{"id":1234872,"date":"2023-12-15T18:44:03","date_gmt":"2023-12-15T15:44:03","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1234872"},"modified":"2023-12-15T18:44:03","modified_gmt":"2023-12-15T15:44:03","slug":"ips-teodosie-traditia-mitropoliei-tomisului-pastrata-in-marile-arhive-ale-europei-exclusiv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1234872","title":{"rendered":"IPS TEODOSIE: Tradi\u021bia Mitropoliei Tomisului p\u0103strat\u0103 \u00een Marile Arhive ale Europei. EXCLUSIV"},"content":{"rendered":"
\n
\"Foto:\u00a0<\/span><\/a>Foto: Diac. Vali V\u0103d\u0103noiu<\/span><\/div>\n
\n

ActiveNews se confrunt\u0103 cu cenzura<\/strong> pe re\u021bele sociale \u0219i pe internet. Intra\u021bi direct pe site pentru a ne citi \u0219i abona\u021bi-v\u0103 la buletinul nostru gratuit<\/a>. Dac\u0103 dori\u021bi s\u0103 ne sprijini\u021bi, orice DONA\u021aIE este binevenit\u0103<\/a>. Doamne, ajut\u0103!
\n\t\t\t<\/span><\/p>\n

<\/span>ascult\u0103 articolul<\/span><\/a><\/div>\n

<\/p>\n

\n

\u00cen lumina noilor \u0219i noilor descoperiri istorice privind Mitropolia Tomisului avem onoare de a v\u0103 prezenta \u00een exclusivitate o introducere \u00een tem\u0103 a \u00cenaltpreasfin\u021bitului P\u0103rinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului: <\/span><\/p>\n


<\/span><\/p>\n

A identifica \u0219i a restitui
\nposesorului de drept str\u0103lucirea cea dint\u00e2i, prin justa punere \u00een
\nvaloare, este una dintre cele mai nobile preocup\u0103ri ale misiunii de
\ncercet\u0103tor, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t obiectul investiga\u021biei
\n\u0219tiin\u021bifice este Cre\u0219tinismul de expresie daco-roman\u0103, manifestat
\nistoric \u00een Biserica Scythiei Minor.<\/span><\/p>\n

Una dintre caracteristicile
\ndistinctive ale Scythiei Minor, care a influen\u021bat constant
\ncomportamentul misionar al Bisericii dobrogene este, f\u0103r\u0103 doar \u0219i
\npoate, pozi\u021bionarea sa geografic\u0103. \u00cens\u0103 realizarea primei (\u0219i,
\np\u00e2n\u0103 acum, singurei) leg\u0103turi trainice \u0219i ne\u00eentrerupte \u00eentre
\nEst \u0219i Vest, \u00eentr-un sistem teologic unitar, bine articulat \u0219i
\nvalidat de pleroma Bisericii universale, alc\u0103tuit din unirea perfect
\nfunc\u021bional\u0103, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 dizolvare ori contopire, a at\u00e2tor
\nelemente contradictorii – a reflexivit\u0103\u021bii grece\u0219ti (aflat\u0103 \u00een
\npermanent\u0103 nelini\u0219te \u0219i mi\u0219care de auto-dep\u0103\u0219ire) cu
\npragmatismul roman (ancorat \u00een fapta imediat\u0103 \u0219i \u00een corela\u021biile
\njuridice ale acesteia), a poeziei mistice siro-palestiniene cu asceza
\ncea mai sever\u0103 a anahore\u021bilor pustiului Nitriei ori ai Tebaidei din
\nEgipt, \u00eentre dominanta sentimentalist-abisal\u0103 a g\u00e2ndirii slave \u0219i
\nsetea aprioric\u0103 de echilibru a poporului rom\u00e2n, care o tempereaz\u0103
\npe cea dint\u00e2i \u2013 sub acoperi\u0219ul generos al
\nDobrogei\/Scythiei\/Diciei\/Daciei pontice, ca \u201epatrie a na\u021biunilor\u201d,
\nnu s-ar fi putut realiza f\u0103r\u0103 elementul uman, at\u00e2t de vechi \u0219i de
\nvaloros, reprezentat de popula\u021bia acestor \u021binuturi. <\/span><\/p>\n

Descenden\u021bii acestei
\npopula\u021bii au fost \u0219i sunt \u00een stare s\u0103 construiasc\u0103 acea punte
\n\u00eentre mentalit\u0103\u021bi \u0219i condi\u021bii altfel ireconciliabile1<\/sup><\/a>.<\/span><\/p>\n

Recentele studii au scos la
\niveal\u0103 surse principale ale Istoriei Bisericii Universale
\nreferitoare la ierarhul Scythiei Minor, Marcus
\nTomensis<\/i>,
\nunul dintre cei 318 purt\u0103tori de Duh Sf\u00e2nt P\u0103rin\u021bi de la Sinodul
\nI Ecumenic (Niceea, 325), care apare \u00een documentele respective cu
\ntitulatura de metropolitanus<\/i>.<\/span><\/p>\n

Aceste surse, pe care le
\ndescriem succint, sunt: <\/span><\/p>\n

    \n
  1. \n

    Codexul
    \n\t212,<\/i> aflat \u00een Erzbisch\u00f6fliche Di\u00f6zesan – und Dombibliothek din K\u00f6ln,
    \n\teste un manuscris Dionysius Exiguus (470-544), datat a fi de la
    \n\tmijlocul secolului VI    2<\/sup><\/a>.<\/span><\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n

    \u00een care sf\u00e2ntul c\u0103rturar
    \ntraduce din greac\u0103 \u00een latin\u0103 Canoanele Sinodului de la Niceea \u0219i
    \nofer\u0103 \u0219i o list\u0103 a ierarhilor participan\u021bi. \u00cen lista ierarhilor
    \ndin dioceza Dacia<\/i>se afl\u0103 numele lui Marcus
    \nmetropolitanus, <\/i>al
    \ndoilea dup\u0103Protogenes,
    \nmitropolitul Sardicei    3<\/sup><\/a>.<\/span><\/p>\n

      \n
    1. \n

      Manuscrisul
      \n\t671<\/i>,
      \n\taflat \u00een Biblioth\u00e8que Carnegie de Reims      4<\/sup><\/a>,
      \n\teste un rescript din anul 801 \u0219i cuprinde o Collectio
      \n\tCanonum <\/i>precum
      \n\t\u0219i lista participan\u021bilor la Sinodul I Ecumenic, Marcus
      \n\tmetropolitanus<\/i>fiind \u0219i el men\u021bionat, tot \u00een dioceza Dacia.<\/span><\/p>\n<\/li>\n

    2. \n

      Manuscrisul
      \n\tVat. Lat. 7222 <\/i>se afl\u0103 \u00een Biblioteca Vaticanului      5<\/sup><\/a>.
      \n\tEste un rescript, datat 800-850. Marcus este men\u021bionat \u00een mod
      \n\tidentic precum \u00een manuscrisele de mai sus. FOTO:
      <\/span><\/p>\n<\/li>\n

    3. \n

      Laud.
      \n\tMisc. 421 <\/i>(S. C. 893), anul 875 (Oxford, Bodleyan Library)      6<\/sup><\/a>.
      \n\tCon\u021bine Collectio
      \n\tcanonum Dionysio-Hadriana <\/i>cu
      \n\tmen\u021bionarea \u00een lista P\u0103rin\u021bilor niceeni a lui Marcus
      \n\tmetropolitanus<\/i>. FOTO:
      <\/span><\/p>\n<\/li>\n

    4. \n

      M. p. th. <\/i>f. 72, Fulda, anul 851 (Julius Maximilians Universit\u00e4t W\u00fcrzburg)7<\/sup><\/a>. Este vorba
      \n\ttot de Collectio
      \n\tcanonum Dionysio-Hadriana<\/i> \u00een care se afl\u0103, \u00een traducere, Canoanele Sinodului de la Niceea
      \n\tdin anul 325, urmate de lista sfin\u021bilor ierarhi care au participat
      \n\tla vestitul Sinod. Provincia Dacia<\/i>este reprezentat\u0103 de acela\u0219i vestit Mitropolit <\/span><\/i>Marcus
      \n\tal Tomisului<\/span><\/i>.<\/span><\/p>\n<\/li>\n<\/ol>\n

      Titulatura de mitropolit nu
      \ntrebuie s\u0103 par\u0103 nici neadecvat\u0103, nici exagerat\u0103 pentru acea
      \nepoc\u0103. Tocmai la Sinodul I Ecumenic s-a procedat la recunoa\u0219terea
      \n\u0219i generalizarea prin lege a formei de organizare biserice\u0219ti
      \nmitropolitane      8<\/sup><\/a>.<\/span><\/p>\n

      Astfel toate episcopiile
      \nunei regiuni administrativ-teritoriale mai mari (gr. eparchia<\/i>;
      \nlat. provincia<\/i>)
      \nau fost a\u0219ezate sub conducerea ierarhului care p\u0103storea \u00een cetatea
      \nde scaun a provinciei respective. \u201eCa
      \natare, cel pu\u021bin pentru documentele Sinodului I ecumenic, printr-o<\/i> eparhie
      \nbisericeasc\u0103<\/span><\/i> trebuie
      \n\u00een\u021beleas\u0103 o mitropolie<\/span><\/i>,
      \niar nu o simpl\u0103 episcopie, cea din urm\u0103 cuprinz\u00e2nd doar teritoriul
      \nunei cet\u0103\u021bi<\/i>\u201d      9<\/sup><\/a>.<\/span><\/p>\n

      \u00cen canoanele 4-7 ale
      \nSinodului I Ecumenic sunt stipulate principalele tr\u0103s\u0103turi ale unei
      \nmitropolii, dintre care amintim principiul canonic al p\u0103str\u0103rii
      \n(respect\u0103rii) \u00eent\u00e2iet\u0103\u021bilor (privilegiilor) \u0219i a demnit\u0103\u021bii
      \n(vredniciei) dob\u00e2ndite pentru
      \ntotdeauna<\/span> de c\u0103tre un scaun mitropolitan, indiferent de faptul c\u0103 un alt
      \ncentru episcopal poate c\u0103p\u0103ta, de-a lungul timpului, o mai mare
      \ninfluen\u021b\u0103 (I Ec. 6-7)      10<\/sup><\/a>.<\/span><\/p>\n

      \u0218irul mitropoli\u021bilor
      \nTomisului, \u00eenceput de Marcus
      \nTomensis metropolitanus<\/i> la \u00eenceputul secolului al IV-lea, a continuat ne\u00eenterupt \u00een
      \nperioada medieval\u0103, chiar \u0219i dup\u0103 crearea themei Paristrion
      \n(Paradounavon), \u00een 971, de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul bizantin Ioan
      \nTzimisches, cu capitala la Dorostolon (Silistra)      11<\/sup><\/a>.<\/span><\/p>\n

      Cele dou\u0103 sigilii
      \napar\u021bin\u00e2nd mitropoli\u021bilor de Tomis Anicet (sec. X-XI) \u0219i Vasile
      \n(sec. XI) arat\u0103 c\u0103 \u201eparalel
      \ncu mitropolia nou \u00eenfiin\u021bat\u0103 la Dorostolon, capitala themei
      \nParistrion, a continuat s\u0103 existe mitropolia vechii capitale Tomis,
      \nambele depinz\u00e2nd direct de Patriarhia Ecumenic\u0103 de
      \nConstantinopol<\/i>\u201d      12<\/sup><\/a>,
      \nierarhii p\u0103str\u00e2nd titulatura consacrat\u0103 de \u201emitropolit de Tomis\u201d
      \niar nu de Constantia, cum avem dovada sigur\u0103 c\u0103 se numea, \u00een
      \nveacul al X-lea, re\u0219edin\u021ba Scythiei Mici      13<\/sup><\/a>.<\/span><\/p>\n

      Anul r\u0103scoalei As\u0103ne\u0219tilor
      \n(1186) a adus cu sine desfiin\u021barea themei Paristrion \u0219i, odat\u0103 cu
      \nea, pierderea influen\u021bei exercitate timp de secole de c\u0103tre
      \nmitropoli\u021bii Tomisului. <\/span><\/p>\n

      \u00cens\u0103 Dobrogea nu a fost
      \nnicic\u00e2nd lipsit\u0103 de mitropolie, fiindc\u0103, mai ales dup\u0103 1204, un
      \nmitropolit \u00een dependen\u021b\u0103 canonic\u0103 de patriarhul de Niceea,
      \nfunc\u021biona \u00een scaunul de Vicina (Dicina), o cetate situat\u0103 pe o
      \ninsul\u0103 a Dun\u0103rii (identificat\u0103 ast\u0103zi cu certitudine la P\u0103cuiul
      \nlui Soare), la patruzeci de mile de v\u0103rsarea fluviului \u00een Marea
      \nNeagr\u0103. <\/span><\/p>\n

      De la recucerirea
      \nConstantinopolului de la latini, \u00een 1261, p\u00e2n\u0103 la 1359, c\u00e2nd
      \nultimul mitropolit de Vicina, Sf\u00e2ntul Iachint este transferat la
      \nCurtea de Arge\u0219, \u00een calitate de mitropolit al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti,
      \nmitropoli\u021bii Vicinei au p\u0103storit \u00een Dobrogea ca \u0219i continuatori
      \nfire\u0219ti ai mitropoli\u021bilor de Tomis      14<\/sup><\/a>.<\/span><\/p>\n

      Descoperirea adev\u0103ratei
      \ntitulaturi a ierarhului Marcus al Tomisului      15<\/sup><\/a>,
      \naceea de mitropolit, recunoscut la Primul Sinod al \u00eentregii lumi
      \ncre\u0219tine, ridic\u0103, prin vechimea \u0219i demnitatea scaunului de Tomis,
      \nprestigiul istoric, na\u021bional, eclesial \u0219i european al Rom\u00e2niei \u0219i
      \nal Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne. <\/span><\/p>\n

      De ce? Pentru c\u0103 realizarea
      \nprimei unit\u0103\u021bi de g\u00e2ndire a lumii cre\u0219tine, \u00eentemeiat\u0103 at\u00e2t pe
      \nmarea porunc\u0103 misionar\u0103 a Bisericii (Matei 28, 19-20) c\u00e2t \u0219i pe
      \nnevoia unor m\u0103suri comune de ap\u0103rare \u00eempotriva adversarilor
      \ncredin\u021bei, s-a conturat la Niceea, \u00een 325. <\/span><\/p>\n

      \u201eTotul a \u00eenceput \u00een
      \n325, la conciliul de la Niceea, convocat de \u00eemp\u0103rat, continu\u00e2nd cu
      \nalte \u0219ase reuniuni, p\u00een\u0103 \u00een 787. S\u0103 l\u0103s\u0103m la o parte faptul
      \nmaterial \u0219i de civiliza\u021bie c\u0103 secole \u00eentregi s-au putut organiza
      \n\u2014 \u00een marginea unei Europe aflate \u00een plin haos \u0219i a unei lumi
      \narabe de nomazi \u2014 asemenea reuniuni ce \u00eentruneau conduc\u0103tori
      \nspirituali p\u00e2n\u0103 \u0219i din Spania ori Fran\u021ba, ceea ce dovedea
      \nexisten\u021ba unui sistem sigur de contacte \u0219i comunic\u0103ri, controlul
      \ndrumurilor, buna administra\u021bie \u0219i birocra\u021bie, \u00eentr-un cuv\u00e2nt
      \nciviliza\u021bia de care avea s\u0103 fac\u0103 mai t\u00e2rziu at\u00e2ta caz Vestul. S\u0103
      \n\u00eent\u00e2rziem \u00eens\u0103 o clip\u0103 asupra dezbaterilor de idei, care \u00een
      \nacel ceas au avut, cum era firesc, un caracter pur religios, dar ale
      \nc\u0103ror reverbera\u021bii, la \u00eenceput filozofice, s-au transmis \u00eentregii
      \nculturi europene, chiar dac\u0103 \u00een chip ne\u0219tiut, p\u00e2n\u0103 \u0219i
      \nsistemelor de valori profane \u0219i antireligioase, autoriz\u00e2ndu-ne
      \nastfel s\u0103 sus\u021binem c\u0103 \u00een anul 325 \u00eencepe \u00een chip hot\u0103r\u00e2t o
      \ncultur\u0103 nou\u0103<\/i>\u201d      16<\/sup><\/a>.<\/span><\/p>\n

      \u00centreaga lume cre\u0219tin\u0103,
      \nav\u00e2nd drept c\u0103l\u0103uz\u0103 \u0219i unic mijloc de sfin\u021bire Biserica, Trup
      \nal lui Hristos \u00een care to\u021bi cei boteza\u021bi sunt \u00eencorpora\u021bi f\u0103r\u0103
      \na fi desfiin\u021ba\u021bi, uni\u021bi \u00eentr-o fiin\u021b\u0103 (umanitatea \u00eendumnezeit\u0103
      \na lui Hristos) f\u0103r\u0103 a li se \u0219tirbi, \u00een vreun fel, liberul
      \narbitru, puternic lega\u021bi printr-o ierarhie \u00eens\u0103 de ne\u00eenlocuit ca
      \nindividualit\u0103\u021bi, \u00ee\u0219i va consolida ne\u00eencetat menirea de a oglindi
      \npe p\u0103m\u00e2nt \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia cerurilor. <\/span><\/p>\n

      \u201eEuropa \u00eencepe la 325
      \ncu Conciliul de la Niceea. D\u0103 modelul. Europa faustic\u0103 va pieri cum
      \ns-a spus, dar cea a pluralit\u0103\u021bii de-o-fiin\u021b\u0103, nu. Nordicii s-au
      \nsubstituit Europei la anul 1000 \u0219i au dinamizat-o. Dar ea r\u0103m\u00e2ne
      \ncea trinitar\u0103. Aceasta a operat \u00een fond. Cre\u0219tinismul e \u201dreligia
      \nreligiilor\u201d \u0219i Europa \u201dcultura culturilor<\/i>\u201d      17<\/sup><\/a>. <\/span><\/p>\n

      Adunarea credincio\u0219ilor din
      \nDobrogea a primit cu mult entuziasm toate aceste dovezi oferite de
      \nc\u0103tre cercet\u0103torii rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini reuni\u021bi \u00een demersul
      \ndezv\u0103luirii adev\u0103rului istoric despre mitropolia Tomisului. Oameni
      \nde cultur\u0103, reprezentan\u021bi ai autorit\u0103\u021bilor publice centrale \u0219i
      \nlocale, at\u00e2t credincio\u0219i ortodoc\u0219i c\u00e2t \u0219i cei de alte
      \nconfesiuni, to\u021bi locuitori ai Dobrogei, au solicitat \u00een repetate
      \nr\u00e2nduri Arhiepiscopiei Tomisului s\u0103 ia atitudine \u00een favoarea
      \nsingurei provincii istorice a Rom\u00e2niei care, \u00een mod paradoxal, nu
      \nare un scaun mitropolitan pe teritoriul s\u0103u \u0219i nici un institut
      \npatronat de Academia Rom\u00e2n\u0103 care s\u0103 se dedice studiilor dobrogene.<\/span><\/p>\n

      Glasurile cele mai puternice
      \nvin, a\u0219a cum era de a\u0219teptat, \u00een \u00eent\u00e2mpinarea unor n\u0103zuin\u021be
      \ndrepte, bazate pe argument istoric, canonic \u0219i teritorial-numeric,
      \ndar acestea p\u00e2n\u0103 la momentul de fa\u021b\u0103, din variate motiva\u021bii, nu
      \nau primit r\u0103spunsul cuvenit. Acest lucru a creat o ran\u0103 grea \u00een
      \ncon\u0219tiin\u021ba dobrogenilor, v\u0103duvi\u021bi \u0219i dispre\u021bui\u021bi \u00een
      \n\u00eencercarea lor de a fi \u00een acela\u0219i r\u00e2nd cu restul provinciilor
      \nistorice rom\u00e2ne\u0219ti. <\/span><\/p>\n

      Orice demers de sus\u021binere a
      \nreactiv\u0103rii mitropoliei Tomisului este \u00een interesul na\u021biunii
      \nrom\u00e2ne \u0219i al popula\u021biei din Dobrogea. Orice sus\u021binere contribuie
      \ndecisiv la restabilirea unui act de dreptate \u0219i la eliminarea
      \ndefinitiv\u0103 a discrimin\u0103rii cet\u0103\u021benilor din Dobrogea \u00een raport cu
      \ncona\u021bionalii lor din toate regiunile istorice ale Rom\u00e2niei, care au
      \ncentre mitropolitane pe teritoriul lor.<\/span><\/p>\n

      Aprob\u0103m, a\u0219adar, cu
      \nbucurie \u0219i binecuv\u00e2nt\u0103m cu emo\u021bie misiunea grupului de c\u0103rturari
      \ndedica\u021bi complet\u0103rii \u201epaginilor albe\u201d ale istoriei poporului
      \nrom\u00e2n \u0219i a Bisericii sale, cu r\u0103d\u0103cini sigure \u00een str\u0103buna
      \nmitropolie a Tomisului, demers concretizat prin buchetul de documente
      \nculese din marile biblioteci. Rug\u0103m pe Bunul Dumnezeu s\u0103
      \nbinecuv\u00e2nteze pe to\u021bi iubitorii adev\u0103rului \u0219i ai drept\u0103\u021bii
      \nistorice a celui mai vechi p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc.<\/span><\/p>\n

      \u2020TEODOSIE,<\/span><\/span><\/p>\n

      \u00a0<\/p>\n

      Arhiepiscopul
      \nTomisului<\/span><\/p>\n

      \u00a0<\/p>\n

      \u00a0<\/p>\n

      \n

      1<\/a>Costin Miron, \u201eBiserica \u00een Scythia Minor \u00een secolele IV-VI\u201d,Revista Transilvania<\/i>4-5 (2007), pp. 4-10.<\/span><\/p>\n<\/div>\n

      \n

      2<\/a>Monumenta Romaniae
      \n\tHistorica<\/i>, vol. 810. <\/span><\/p>\n<\/div>\n

      \n

      3<\/a>Sardica\/Serdica (Sofia, Bulgaria) a fost aleas\u0103 drept capital\u0103 a
      \n\tdiocezei Dacia, de c\u0103tre \u00eensu\u0219i Sf\u00e2ntul \u00cemp\u0103rat Constantin, ca
      \n\turmare a noii sale organiz\u0103ri administrativ-teritotriale.
      \n\tInteresant este faptul c\u0103 Dacia constantinian\u0103 cuprindea
      \n\tteritoriile vechilor provincii: Moesia Superior, Moesia Inferior,
      \n\tScythia Minor, Dacia aurelian\u0103, Macedonia, Tesalia, Bosporus.
      \n\tAcestora li se ad\u0103uga Gothia (Dacia carpato-danubian\u0103), al c\u0103rei
      \n\tepiscop Teofil este \u0219i el men\u021bionat, penultimul, tot \u00een lista
      \n\tierarhilor din dioceza Dacia. <\/span><\/p>\n<\/div>\n

      \n

      4<\/a>Monumenta Romaniae
      \n\tHistorica<\/i>, vol. 817. <\/span><\/p>\n<\/div>\n

      \n

      5<\/a>Monumenta Romaniae
      \n\tHistorica<\/i>, vol. 821. <\/span><\/p>\n<\/div>\n

      \n

      6<\/a>Monumenta Romaniae
      \n\tHistorica<\/i>, vol. 822. <\/span><\/p>\n<\/div>\n

      \n

      7<\/a>Monumenta Romaniae
      \n\tHistorica<\/i>, vol. 824. <\/span><\/p>\n<\/div>\n

      \n

      8<\/a>I.N.
      \n\tFloca, Drept
      \n\tcanonic ortodox, legisla\u021bie \u0219i administra\u021bie bisericeasc\u0103<\/i>,
      \n\tvol. I, Bucure\u0219ti, 1990, p. 175; M. Ciucur, \u201ePrincipiul adapt\u0103rii
      \n\tunit\u0103\u021bilor teritoriale biserice\u0219ti la \u00eemp\u0103r\u021bireaadministrativ-politic\u0103
      \n\tde stat \u00een secolele I-VI\u201d, \u00een: Mitropolia
      \n\tMoldovei \u0219i Sucevei<\/i>,
      \n\tLIII (1977), 7-9, p. 562; H. Leclercq, \u201e\u00c9piscopat\u201d, \u00een:Dictionnaire
      \n\td\u1fbdarch\u00e9ologie chr\u00e9tienne et de liturgie <\/i>(DACL<\/i>),
      \n\tV\/1 (Encaustique-Feux), Paris, 1922, col. 234; F. Dvornik, The
      \n\tIdea of Apostolicity in Bizantium and the Legend of the Apostle
      \n\tAndrew<\/i>,
      \n\tCambridge, Massachusets, 1958,pp.
      \n\t6-8; O.
      \n\tPasquato, \u201eProvinces eccl\u00e9siastiques\u201d, \u00een: Angelo Di Berardino
      \n\t(ed.) Dictionnaire
      \n\tencyclop\u00e9dique du christianisme ancien <\/i>(DECA<\/i>),
      \n\tII (J-Z), Cerf, 1990, pp. 1822-1823.<\/span><\/p>\n<\/div>\n

      \n

      9<\/a>I. Holubeanu, \u201eDependen\u021ba canonic\u0103 a Tomisului \u00een secolul al
      \n\tIV-lea\u201d, \u00een: Emilian Popescu; pr. Viorel Ioni\u021b\u0103 (ed.), Cruce
      \n\t\u0219i misiune. Sfin\u021bii \u00cemp\u0103ra\u021bi Constantin \u0219i Elena – promotori
      \n\tai libert\u0103\u021bii religioase \u0219i ap\u0103r\u0103tori ai Bisericii<\/i>,
      \n\tvol. II, Ed. Basilica, Bucure\u0219ti, 2013, p. 617.<\/span><\/p>\n<\/div>\n

      \n

      10<\/a>I.N. Floca, Canoanele
      \n\tBisericii Ortodoxe. Note \u0219i comentarii<\/i>,
      \n\tSibiu, 1992, pp. 53-54.<\/span><\/p>\n<\/div>\n

      \n

      11<\/a>P. Diaconu, \u201eDespre organizarea eclesiastic\u0103 a regiunii Dun\u0103rii
      \n\tde Jos (ultima treime a secolului X – secolul XII)\u201d, \u00een Studii
      \n\tTeologice<\/i>, XLII
      \n\t(1990), nr. 1, pp. 113- 120.<\/span><\/p>\n<\/div>\n

      \n

      12<\/a>I. Barnea, \u201eNoi date despre mitropolia Tomisului\u201d, \u00een Pontica<\/i>,
      \n\t24, 1991, p. 281.<\/span><\/p>\n<\/div>\n

      \n

      13<\/a>Ibidem<\/i>.<\/span><\/p>\n<\/div>\n

      \n

      14<\/a>Ibidem<\/i>.<\/span><\/p>\n<\/div>\n

      \n

      15<\/a>\u00cen Codex Parisinus
      \n\t3838<\/i> , Marcus al
      \n\tTomisului apare cu numele Marcostomes. A se vedea: E. Honigmann, \u201eLa
      \n\tliste originale des P\u00e8res de Nic\u00e9e\u201d, \u00een: Byzantion<\/i>,
      \n\t14 (1939), 1, pp. 39-40; C. Auner, \u201eDobrogea\u201d, \u00een: DACL<\/i>IV\/1, col. 1241, n.
      \n\t1; J. Zeiller, \u201eSur un point de g\u00e9ographie eccl\u00e9siastique
      \n\tancienne: le pr\u00e9tendu \u00e9v\u00each\u00e9 danubien de Com\u00e9a\u201d, \u00een:Cinquantenaire de
      \n\tl\u1fbd\u00e9cole pratique des Hautes \u00c9tudes. M\u00e9langes de la Section des<\/i>sciences historiques
      \n\tet philologiques<\/i>,
      \n\tParis, 1921, pp. 102-104.<\/span><\/p>\n<\/div>\n

      \n

      16<\/a>Constantin Noica, Modelul
      \n\tcultural european<\/i>,
      \n\tEd.Humanitas, Bucure\u0219ti, 1993, p.64.<\/span><\/p>\n<\/div>\n

      \n

      17<\/a>Constantin Noica, Jurnal
      \n\tde idei<\/i>,
      \n\tEd.Humanitas, Bucure\u0219ti, 1990, p.337.<\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/article>\n

      Source URL: https:\/\/www.activenews.ro\/opinii\/IPS-TEODOSIE-Traditia-Mitropoliei-Tomisului-pastrata-in-Marile-Arhive-ale-Europei.-EXCLUSIV-186312<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      \u00a0Foto: Diac. Vali V\u0103d\u0103noiu ActiveNews se confrunt\u0103 cu cenzura pe re\u021bele sociale \u0219i pe internet. Intra\u021bi direct pe site pentru a ne citi \u0219i abona\u021bi-v\u0103 la buletinul nostru gratuit. Dac\u0103 dori\u021bi s\u0103 ne sprijini\u021bi, orice DONA\u021aIE este binevenit\u0103. Doamne, ajut\u0103! ascult\u0103 articolul \u00cen lumina noilor \u0219i noilor descoperiri istorice privind Mitropolia Tomisului avem onoare de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[98],"class_list":["post-1234872","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-activenews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1234872","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1234872"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1234872\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1234872"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1234872"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1234872"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}