u00bb \u0219i \u00abdegenerat\u00bb apar\u021bin unui vocabular deja discreditat,<br \/>\nexcesiv de moralizator, al ierarhiei \u0219i discrimin\u0103rii. [\u2026]<\/i><\/p>\n<p><i>Vezi peste tot o<br \/>\nexpunere f\u0103r\u0103 restric\u021bii a emo\u021biilor, a corpului, o parad\u0103 a secretelor<br \/>\ndevoalate, o intruziune f\u0103r\u0103 scrupule a curiozit\u0103\u021bii\u2026 A devenit dificil s\u0103 mai<br \/>\nexprimi sentimente tandre, ori respect, ori evlavie, idealizare, reveren\u021b\u0103. E<br \/>\naproape obligatoriu s\u0103 fii ireveren\u021bios\u2026 Cultura neru\u0219in\u0103rii este, de asemenea,<br \/>\no cultur\u0103 a lipsei de respect, a discredit\u0103rii \u0219i demonetiz\u0103rii idealurilor.\u201d<\/i><\/p>\n<p>Pentru c\u0103, \u00een loc de idealuri,<br \/>\navem acum \u201evalori\u201d. Care \u201evalori\u201d sunt definite de elite, \u00eentruc\u00e2t elitele le<br \/>\n\u00eentruchipeaz\u0103; le dau na\u0219tere, chiar, foarte simplu: f\u0103c\u00e2nd ceea ce vor.<br \/>\nCenzureaz\u0103, dar spun c\u0103 exist\u0103 libertate de expresie; libertatea de a exprima<br \/>\nceea ce vor ei s\u0103 aud\u0103. Anuleaz\u0103 alegeri, dar sus\u021bin c\u0103 este democra\u021bie;<br \/>\nlibertatea de a vota pe cine vor ei. Supun la chinuri economice \u0219i s\u0103r\u0103cire<br \/>\nvaste popula\u021bii \u00een numele unor r\u0103zboaie sau unor politici falimentare \u0219i<br \/>\nproiecte utopice; r\u0103zboaiele, politicile \u0219i proiectele pe care le vor. Iar tot<br \/>\nceea ce vor ei este, intrinsec, o \u201evaloare\u201d.<\/p>\n<p>De aici \u0219i consternarea, furia<br \/>\npe care o arat\u0103 c\u00e2nd sunt contrazi\u0219i sau confrunta\u021bi; percep opozi\u021bia ca pe un<br \/>\natac la propria identitate. Asta \u00een timp ce, fire\u0219te, atac\u0103 \u0219i submineaz\u0103<br \/>\nconstant fundamentele identitare ale maselor. Lasch spune (descriind r\u00e2njete pe<br \/>\ncare am avut nefericita ocazie s\u0103 le vedem \u0219i pe la noi, \u00een ultimul timp):<\/p>\n<p><i>\u201eC\u00e2nd se confrunt\u0103<br \/>\ncu rezisten\u021b\u0103 la aceste ini\u021biative, tr\u0103deaz\u0103 o ur\u0103 veninoas\u0103, care zace imediat<br \/>\nsub suprafa\u021ba z\u00e2mbetului lor binevoitor de oameni \u00eenst\u0103ri\u021bi.<\/i><\/p>\n<p><i>Opozi\u021bia \u00eei face<br \/>\npe umani\u0219ti s\u0103 uite de virtu\u021bile liberale pe care pretind c\u0103 le sus\u021bin. Devin<br \/>\nirascibili, convin\u0219i p\u00e2n\u0103 la refuz de propria dreptate, intoleran\u021bi.<\/i><\/p>\n<p><span><i>\u00centr-o dezbatere<br \/>\npolitic\u0103 aprins\u0103, le este imposibil s\u0103-\u0219i ascund\u0103 dispre\u021bul pentru cei care<br \/>\nrefuz\u0103 cu \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare s\u0103 \u00abvad\u0103 lumina\u00bb \u2013 cei care \u00abpur \u0219i simplu nu pricep\u00bb,<br \/>\nca s\u0103 folosesc jargonul auto-satisf\u0103cut al corectitudinii politice.<\/i>\u201d<\/span><\/p>\n<p>Este at\u00e2t de limpede desenat<br \/>\nacest cerc vicios, at\u00e2t de bine b\u0103tute-i sunt c\u0103ile, arogan\u021ba, at\u00e2t de<br \/>\nincorigibil\u0103, \u00eenc\u00e2t ar trebui s\u0103 ne mire c\u0103 mai ies, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, din<br \/>\nconturul umflat al \u00eeng\u00e2mf\u0103rii, \u0219i, \u0219oca\u021bi c\u0103 nu-s iubi\u021bi pur \u0219i simplu, ca \u00eentruchipare<br \/>\na \u201evalorii\u201d, \u00ee\u0219i trimit activi\u0219tii pe teren s\u0103 ne explice ce \u0219i cum s\u0103 vot\u0103m.<br \/>\nDac\u0103 o fac, este pentru c\u0103 se simt amenin\u021ba\u021bi.<\/p>\n<p>Revolta \u021b\u00e2fnoas\u0103 a elitelor a<br \/>\nreu\u0219it s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 marea revolt\u0103 profund\u0103 a maselor.<\/p>\n<p align=\"center\"><span class=\"subtitlu\">\u00a0*<\/span><\/p>\n<p><span>Articol publicat ini\u021bial pe<br \/>\nsite-ul <a href=\"http:\/\/www.measponte.ro\/revolta-elitelor-si-tradarea-democratiei\/\" target=\"_blank\">Mea Sponte<\/a> al invitatei noastre, <a href=\"http:\/\/www.facebook.com\/profile.php?id=100049249117231\" target=\"_blank\">Levana Zigmund<\/a><\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/article>\n<p> Source URL: https:\/\/www.activenews.ro\/opinii\/Revolta-elitelor-si-tradarea-democratiei-197071<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0 ActiveNews se confrunt\u0103 cu cenzura pe re\u021bele sociale \u0219i pe internet. Intra\u021bi direct pe site pentru a ne citi \u0219i abona\u021bi-v\u0103 la buletinul nostru gratuit. Dac\u0103 dori\u021bi s\u0103 ne sprijini\u021bi, orice DONA\u021aIE este binevenit\u0103. Doamne, ajut\u0103! ascult\u0103 articolul \u00a0\u201eSunt bucuroas\u0103 s\u0103 fiu de acord cu H.G.Wells c\u00e2nd spune c\u0103 lumea de azi este ticsit\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[98],"class_list":["post-1240460","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-activenews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1240460","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1240460"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1240460\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1240460"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1240460"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1240460"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}