{"id":1237440,"date":"2023-12-15T09:49:28","date_gmt":"2023-12-15T06:49:28","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1237440"},"modified":"2023-12-15T09:49:28","modified_gmt":"2023-12-15T06:49:28","slug":"maresalii-intregirii-romaniei-ziarul-de-vaslui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1237440","title":{"rendered":"Mare\u0219alii \u00eentregirii Rom\u00e2niei – Ziarul de Vaslui"},"content":{"rendered":"
\n

\u2013\u00a0material realizat de Col.(rtr) Constantin Chiper <\/strong><\/em><\/p>\n

Busturile mare\u0219alilor Alexandru Averescu \u0219i Constantin Prezan au completat, recent, \u201dAleea F\u0103uritorilor Rom\u00e2niei Mari\u201d \u2013 finaliz\u00e2ndu-se, astfel, unul dintre cele mai mari proiecte istorice din ultimele decenii, unnic \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc, european \u0219i \u00een \u00eentreaga lume. Ini\u021biatorul acestui proiect, domnul ing. Mircea Cosma, pre\u0219edintele Funda\u021biei Cultural-Istorice \u201eMihai Viteazul\u201d din Ploie\u0219ti, a propus fra\u021bilor no\u0219tri din Moldova: Mihai Ghimpu, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Valeriu Matei, \u0219i al\u021bii \u00eentruni\u021b\u00ed la Hotelul \u201eNa\u021bional\u201d din Chi\u0219in\u0103u proiectul, de readucere \u00een memoria rom\u00e2nilor a personalit\u0103\u021bilor Marii Uniri din anul 1918 care, a fost aprobat cu mare entuziasm, de c\u0103tre Casa Regal\u0103, Parlament \u0219i Guvernul Rom\u00e2niei.<\/strong><\/p>\n

\u00cen ziua de 4 august 2023, \u00een amintirea intr\u0103rii Armatei Rom\u00e2ne \u00een capitala Ungariei, Budapesta la data de 4 august 1919, contribuind la salvarea statele centrale \u0219i est europene de subjugare comunist\u0103 s-au dezvelit dou\u0103 busturi pentru doi generali: generalul de corp de armat\u0103 Gheorghe M\u0103rd\u0103rescu, comandantul Armatei rom\u00e2ne, care a redat libertatea poporului unguresc \u0219i a vecinilor lor. Al doilea bust este dedicat generalului de divizie Ion Popescu, comandantul Diviziei 13 Infanterie din Ploie\u0219ti, care \u00een ziua de 6 august 1917 a rezistat puternicei ofensive a Armatei germane, comandate de vestitul feldmare\u0219al Mackensen, la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti \u00een aceste momente hot\u0103r\u00e2toare pentru independen\u021ba \u0219i suveranitatea Rom\u00e2niei.<\/p>\n

La data de 21 octombrie 2023, domnul ing. Mircea Cosma \u0219i colaboratorii s\u0103i a dezvelit busturile, dedicate mare\u0219alilor Rom\u00e2niei, Alexandru Averescu \u0219i Constantin Prezan, ridic\u00e2nd nr. \u00eentregitorilor Rom\u00e2niei Mari la 33 de personalit\u0103\u021bi. Dup\u0103 dezvelirea celor dou\u0103 busturi, de c\u0103tre senatoarea Laura Moagher, deputata Rodica Paraschiv, subprefectul Emil Dr\u0103g\u0103nescu \u0219i comandantul garnizoanei militare Ploie\u0219ti, col. Mihai Fr\u0103\u021bil\u0103 au urmat alocu\u021biunile parlamentarelor, a prof. de istorie Carmen B\u0103jenariu, viceprefectului Emil Dr\u0103g\u0103nescu,\u00a0 vicepre\u0219edintelui Consiliului jude\u021bean, viceprimarului, \u0219i col (rtr) Constantin Chiper care a prezentat biografiile celor doi mare\u0219ali, astfel:<\/p>\n

\u2013Mare\u0219alul Alexandru Averescu <\/strong>s-a n\u0103scut la data de 9 martie 1959 \u00een localitatea Babele, jude\u0219ul Ismail (Basarabia), localitate, care\u00a0 dup\u0103 unirea cu patria mam\u0103 la data de 27 martie 1918 a purtat numele s\u0103u, timp de douzeci de ani. A copil\u0103rit \u00een localitatea natal\u0103. Primii ani de \u0219coal\u0103 \u0219i un an de seminar i-a urmat la Ismail, apoi a urmat la Bucure\u0219ti \u0218coala de Arte \u0219i Meserii, pe care a absolvit-o \u00een anul 1876. Sf\u0103tuit de mama sa, Alexandru Averescu s-a\u00a0 \u00eenscris voluntar \u00een Armata Rom\u00e2n\u0103 \u0219i a participat la R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103 1877-1878, fiind \u00eenscris \u00een Escadronul de Jandarmi Ismail \u0219i apoi \u00een Regimentul 5 C\u0103l\u0103ra\u0219i Gala\u021bi, primind \u00een septembrie 1877, gradul de brigadier, iar \u00een luna martie 1878, gradul de sergent. A fost decorat cu medalia rom\u00e2neasc\u0103 Crucea Trecerea Dun\u0103rii \u0219i cu Medalia Comemorativ\u0103 \u00een campania 1877-1878, emis\u0103 de Rusia. \u00cen 1879 a fost selec\u021bionat \u0219i a urmat \u0218coala Divizionar\u0103 de Subofi\u021beri de la M\u0103n\u0103stirea Dealul, jud. D\u00e2mbovi\u021ba, absolvind-o ca \u0219ef de promo\u021bie \u0219i a fost avansat \u00een gradul de sublocotenent, lucr\u00e2nd \u00een Regimentul 1 Ro\u0219iori Turnu Severin \u0219i Regimentul 6 C\u0103l\u0103ra\u0219i Ploie\u0219ti. \u00cen 1884 a fost selec\u021bionat pentru \u0218coala Superioar\u0103 de R\u0103zboi de la Torino\/Italia, pe care a absolvit-o \u00een 1886, fiind avansat \u00een gradul de locotenent \u0219i brevetat ofi\u021ber de stat major. \u00cen Italia a participat la un spectacol de oper\u0103, la prestigioasa Oper\u0103 din Milano cunosc\u00e2nd-o pe soprana Clotilda Caligaris, cu care s-a c\u0103s\u0103torit, \u00eempreun\u0103 d\u00e2nd na\u0219tere unei fete, Mergret (Margareta).\u00a0 \u00cen anul 1889 a fost avansat \u00een gradul de c\u0103pitan \u0219i \u00een anul 1894 \u00een gradul de maior \u0219i numit profesor de tactic\u0103 \u0219i director al \u0218colii Superioare de R\u0103zboi din Bucure\u0219ti (a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een anul 1889 \u0219i a fost comandat\u0103 la \u00eenfiin\u021bare de locotenet-colonelul Gheorghe M\u0103rd\u0103rescu-Ia\u0219i). \u00cen anul 1896 Alexandru Averescu a fost numit Ata\u0219at militar al Rom\u00e2niei, pe l\u00e2ng\u0103 Lega\u021bia Rom\u00e2niei la Berlin (1896-1898). Chemat \u00een \u021bar\u0103, a fost avansat \u00een gradul de locotenent-colonel \u0219i numit comandant al Regimentului 4 Ro\u0219iori Bucure\u0219ti, proprietatea prin\u021besei Maria, so\u021bia prin\u021bului mo\u0219tenitor Ferdinand, viitoarea regin\u0103 a Rom\u00e2niei. \u00cen anul 1899 a fost numit \u0219ef al Sec\u021biei Organizare-Mobilizare \u00een Marele Stat Major. \u00cen anul 1904 a fost \u00eenaintat \u00een gradul de colonel \u00a0\u0219i numit comandant al Brig\u0103zii 1 Ro\u0219iori T\u00e2rgovi\u0219te. La data de 10\/23 mai 1906 (era \u0219i zi aniversar\u0103 regal\u0103) a fost avansat \u00een gradul de general de brigad\u0103. La data de 12\/25 martie 1907 a fost numit ministru de r\u0103zboi, propus de regele Carol I. Guvernul a fost condus de I.I.C.Br\u0103tianu, care nu-l agreia, fiindc\u0103 nu era de vi\u021b\u0103 nobil\u0103. A fost acceptat pentru a salva Patria \u0219i Dinastia Regal\u0103. \u00cen anii 1909-1911 a comandat Divizia 1 Infanterie Turnu Severin. \u00cen anul 1911 a fost numit \u0218ef al Marelui Stat Major. La data de 10 mai 1912 a fost avansat \u00een gradul de general de brigad\u0103. \u00cen anul 1913 a elaborat Planul de Opera\u021bii Ipoteza 1 bis, menit s\u0103 elaboreze capacitatea o\u0219tirii rom\u00e2ne din acel timp. A condus Armata Rom\u00e2n\u0103 \u00een Al Doilea R\u0103zboi Balcanic\/1913. La sf\u00e2r\u0219itul anului 1913 \u0219i-a dat demisia din func\u021bia de \u0218ef al Marelui Stat Major, fiindc\u0103 au venit din nou la putere liberalii. Regele Carol I l-a sf\u0103tuit s\u0103 treac\u0103 la trupe \u0219i a primit comanda Corpului 1 Armat\u0103 Craiova. La \u00eenscrierea Rom\u00e2niei \u00een R\u0103zboiul nostru cel Mare (mobilizarea armatei la 14 august \u0219i 15 august 1916 \u00eenceperea r\u0103zboiului) s-a aflat la conducerea Armatei a II-a Rom\u00e2ne. A elaborat personal Planul ac\u021biunilor de lupt\u0103 ale Armatei a II-a pentru luptele din Transilvania, \u00een Dobrogea unde a ac\u021bionat Armata a III-a \u2013 Manevra de la Fl\u0103m\u00e2nda, \u0219i iar\u0219i pentru Armata a II-a pentru luptele de ap\u0103rare, \u00een zona Ruc\u0103r-C\u00e2mpulung Muscel, pe Valea Prahovei \u0219i din Trec\u0103toarea de la Oituz din lunile octombrie-decembrie 1916, \u00een Marile B\u0103t\u0103lii de la M\u0103r\u0103\u0219ti \u0219i Oituz desf\u0103\u0219urate \u00een iulie \u0219i august 1917. A fost distins cu Ordinul Mihai Viteazul, clasele a III-a, a II-a \u0219i I-a pentru competen\u021ba, bravura \u0219i destoinicia cu care a condus opera\u021biile Armatei a II-a \u00eentre anii 1916-1917. Dup\u0103 \u00eenf\u0103ptuirea Marii Uniri, Alexandru Averescu s-a afirmat \u0219i pe plan politico-statal: ministru de interne (1919), pre\u0219edinte al Consiliului de mini\u0219tri (ianuarie-martie 1918, martie 1920-decembrie 1921 \u0219i martie 1926-iunie 1927), secretar de stat \u0219i consilier al Coroanei regale (1938). La \u00eencheierea manevrelor militare regale de la Sighi\u0219oara, \u00een luna octombrie 1930 i-a fost \u00eenm\u00e2nat\u0103 Cartea de mare\u0219al \u0219i Bastonul de mare\u0219al de c\u0103tre Regele Carol al II-lea. \u00cen anul 1923 a primit distinc\u021bia de membru de onoare a Academiei Rom\u00e2ne. A primit \u0219i Ordinele militare Coroana Rom\u00e2niei \u0219i Steaua Rom\u00e2niei. Ziaristul Pamfil \u0218eicaru l-a apreciat ca un osta\u0219 de mare \u0219tiin\u021b\u0103.\u00a0 Nicolae Iorga i-a dedicat materialul intitulat \u2013 La plecarea marelui mare\u0219al,\u00a0 \u00een toamna anului 1938, \u00een Bucure\u0219ti, apreciind c\u0103 Alexandru Averescu a avut o minte creatoare, care a avut \u00eencredere \u00een oastea noastr\u0103. El \u0219i-a rec\u00e2\u0219tigat onoarea la M\u0103r\u0103\u0219ti \u0219i Oituz. A militat s\u0103 dea p\u0103m\u00e2nt osta\u0219ilor \u021b\u0103rani, participan\u021bi la Primul R\u0103zboi Mondial. \u00cen apropiere de Hu\u0219i a \u00eenfiin\u021bat localitatea Avere\u0219ti, \u00eemproprit\u0103rind pe tinerii \u021b\u0103rani participan\u021bi la r\u0103zboiul \u00eentregirii statale \u0219i na\u021bionale, cu locuri de case. Localitatea este frumoas\u0103, cu oameni gospodari. Mare\u0219alul Alexandru Averescu este prezent prin exponatele din Muzeul de Istorie al Rom\u00e2niei \u0219i \u00een Muzeul Militar Na\u021bional Ferdinand I. Un mare Bulevard din Bucure\u0219ti \u0219i alte str\u0103zi din localit\u0103\u021bile \u021b\u0103rii \u00eei poart\u0103 numele. Pe soclul monumentului de la M\u0103r\u0103\u0219ti unde este \u00eenhumat este \u00eenscris\u0103 inscrip\u021bia: MARE\u0218ALUL\u00a0 ROM\u00c2NIEI, ALEXANDRU AVERESCU 1859-1938. Mare\u0219alul Alexandru Averescu si-a condus pe ultimul drum so\u021bia Clotilda Caligaris Averescu, \u00een anul 1934, \u00eenso\u021bit de fiica sa adoptiv\u0103 Silvia \u0219i de secretarul particular Petre Papacostea, de primul ministru Gheorghe T\u0103t\u0103rescu \u0219i dr. Constantin Angelescu. \u00cenhumarea s-a desf\u0103\u0219urat \u00een vila d\u00e2n\u0219ilor din ora\u0219ul Turnu Severin. Fiica mare\u0219alului \u0219i al Clotildei, Mergret (Margareta) a absolvit \u00een anul 1905 o \u0219coal\u0103 de asistente medicale \u00een Bucure\u0219ti. \u00cen anul 1907 lucra la Spitalul Militar Bucure\u0219ti, c\u00e2nd a fost adus grav r\u0103nit \u00een confrunt\u0103rile cu \u021b\u0103ranii \u00een Oltenia, \u00een anul 1907, c\u0103pitanul Mihai Munteanu. Margareta l-a \u00eengrijit cu o sincer\u0103 dragoste. Ofi\u021berul s-a ref\u0103cut fizic, mai pu\u021bin r\u0103nile de pe fa\u021b\u0103, care au fost vindecate treptat la un spital din Germania. Tinerii Mihai \u0219i Margareta s-au c\u0103s\u0103torit \u00eenainte de opera\u021biile din Germania, ca urmare a sincerii iubiri a Margaretei. Ei au avut doi copii. \u00cen timpul bombardamentelor germane din toamna anului 1916, Margareta Munteanu, \u00eempreun\u0103 cu socrii \u0219i copii s\u0103i c\u0103l\u0103toreau cu un autoturism pe calea Victoriei din Bucure\u0219ti, care a fost bombardat de avia\u021bia german\u0103 \u0219i to\u021bi au fost omor\u00e2\u021bi. C\u0103pitanul Mihai Munteanu a fost foarte deprimat \u0219i cu toate eforturile socrilor s\u0103i nu s-a mai redresat suflete\u0219te. \u00cen iulie 1917, \u00een luptele de la M\u0103r\u0103\u0219ti, cu aprobarea generalului Alexandru Averescu, maiorul Mihai Munteanu a comandat un Batalion de Infanterie, compus din osta\u0219i nec\u0103s\u0103tori\u021bi, care a p\u0103trus \u00een dispozitivul de lupt\u0103 al Armatei germane realiz\u00e2nd surprinderea, \u00eens\u0103 \u0219i-a pierdut via\u021ba, \u00eempreun\u0103 cu mul\u021bi subordona\u021bi, d\u00e2nd posibilitate celorlalte mari unit\u0103\u021bi \u0219i unit\u0103\u021bi militare rom\u00e2ne s\u0103 avanseze \u00een dispozitivul inamic. \u00cen cel de Al Doilea R\u0103zboi Balcanic, Alexandru Averescu, \u00een calitate de \u0219ef al Marelui Stat Major \u0219i comandant al celor 500.000 osta\u0219i rom\u00e2ni participan\u021bi la r\u0103zboi s-a confruntat cu fostul lui prieten, generalul Ivan Kolev, n\u0103scut \u00een jude\u021bul Cahul, fost cet\u0103\u021bean rom\u00e2n de origine bulgar\u0103, participant la R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103 1877-1878, \u00een calitate de voluntar, \u00eempreun\u0103 cu Alexandru Averescu. \u00cempreun\u0103 au devenit ofi\u021beri \u00een Armata Rom\u00e2n\u0103 \u0219i c\u00e2nd Ivan Kolev a primit gradul de locotenent, cu aprobarea guvernului Rom\u00e2niei a trecut \u00een Bulgaria \u0219i a contribuit la formarea Armatei moderne bulgare. \u00cenfr\u00e2nt \u00een r\u0103zboi, generalul Ivan Kolev fost \u0219ef al Armatei bulgare a p\u0103strat prietenia cu Alexandru Averescu.<\/p>\n

\u2013Mare\u0219alul Constantin Prezan<\/strong> s-a n\u0103scut la data de 27 ianuarie 1861 \u00een localitatea Sterianul de Jos, comuna Butimanu, plasa Snagov, jud. Ilfov. A fost crescut de c\u0103tre p\u0103rin\u021bi cu mult\u0103 dragoste \u0219i sim\u021b\u0103m\u00e2nt patriotic. A absolvit \u0219coala primar\u0103 \u00een localitatea natal\u0103. \u00cen anul 1874, p\u0103rin\u021bii s\u0103i Constantin \u0219i Alexandrina Prezan l-au \u00eenscris \u00een \u0218coala fiilor de militari din Ia\u0219i, absolvind studiile \u00een anul 1878. Din toamna anului 1878 a urmat cursurile \u0218colii Militare de Ofi\u021beri Activi Infanterie \u0219i Cavalerie Bucure\u0219ti, pe care le-a absolvit \u00een anul 1880, fiind avansat \u00een gradul de sublocotenent \u0219i repartizat \u00een regimentul 7 Linie Bucure\u0219ti, apoi mutat la cerere \u00een Regimentul 2 Geniu din Bucure\u0219ti. \u00cendr\u0103gostindu-se de Arma Ggeniu, t\u00e2n\u0103rul ofi\u021ber a urmat cursurile \u0218colii Speciale de Artilerie \u0219i Geniu, pe care le-a absolvit \u00een anul 1883, cu rezultate bune, clas\u00e2ndu-se pe locul doi. Intuind c\u0103 el va ajunge un cadru militar de n\u0103dejde, \u0219efii direc\u00e2i l-au avansat \u00een gradul de locotenent \u0219i l-au trimis trimis la \u0218coala de Aplica\u021bii Artilerie \u0219i Geniu din Fontainebleau Fran\u021ba, \u00een anul 1884, pe care a absolvit-o \u00een anul 1886, cu calificativul Prea Bine, ob\u021bin\u00e2nd \u0219i Brevetul de ofi\u021ber de stat major. \u00cenapoindu-se \u00een \u021bar\u0103, locotenentul Constantin Prezan a fost \u00eencadrat \u00een \u0218coala Special\u0103 Artilerie \u0219i Geniu din Bucure\u0219ti, \u00een func\u021bia de profesor \u2013 ajutor \u00een specialitatea fortifica\u021bii, afirm\u00e2ndu-se prin preg\u0103tirea sa \u0219i munca depus\u0103. Comandantul \u0219colii \u00eel aprecia \u00een \u201eNota de serviciu: Locotenentul Constantin Prezan conduce foarte bine Cursul de fortifica\u021bii \u00een aceast\u0103 \u0219coal\u0103, \u00eenlocuindu-l pe profesorul titular, care-i las\u0103 mai toat\u0103 sarcina cursului\u201d. \u00cen anul 1887, Constantin Prezan a fost avansat \u00een gradul de c\u0103pitan \u0219i \u00een anul 1889 a fost mutat \u00een Regimentul 1 Geniu Bucure\u0219ti. Ofi\u021berul a primit misiunea s\u0103 construiasc\u0103 lucrarea de fortifica\u021bii \u201dCetatea Bucure\u0219ti\u201d, fiind apoi numit \u0219ef de lucr\u0103ri \u0219i ulterior comandant al Cet\u0103\u021bii Bucure\u0219ti \u0219i \u00eenaintat \u00een gradul de maior \u00een aprilie 1892. La data de 12 iulie 1894, maiorul Constantin Prezan a fost numit \u00een Administra\u021bia Central\u0103 a Ministerului de R\u0103zboi, iar \u00een \u00een ianuarie 1895 a fost numit \u0219eful Serviciului Geniu al Corpului 2 Armat\u0103 din Bucure\u0219ti \u0219i a fost avansat \u00een gradul de locotenent-colonel. La sf\u00e2r\u0219itul anului 1895 a fost cooptat \u0219i ca Membru \u00een Comitetul Consultativ al Armatei, organism important \u00een Departamentul militar al \u021b\u0103rii. La data de 16 noiembrie 1896, locotenentul-colonel Constantin Prezan a fost numit \u00een func\u021bia de Aghiotant Regal, urm\u00e2nd s\u0103-l asiste pe prin\u021bul mo\u0219tenitor, Ferdinand I, \u00een \u00eendeplinirea atribu\u021biunilor \u0219i obliga\u021biilor pe linie militar\u0103: \u00eenso\u021b\u00edrea prin\u021bului \u00een comandamente de mari unit\u0103\u021bi \u0219i unit\u0103\u021bi pentru participarea la reviste de front, la adun\u0103ri festive, \u00een deplas\u0103ri \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219.a. La data de 10 mai 1901, Constantin Prezan a fost \u00eenaintat \u00een gradul de colonel numit la comanda Regimentului 7 Racova (nu Rahova) Infanterie nr. 25 Vaslui. \u00cen ziua de 15 aprilie 1904 a fost numit comandant al Brig\u0103zii 13 Infanterie din Ia\u0219i, din care f\u0103ceau parte Regimentul 13 Infanterie \u201e\u0218tefan cel Mare\u201d Ia\u0219i \u0219i Regimentul 25\u00a0 Infanterie \u201eRacova\u201d Vaslui. \u00cen Nota de serviciu din anul 1906, \u0219eful s\u0103u direct \u00eel aprecia: \u00ab\u00a0Ofi\u021ber inteligent, serios, cu dragoste fa\u021b\u0103 de datoria militar\u0103\u2026Va fi un bun general.\u00a0\u00bb De\u0219i nu a tras \u00een \u021b\u0103ranii r\u0103scula\u021bi \u00een februarie-martie 1907, a regretat faftul c\u0103 a acceptat s\u0103 conduc\u0103 brigada \u00een reprimarea r\u0103scula\u021bilor. Constantin Prezan a fost avansat \u00een gradul de general de brigad\u0103 la data de 10 mai 1908 \u0219i numit la comanda Diviziei 7 Infanterie Roman. A participat la Al Doilea R\u0103zboi Balcanic \u00een iunie-august 1913, Divizia 7 Infanterie remarc\u00e2ndu-se prin disciplin\u0103 \u0219i executarea misiunilor primite. \u00cen anul 1914, generalul Constantin Prezan a fost numit comandant al Corpului 4 Armat\u0103 Ia\u0219i. \u00cen anul 1916 Constantin Prezan a fost avansat \u00een gradul de general de divizie \u0219i numit la comanda Armatei de Nord (nr. 4). \u00cen ziua de 14 august Armatele 1, 2, 4 au fost mobilizate, pentru a participa de la 15 august 1916 la Opera\u021biunea strategic\u0103 de eliberare a Transilvaniei de sub st\u0103p\u00e2nirea austro-ungariei. Generalul Constantin Prezan a condus b\u0103t\u0103lia de pe Arge\u0219-Neajlov, cunoscut\u0103 sub numele de B\u0103t\u0103lia pentru Bucure\u0219ti. La data de 17 decembrie 1916, generalul Constantinn Prezan a fost numit \u0218ef al Marelui Cartier General al Armatei rom\u00e2ne, func\u021bie pe care a de\u021binut-o p\u00e2n\u0103 \u00een aprilie 1918 \u0219i \u00een 1919 \u00een Campania din Ungaria. \u00cen ianuarie 1917, Constantin Prezan a fost avansat \u00een gradul de general de corp de armat\u0103. El n-a pus sabia \u00een teac\u0103 p\u00e2n\u0103 nu s-a \u00eenf\u0103ptuit Rom\u00e2nia Mare. Pentru meritele deosebite pe care le-a avut \u00een R\u0103zboiul pentru \u00eentregire statal\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103 \u0219i f\u0103urirea Rom\u00e2niei Mari, generalul de corp de armat\u0103 Constantin Prezan a primit Ordinul Mihai Viteazul, clasele a III-a, a II-a \u0219i a I-a. Anul 1920 a fost pentru generalul Constantin Prezan deosebit de agitat. La data de 13 martie 1920 s-a format un guvern, care a fost prezidat de generalul Alexandru Averescu, fost c\u00e2nd amic,, c\u00e2nd adversar al camaradului s\u0103u de arme din timpul r\u0103zboiului. \u00cen aceia\u0219i lun\u0103, Averescu a lichidat Marele Cartier General al Armatei rom\u00e2ne, din du\u0219m\u0103nie fa\u021b\u0103 de Prezan \u0219i demobilizarea armatei. Ca urmare, generalul Constantin Prezan \u0219i-a dat demisia din armat\u0103, acceptat\u0103 la 20 martie 1920, specific\u00e2ndu-se c\u0103 chemarea sa \u00een activitatea de serviciu \u00eenceteaz\u0103. Generalul Ion R\u0103\u0219canu, ministru de r\u0103zboi l-a l\u0103murit pe generalul Prezan s\u0103 accepte s\u0103rb\u0103torirea \u00eentr-un cadru festiv \u0219i \u00eenm\u00e2narea unei statuete de bronz \u00ab\u00a0La victorie\u00a0\u00bb. La pu\u021b\u00edn timp, dup\u0103 festivitate generalul Prezan a plecat la mo\u0219ia sa de la Schinetea, comuna Dume\u0219ti, jud. Vaslui, fiind \u00eent\u00e2mpinat de localnici care-l respectau \u0219i adorau. \u021a\u0103ranii \u00eel \u00eent\u00e2mpinau\u00a0 cu scoaterea \u0219epcii sau c\u0103ciulii, rostind cuvintele: \u00ab\u00a0S\u0103 tr\u0103i\u021bi \u0219i s\u0103 \u00eenflori\u021bi ca un m\u0103r \u0219i ca un p\u0103r, domnule general\u00a0\u00bb.\u00a0Generalul le mul\u021bumea c\u0103lduros m\u00e2ng\u00e2indu-i pe cap sau \u00eei s\u0103ruta ca un bun p\u0103rinte, fa\u021b\u0103 de copii s\u0103i. \u00cen toamna anului 1922, la propunerea lui Gheorghe M\u0103rd\u0103rescu, noul ministru de r\u0103zboi, Regele Ferdinand I, care-i cuno\u0219tea valoarea \u0219i meritele ost\u0103\u0219e\u0219ti l-a numit pe generalul Constantin Prezan \u00ab\u00a0Cap al Regimentului 7 Racova nr. 25\u00a0Vaslui\u00bb\u00a0, unitate pe care a comandat-o la \u00eenceputul carierei militare. La data de 7 iunie 1923 a fost primit membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne. La data de 13 martie 1924, generalul Constantin Prezan a primit dreptul s\u0103 poarte toat\u0103 via\u021ba uniforma militar\u0103 \u0219i s\u0103 se bucure de onoruri \u0219i avantaje materiale. Fosta Cas\u0103 Robescu situat\u0103 pe str. Caragiale, din Bucure\u0219ti i-a fost acordat\u0103 drept locuin\u021b\u0103. La \u00eencheierea manevrelor militare regale, \u00een luna octombrie 1930, regele Carol al II-lea i-a acordat generalului de corp de armat\u0103, Cartea de mare\u0219al \u0219i Bastonul de mare\u0219al care, \u00een prezent sunt expuse la Muzeul Militar Na\u021bional Ferdinand I. \u00cen anul 1941 s-a bucurat \u0219i l-a felicitat pe mare\u0219alul Ion Antonescu (avansat la 22 august 1941), pentru eliberarea Basarabiei, Bucovinei de Nord \u0219i \u021ainutului Her\u021ba, furate de satrapul Stalin, \u00een c\u00e2rd\u0103\u0219ie cu descreeratul Hitler \u0219i Musolini \u00een anul 1940. Numele Mare\u0219alului\u00a0 Constantin Prezan s-a acordat unui bulevard din Bucure\u0219ti, unor str\u0103zi din alte ora\u0219e, g\u0103rii Dag\u00e2\u021ba, jud. Vaslui (realizare a Asocia\u021biei Na\u021bionale Cultul Eroilor\u00a0 \u201dRegina Maria\u201d Bucure\u0219ti), ridicarea unor busturi \u00een fa\u021ba Mausoleului de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, \u00een fa\u021ba Corpului 4 Armat\u0103 Ia\u0219i, Alba Iulia \u0219i \u00een Muzeul de Istorie \u0219i Arheologie\u00a0\u00ab\u00a0\u0218tefan cel Mare\u00a0\u00bb\u00a0 Vaslui. \u00cen anii recen\u021bi s-a acordat numele mare\u0219alului Constantin Prezan Corpului 4 Armat\u0103 \u0219i \u00een prezent Diviziei 4 Mecanizate Cluj Napoca \u0219i Brig\u0103zii 10 Geniu Dun\u0103rea de jos Br\u0103ila. Mare\u0219alul a mai fost decorat cu Ordinele rom\u00e2ne\u0219ti Coroana Rom\u00e2nie, Steaua Rom\u00e2niei, Ordinul rusesc Sf\u00e2nta Ana, Ordinul german Coroana Regal\u0103, clasa a II-a \u00een grad de comandor, Ordinul bulgar Alexandru \u00een grad de comandor. C\u00e2nd avea gradul de locotenent s-a c\u0103s\u0103torit cu o t\u00e2n\u0103r\u0103 de la un pension din Bucure\u0219ti, de care a divor\u021bat pentru-c\u0103 nu a fost sincer\u0103. S-a rec\u0103s\u0103torit cu Ana din localitatea Filipe\u0219ti T\u00e2rg, jud. Prahova. A decedat la 27 august 1943, fiind \u00een \u00eenhumat \u00een cavoul familiei de la Schinetea, comuna Dume\u0219ti jud Vaslui. Dup\u0103 1968, au fos trecute la jude\u021bul Ia\u0219i. Motoul s\u0103u c\u0103tre urma\u0219i: \u201eUrm\u00e2nd exemplul \u00eenainta\u0219ilor no\u0219tri s\u0103 p\u0103str\u0103m ne\u0219tirbit frumosul patrimoniu ce ne-au l\u0103sat ca mo\u0219tenire\u2019\u2019.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

1-Constantin Kiri\u021bescu, Istoria pentru \u00centregirea Rom\u00e2niei 1916-1919, Edi\u021bia a III-a, volumul 1, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103, Bucure\u0219ti, 1989.<\/p>\n

2-Dr. Florian Tuc\u0103, dr. Eugen Siteanu, Lauren\u021biu Domni\u0219oru \u0219i Marius Popescu-C\u0103l\u0103ra\u0219i, Cei opt mare\u0219ali ai Rom\u00e2niei, Editura Academiei Oamenilor de \u0218tiin\u021b\u0103 din Rom\u00e2nia, Bucure\u0219ti, 2014, pag. 106-147.<\/p>\n

3-Generallocotenent Ion \u0218u\u021ba, Infanteria Rom\u00e2n\u0103, vol II, de la Primul R\u0103zboi Monndial p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, Editura Militar\u0103, Bucure\u0219ti, 1982, pag. 19-20, 22-23, 40-56, 60-134.<\/p>\n

4-General de bg. Dr. gheorghe Marin \u0219i colectivul, istoria Cavaleriei rom\u00e2ne, Editura Academiei de \u00cenalte Studii Militare, Bucure\u0219ti, 1998, pag. 388-392.<\/p>\n

5-Mihai (Michael) Babele, Mare\u0219al Averescu, Cartea a doua, Biografie Roman\u021bat\u0103, 2012, Editura Sofart Studio Chi\u0219in\u0103u.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Col.(rtr) Constantin Chiper<\/strong><\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

1-Monitorul de Rom\u00e2nia, Anuarul Armatei Rom\u00e2ne pe anul 1916, Tipografia \u201eUniversala\u201d, Iancu Ionescu, Bucure\u0219ti, 1916.<\/p>\n

2-Constantin Kiri\u021bescu, Istoria pentru \u00eentregirea Rom\u00e2niei 1916-1919, Edi\u021bia a III-a, volumul 1, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219I Enciclopedic\u0103, Bucure\u0219ti, 1989, pag.238, 475, 462, 476-477, 479.<\/p>\n

3-Nicolae Dumitrescu, Victor Adam, general bg. Teodor T\u0103utu, \u00een profesor Nicolae Simache (red. \u0219ef), Studii \u0219i materiale privitoare la trecutul istoric al Jud. Prahova, Ploie\u0219ti, 1919, pag. 157-162.<\/p>\n

4-Col.(rtr) Constantin Chiper, Cronica militar\u0103 a Jud. Prahova, Editura Scrisul Prahovean-Cera\u0219u, 2012, pag. 70-71, 63-64.\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n