{"id":119777,"date":"2018-04-20T16:23:50","date_gmt":"2018-04-20T13:23:50","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=119777"},"modified":"2018-04-20T16:23:50","modified_gmt":"2018-04-20T13:23:50","slug":"presedintele-sesizeaza-ccr-dupa-modificarile-aduse-legii-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=119777","title":{"rendered":"Pre\u015fedintele sesizeaz\u0103 CCR dup\u0103 modific\u0103rile aduse legii ANI"},"content":{"rendered":"
\n

\u015eeful statului a sesizat, vineri, Curtea Constitu\u021bional\u0103 \u00een privin\u0163a Legii pentru completarea Legii nr. 176\/2010 privind integritatea \u00een exercitarea func\u021biilor \u015fi demnit\u0103\u021bilor publice, pentru modificarea \u015fi completarea Legii nr. 144\/2007 privind \u00eenfiin\u021barea, organizarea \u015fi func\u021bionarea ANI, precum \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea altor acte normative, transmite Administra\u0163ia Preziden\u0163ial\u0103.<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

Comunicatul de pres\u0103 integral remis de Palatul Cotroceni:<\/p>\n

La data de 13 aprilie 2018, Parlamentul a transmis Pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei, \u00een vederea promulg\u0103rii, Legea pentru completarea Legii nr. 176\/2010 privind integritatea \u00een exercitarea func\u0163iilor \u015fi demnit\u0103\u0163ilor publice, pentru modificarea \u015fi completarea Legii nr. 144\/2007 privind \u00eenfiin\u0163area, organizarea \u015fi func\u0163ionarea Agen\u0163iei Na\u0163ionale de Integritate, precum \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea altor acte normative.<\/p>\n

Prin obiectul de reglementare aceast\u0103 lege vizeaz\u0103 \u00eencetarea de drept a interdic\u021biilor aplicate, \u00een temeiul art. 25 din Legea nr. 176\/2010, persoanelor care au avut calitatea de senator \u0219i\/sau deputat \u00een oricare dintre mandatele cuprinse \u00een perioada 2007-2013, pe baza rapoartelor de evaluare \u00eentocmite de Agen\u021bia Na\u021bional\u0103 de Integritate \u0219i care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese \u00een exercitarea oric\u0103ruia dintre mandatele de senator \u0219i\/sau deputat \u00een perioada 2007-2013, p\u00e2n\u0103 la intrarea \u00een vigoare a Legii nr. 219\/2013. Legea men\u021bionat\u0103 a mai f\u0103cut obiectul controlului de constitu\u0163ionalitate, instan\u0163a constitu\u0163ional\u0103 statu\u00e2nd prin Decizia nr. 52\/2018 c\u0103 dispozi\u021biile acesteia sunt constitu\u021bionale prin raportare la art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), precum \u0219i la art. 147 alin. (4) din Constitu\u021bie.<\/p>\n

\u00cen considerarea acestei decizii \u0219i distinct de criticile de neconstitu\u021bionalitate prezentate \u00een obiec\u021bia la care Curtea Constitu\u021bional\u0103 a r\u0103spuns, \u00eenveder\u0103m noi critici de neconstitu\u021bionalitate care, prin raportare la un subiect de o importan\u021b\u0103 semnificativ\u0103[1]<\/a>\u00a0pentru asigurarea unui cadru de integritate adecvat, dar \u0219i pentru respectarea principiului legalit\u0103\u021bii, precum \u0219i a principiului securit\u0103\u021bii raporturilor juridice, necesit\u0103 o analiz\u0103 suplimentar\u0103 din partea Cur\u021bii Constitu\u021bionale. Astfel, consider\u0103m c\u0103 Legea pentru completarea Legii nr. 176\/2010 privind integritatea \u00een exercitarea func\u0163iilor \u015fi demnit\u0103\u0163ilor publice, pentru modificarea \u015fi completarea Legii nr. 144\/2007 privind \u00eenfiin\u0163area, organizarea \u015fi func\u0163ionarea Agen\u0163iei Na\u0163ionale de Integritate, precum \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea altor acte normative \u00eencalc\u0103 prevederile art. 1 alin. (3) – (5), ale art. 147 alin. (4) \u015fi ale art. 148 alin. (2) \u015fi (4) din Constitu\u0163ie, pentru motivele expuse \u00een cele ce urmeaz\u0103.<\/p>\n

1. Legea pentru completarea Legii nr. 176\/2010 privind integritatea \u00een exercitarea func\u0163iilor \u015fi demnit\u0103\u0163ilor publice, pentru modificarea \u015fi completarea Legii nr. 144\/2007 privind \u00eenfiin\u0163area, organizarea \u015fi func\u0163ionarea Agen\u0163iei Na\u0163ionale de Integritate, precum \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea altor acte normative<\/strong>\u00a0con\u0163ine prevederi ce contravin dispozi\u0163iilor\u00a0<\/strong>art.\u00a0<\/strong>1 alin. (4) \u015fi (5) din Constitu\u0163ie\u00a0<\/strong><\/p>\n

Prin Decizia nr. 52\/2018, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a statuat: \u201eInterdic\u021bia care a decurs din actul Agen\u021biei Na\u021bionale de Integritate \u00ee\u0219i men\u021bine prezum\u021bia de legalitate ce caracterizeaz\u0103 orice act administrativ, legea criticat\u0103 nef\u0103c\u00e2nd altceva dec\u00e2t s\u0103 \u00eenceteze pentru viitor efectele acesteia\u201d. Totodat\u0103, s-a mai precizat c\u0103: \u201e(…) interdic\u021biile vizate prin legea criticat\u0103 nu sunt stabilite prin hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u0219ti, astfel cum gre\u0219it afirm\u0103 autorii obiec\u021biei, ci prin raportul de evaluare emis de Agen\u021bia Na\u021bional\u0103 de Integritate. Acest raport de evaluare poate r\u0103m\u00e2ne definitiv fie prin necontestare, fie prin respingerea contesta\u021biei formulate \u00eempotriva acesteia de c\u0103tre instan\u021ba judec\u0103toreasc\u0103\u201d.<\/p>\n

Interdic\u021biile au fost aplicate prin acte administrative individuale (rapoarte), emise de o autoritate administrativ\u0103 autonom\u0103 (A.N.I.), acte emise \u00een executarea dispozi\u021biilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176\/2010. Prin faptul c\u0103 respectivele interdic\u021bii vor \u00eenceta de drept conform legii criticate – \u00een privin\u021ba persoanelor care au avut calitatea de senator\/deputat \u00een oricare dintre mandatele cuprinse \u00een perioada 2007-2013 \u2013 consider\u0103m c\u0103 norma instituit\u0103 prin legea dedus\u0103 controlului de constitu\u021bionalitate nu \u00eendepline\u0219te cerin\u021bele de claritate, precizie \u0219i predictibilitate, ceea ce afecteaz\u0103 at\u00e2t principiul legalit\u0103\u021bii, c\u00e2t \u0219i pe cel al securit\u0103\u021bii raporturilor juridice, aduc\u00e2nd atingere \u0219i principiului separa\u021biei puterilor \u00een stat.<\/p>\n

Astfel, de\u0219i instituie la nivel legal \u00eencetarea de drept a unor interdic\u021bii stabilite printr-un act administrativ individual (deci adresat \u0219i comunicat unor persoane determinate), legea criticat\u0103 este eliptic\u0103 cu privire la modul \u00een care aceast\u0103 dispozi\u021bie va fi pus\u0103 \u00een executare \u00een mod concret, \u00een sensul c\u0103 nu se precizeaz\u0103 care este autoritatea competent\u0103 s\u0103 constate \u00eencetarea de drept \u0219i conform c\u0103rei proceduri ar trebui ea s\u0103 ac\u021bioneze. Astfel de m\u0103surinu pot fi deduse pe cale de interpretare \u0219i nu pot fi suplinite pe cale jurispruden\u021bial\u0103. Formularea general\u0103 a unui efect juridic al legii – precum \u00eencetarea de drept a efectelor unor acte administrative individuale – nu poate complini absen\u021ba unor prevederi legale care s\u0103 precizeze cine are competen\u021ba \u0219i cum trebuie s\u0103 ac\u021bioneze pentru a realiza efectul juridic dorit, fapt care afecteaz\u0103 claritatea normei \u0219i securitatea raporturilor juridice, p\u0103strarea sau eliminarea respectivelor interdic\u021bii fiind incert\u0103 din perspectiva modului de punere \u00een executare a legii. A\u0219a cum arat\u0103 \u0219i Curtea Constitu\u021bional\u0103 \u00een decizia sus-men\u021bionat\u0103, Parlamentul are competen\u021ba de a reglementa prin lege \u00eencetarea de drept a unor interdic\u021bii stabilite de un organ administrativ sau a unor obliga\u021bii stabilite de organul fiscal: scutiri sau exoner\u0103ri de la plata unor obliga\u021bii stabilite prin acte ale autorit\u0103\u021bilor administrative; exonerarea de la plat\u0103 pentru sumele reprezent\u00e2nd venituri de natur\u0103 salarial\u0103; m\u0103suri \u00een vederea recuper\u0103rii debitelor \u00eenregistrate cu titlu de indemniza\u021bie pentru cre\u0219terea copilului; anularea unor major\u0103ri de \u00eent\u00e2rziere\/dob\u00e2nzi impuse prin acte administrativ-fiscale. \u00cens\u0103, ori de c\u00e2te ori Parlamentul a optat pentru asemenea solu\u021bii a prev\u0103zut, invariabil, ca \u00eencetarea de drept s\u0103 fie constat\u0103 de anumite autorit\u0103\u021bi executive cu atribu\u021bii legale \u00een domeniu, tocmai \u00een scopul asigur\u0103rii de c\u0103tre acestea a organiz\u0103rii execut\u0103rii \u0219i a execut\u0103rii \u00een concret a respectivelor dispozi\u021bii stabilite de organul legislativ.<\/p>\n

Ca atare, \u00een condi\u021biile \u00een care rapoartele A.N.I. produc \u00een continuare efecte juridice, a\u0219a cum arat\u0103 \u0219i Curtea Constitu\u021bional\u0103, dar legiuitorul dispune \u00eencetarea de drept doar a interdic\u021biilor stabilite de acestea, apare necesar\u0103 precizarea \u00een lege a autorit\u0103\u021bilor, precum \u0219i a procedurilor ce fac posibil\u0103 producerea efectelor juridice scontate, astfel \u00eenc\u00e2t persoanele care intr\u0103 sub inciden\u021ba legii, precum \u0219i autorit\u0103\u021bile publice care verific\u0103 \u0219i constat\u0103 existenta interdic\u021biilor s\u0103 poat\u0103 fi \u00een\u0219tiin\u021bate sau s\u0103 poat\u0103 lua la cuno\u0219tin\u021b\u0103 c\u0103 unele efecte juridice ale actului administrativ individual respectiv \u00eenceteaz\u0103 de drept \u00een temeiul legii. Ipoteza \u00een care instan\u021bele ar putea lua act de \u00eencetarea de drept a unor astfel de interdic\u021bii dac\u0103 pe rolul lor s-ar afla litigii ce ar avea ca obiect contestarea unor rapoarte ale A.N.I. cu privire la fapte comise \u00een perioada 2007-2013 este condi\u021bionat\u0103 de elemente extrinseci legii criticate care depind de fapte juridice ori manifest\u0103ri de voin\u021b\u0103 incerte \u0219i, \u00een plus,\u00a0 consider\u0103m c\u0103 aceast\u0103 lege nu ofer\u0103 o solu\u021bie legal\u0103 pentru situa\u021biile \u00een care rapoartele ANI nu ar fi contestate \u00een instan\u021b\u0103 ori ar exista hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u0219ti definitive ce ar confirma interdic\u021biile \u00een cauz\u0103.<\/p>\n

\u00cen lumina celor re\u021binute \u00een Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 52\/2018, singura variant\u0103 judicioas\u0103 din punct de vedere constitu\u021bional pentru punerea \u00een executare a dispozi\u021biilor legii criticate ar fi ca autoritatea executiv\u0103 emitent\u0103 a actului administrativ individual s\u0103 poat\u0103 emit\u0103 actul administrativ de constatare a \u00eencet\u0103rii de drept, \u00een temeiul legii, a interdic\u021biilor care au fost stabilite prin actul administrativ ini\u021bial. Faptul c\u0103 legiuitorul prevede \u00eencetarea de drept a unor interdic\u021bii stabilite printr-un act administrativ care se bucur\u0103 \u00een continuare de prezum\u021bia de legalitate presupune cu necesitate \u0219i existenta unor m\u0103suri de punere \u00een aplicare a legii, apte s\u0103 asigure respectarea principiului separa\u021biei puterilor \u00een stat, dar \u0219i a principiului securit\u0103\u021bii raporturilor juridice. Parlamentul este competent s\u0103 dispun\u0103 pentru viitor cu privire la efectele juridice pe care le produc actele administrative emise \u00een baza unor dispozi\u021bii legale, dar punerea \u00een executare \u00een concret a unor astfel de dispozi\u021bii legale, prin care \u00eenceteaz\u0103 efectele juridice ale acelor acte administrative, trebuie realizat\u0103 tot prin intermediul unui act administrativ, de punere \u00een executare a \u00eencet\u0103rii efectelor actului juridic ini\u021bial vizat. \u00cen caz contrar, dac\u0103 am accepta c\u0103 organul legiuitor ar putea desfiin\u021ba efectele juridice ale unor acte ale autorit\u0103\u021bilor executive – f\u0103r\u0103 ca respectivele acte s\u0103 fie anulate, revocate sau modificate de autorit\u0103\u021bile emitente \u00een conformitate cu noile dispozi\u021bii legale – am accepta, \u00een fapt, o \u00eenc\u0103lcare a principiului separa\u021biei puterilor \u00een stat.<\/p>\n

\u00cen jurispruden\u021ba sa, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a ar\u0103tat c\u0103 omisiuni legislative apte s\u0103 creeze incertitudine sub aspectul opera\u021biunilor juridice reglementate genereaz\u0103 lips\u0103 de coeren\u021b\u0103, claritate \u0219i previzibilitate a normei legale, de natur\u0103 s\u0103 \u00eenfr\u00e2ng\u0103 principiul securit\u0103\u021bii juridice, sub aspectul componentei sale referitoare la claritatea \u0219i previzibilitatea legii (Decizia nr. 1\/2014).<\/p>\n

A\u0219adar, \u00een absen\u021ba unei reglement\u0103ri care s\u0103 dispun\u0103 cu privire la autoritatea ce dob\u00e2nde\u0219te competen\u021ba \u0219i la procedura de urmat \u00een vederea punerii \u00een executare a dispozi\u021biilor legii, legea\u00a0 criticat\u0103 este lipsit\u0103 de precizie, claritate \u0219i predictibilitate \u00eenc\u0103lc\u00e2nd\u00a0 dispozi\u021biile art. 1 alin. (4), precum \u0219i pe cele ale art. 1 alin. (5) \u00een componenta sa privind asigurarea principiului legalit\u0103\u021bii \u0219i principiului securit\u0103\u021bii raporturilor juridice.<\/p>\n

2. Legea pentru completarea Legii nr. 176\/2010 privind integritatea \u00een exercitarea func\u0163iilor \u015fi demnit\u0103\u0163ilor publice, pentru modificarea \u015fi completarea Legii nr. 144\/2007 privind \u00eenfiin\u0163area, organizarea \u015fi func\u0163ionarea Agen\u0163iei Na\u0163ionale de Integritate, precum \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea altor acte normative<\/strong>\u00a0con\u0163ine prevederi ce contravin dispozi\u0163iilor\u00a0<\/strong>art.\u00a0<\/strong>1 alin. (5) din Constitu\u0163ie\u00a0<\/strong><\/p>\n

Legea supus\u0103 controlului de constitu\u021bionalitate utilizeaz\u0103 la art. I sintagma \u201epersoanelor care au avut calitatea de senator \u0219i\/sau deputat \u00een oricare dintre mandatele cuprinse \u00een perioada 2007-2013\u201d, precum \u0219i sintagma \u201eexercitarea oric\u0103ruia dintre mandatele de senator \u0219i\/sau deputat \u00een perioada 2007-2013\u201d.<\/p>\n

Ambele formul\u0103ri sunt lipsite de claritate, precizie, gener\u00e2nd impredictibilitate \u00een aplicarea normei. Pe de o parte, sintagma \u201eoricare dintre mandatele cuprinse \u00een perioada 2007-2013\u201d poate fi interpretat\u0103 ca viz\u00e2nd toate mandatele parlamentare de\u021binute de senatori \u0219i\/sau deputa\u021bi \u00een una, dou\u0103 sau chiar toate cele trei legislaturi cuprinse \u00een perioada respectiv\u0103, anume: 2004 – 2008, 2008 – 2012 \u0219i 2012 – 2016. Pe de alt\u0103 parte, sintagma \u201eexercitarea oric\u0103ruia dintre mandatele de senator \u0219i\/sau deputat \u00een perioada 2007-2013\u201d se poate interpreta ca referindu-se doar la senatorii \u0219i\/sau deputa\u021bii care au de\u021binut mandate parlamentare exclusiv \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u0219i nu \u00een oricare dintre mandatele parlamentare din legislaturile care s-au consumat \u0219i au \u00eenceput \u00een perioada 2007-2013.<\/p>\n

Scopul legii criticate, a\u0219a cum a fost recunoscut \u0219i prin Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 52\/2018 a fost acela de a impune o solu\u021bie juridic\u0103 de natur\u0103 s\u0103 rezolve problemele ap\u0103rute prin aplicarea extensiv\u0103 a institu\u021biei extrapenale a conflictului de interese \u00een privin\u021ba deputa\u021bilor \u0219i senatorilor pentru perioada de referin\u021b\u0103 2007-2013; aceste aspecte au fost, de altfel,\u00a0 identificate \u0219i \u00een Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 619\/2016. Mai mult, Curtea a constatat c\u0103 \u201esolu\u021bia legislativ\u0103 aleas\u0103 este bine delimitat\u0103 \u0219i conturat\u0103 din punct de vedere normativ, viz\u00e2nd, \u00een mod implicit \u0219i exclusiv, conflictul de interese generat de angajarea so\u021bului deputatului sau senatorului, dup\u0103 caz, ori a rudelor\/afinilor acestuia la biroul parlamentar\u201d. Totodat\u0103, \u00een Decizia nr. 619\/2016, la care Decizia nr. 52\/2018 face trimitere, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a precizat c\u0103 \u201edin punctul de vedere al legisla\u021biei extrapenale, […] \u00een perioada 2003-2007 dispozi\u021biile privind conflictul de interese \u00een exercitarea calit\u0103\u021bii de deputat sau de senator se aplicau \u0219i acestora, f\u0103r\u0103 a se indica, \u00een mod expres, cazurile de conflict de interese, iar \u00een perioada 2007-2013 este o situa\u021bie normativ\u0103 relativ confuz\u0103 din moment ce, de\u0219i ace\u0219tia aveau obliga\u021bia de a depune declara\u021bie de interese, institu\u021bia extrapenal\u0103 a conflictului de interese nu se aplica \u00een privin\u021ba deputa\u021bilor \u0219i senatorilor\u201d.<\/p>\n

A\u0219adar, jurispruden\u021ba Cur\u021bii Constitu\u021bionale \u00een materie se refer\u0103 \u00een mod exclusiv la conflictele de interese generate de angajarea so\u021bului deputatului\/ senatorului, dup\u0103 caz, ori a rudelor\/afinilor acestuia la biroul parlamentar, conflicte constatate pentru perioada 2007-2013 prin rapoartele A.N.I., acte administrative individuale r\u0103mase definitive fie prin necontestare, fie prin respingerea contesta\u021biei formulate \u00eempotriva acestora de c\u0103tre instan\u021ba judec\u0103toreasc\u0103.<\/p>\n

Or, \u00een absen\u021ba unei dispozi\u021bii exprese, \u00eentruc\u00e2t legea supus\u0103 controlului vizeaz\u0103 oricare dintre mandatele cuprinse \u00een perioada 2007- 2013 \u0219i nu doar perioada 2007-2013, precum \u0219i toate conflictele de interese, nu doar pe cele generate de angajarea so\u021bului deputatului sau senatorului, dup\u0103 caz, ori a rudelor\/afinilor acestuia la biroul parlamentar, rezult\u0103 c\u0103 aceast\u0103 lege instituie \u00eencetarea de drept a tuturor interdic\u021biilor pentru toate tipurile de conflicte de interese constatate de Agen\u021bia Na\u021bional\u0103 de Integritate cu privire la deputa\u021bi \u0219i senatori care \u0219i-au exercitat mandatul \u00een oricare dintre cele trei legislaturi cuprinse \u00een perioada amintit\u0103 (2004-2008, 2008-2012 \u0219i 2012-2016).<\/p>\n

Tot din jurispruden\u021ba constitu\u021bional\u0103 rezult\u0103 c\u0103, de principiu orice act normativ trebuie s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 anumite condi\u021bii calitative, printre acestea num\u0103r\u00e2ndu-se \u015fi previzibilitatea, ceea ce presupune c\u0103 actul normativ trebuie s\u0103 fie suficient de precis \u015fi clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficient\u0103 a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – s\u0103 prevad\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 rezonabil\u0103, \u00een circumstan\u021bele spe\u021bei, consecin\u021bele care pot rezulta dintr-un act determinat. Este evident \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een cazul de fa\u021b\u0103 legea criticat\u0103 este lipsit\u0103 de gradul de claritate \u0219i precizie necesar pentru o corect\u0103 interpretare \u0219i aplicare.<\/p>\n

3. Legea pentru completarea Legii nr. 176\/2010 privind integritatea \u00een exercitarea func\u0163iilor \u015fi demnit\u0103\u0163ilor publice, pentru modificarea \u015fi completarea Legii nr. 144\/2007 privind \u00eenfiin\u0163area, organizarea \u015fi func\u0163ionarea Agen\u0163iei Na\u0163ionale de Integritate, precum \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea altor acte normative con\u0163ine prevederi ce contravin dispozi\u0163iilor art. 1 alin. (3) \u015fi art. 147 alin. (4) din Constitu\u0163ie<\/strong><\/p>\n

Conceptul stat de drept,<\/em>\u00a0consacrat de art. 1 alin. (3) din Constitu\u021bie, a fost dezvoltat \u00een jurispruden\u021ba Cur\u021bii Constitu\u021bionale, ce a statuat c\u0103 acesta presupune capacitatea statului de a asigura cet\u0103\u021benilor servicii publice de calitate \u0219i de a crea mijloacele pentru a spori \u00eencrederea acestora \u00een institu\u021biile \u0219i autorit\u0103\u021bile publice. Aceast\u0103 capacitate presupune, \u00een mod firesc, \u0219i obliga\u021bia statului de a impune standarde etice \u0219i profesionale, \u00een special celor chema\u021bi s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 activit\u0103\u021bi ori servicii de interes public \u0219i, cu at\u00e2t mai mult, celor care \u00eenf\u0103ptuiesc acte de autoritate public\u0103, adic\u0103 pentru acei agen\u021bi publici sau priva\u021bi care sunt \u00eenvesti\u021bi \u0219i au abilitarea de a invoca autoritatea statului \u00een \u00eendeplinirea anumitor acte sau sarcini. Statul este dator s\u0103 creeze toate premisele – iar cadrul legislativ este una dintre ele – pentru exercitarea func\u021biilor sale de c\u0103tre profesioni\u0219ti care \u00eendeplinesc criterii profesionale \u0219i de probitate moral\u0103 (Decizia nr. 582\/2016).<\/p>\n

Stabilirea standardelor de integritate, inclusiv pentru deputa\u021bi \u0219i senatori,\u00a0 reprezint\u0103 o chestiune de oportunitate care intr\u0103 \u00een marja legiuitorului, cu respectarea prevederilor constitu\u021bionale. Cu toate acestea, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a stabilit \u00een jurispruden\u021ba sa recent\u0103 c\u0103, spre deosebire de modificarea unui standard de integritate, eliminarea unui astfel de standard aduce atingere protec\u021biei valorii sociale \u00een discu\u021bie, integritatea\/probitatea persoanei care de\u021bine respectiva calitate \u0219i presteaz\u0103 un serviciu public, exercit\u00e2nd autoritatea public\u0103 cu care a fost \u00eenvestit\u0103 de stat (Decizia nr. 32\/2018).<\/p>\n

\u00cen Decizia nr. 52\/2018, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a ar\u0103tat c\u0103 legea criticat\u0103 \u201dnu pune \u00een discu\u021bie existen\u021ba st\u0103rii de conflict de interese\u201d, ci sisteaz\u0103 efectele interdic\u021biei rezultate din rapoartele A.N.I. \u00een privin\u021ba persoanelor fa\u021b\u0103 de care s-a constatat aceast\u0103 stare \u0219i care se afl\u0103 sau ar urma s\u0103 se afle sub puterea interdic\u021biei instituite de art. 25 din Legea nr. 176\/2010. \u00cen cazul senatorilor \u0219i deputa\u021bilor, interdic\u021bia de a ocupa una dintre func\u021biile eligibile prev\u0103zute de art. 1 din Legea nr. 176\/2010 pe o perioad\u0103 de 3 ani de la \u00eencetarea mandatului\/de la momentul r\u0103m\u00e2nerii definitive a raportului de evaluare al A.N.I. (dup\u0103 cum la momentul constat\u0103rii definitive persoana ocupa sau nu func\u021bia de deputat sau senator) reprezint\u0103 o sanc\u021biune cu o natur\u0103 juridic\u0103 distinct\u0103 de pedeapsa complementar\u0103 const\u00e2nd \u00een interdic\u021bia temporar\u0103 a exercit\u0103rii unor drepturi, \u00een spe\u021b\u0103 drepturi electorale. De asemenea, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a afirmat \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103 o astfel de sanc\u021biune \u201dse integreaz\u0103 scopului legii – asigurarea integrit\u0103\u021bii \u0219i transparen\u021bei \u00een exercitarea func\u021biilor \u0219i demnit\u0103\u021bilor publice \u0219i prevenirea corup\u021biei institu\u021bionale \u0219i nu contravine normelor constitu\u021bionale privind dreptul de a fi ales \u0219i restr\u00e2ngerea exerci\u021biului unor drepturi sau al unor libert\u0103\u021bi\u201d (Decizia nr. 391\/2014 \u015fi Decizia nr. 550\/2015).<\/p>\n

Mai mult, aceste interdic\u021bii au fost aplicate ca urmare a r\u0103m\u00e2nerii definitive a rapoartelor de evaluare ale A.N.I. fie prin necontestare (caz \u00een care deputatul sau senatorul a acceptat rezultatul unui astfel de raport), fie prin respingerea contesta\u021biei formulate \u00eempotriva acestora de c\u0103tre instan\u021ba judec\u0103toreasc\u0103 (caz \u00een care o instan\u021b\u0103 judec\u0103toreasc\u0103 a verificat raportul de evaluare \u0219i a confirmat legalitatea \u0219i temeinicia acestuia). Prin urmare, \u00een ambele cazuri, aceste interdic\u021bii reprezint\u0103 un efect al unor constat\u0103ri definitive, \u00een baza prevederilor aplicabile deputa\u021bilor \u0219i senatorilor, prin parcurgerea unor proceduri stabilite de lege, o astfel de m\u0103sur\u0103 reparatorie, a\u0219a cum se precizeaz\u0103 \u00een expunerea de motive, nefiind justificat\u0103 prin raportare la standardele \u00een materie de integritate instituite ca r\u0103spuns la o cerin\u021b\u0103 real\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

Se poate accepta faptul c\u0103 legea criticat\u0103 cuprinde o solu\u021bie legislativ\u0103 bine delimitat\u0103 din punct de vedere normativ, necesar\u0103 ca urmare a faptului c\u0103 \u00een perioada 2007-2013 a existat o situa\u021bie normativ\u0103 relativ confuz\u0103 privind conflictul de interese \u00een exercitarea calit\u0103\u021bii de deputat sau senator, \u00eentruc\u00e2t nu se indicau, \u00een mod expres, cazurile de conflict de interese. \u00cens\u0103, ce nu se poate accepta din punct de vedere constitu\u021bional este ca, prin modul neclar \u015fi imprecis de reglementare a dispozi\u021biilor legale, s\u0103 se ajung\u0103 la o interpretare excesiv\u0103, contrar\u0103 chiar scopului avut \u00een vedere de legiuitor, anume ca toate interdic\u021biile pentru toate tipurile de conflicte de interese constatate de A.N.I cu privire la deputa\u021bi \u0219i senatori care \u0219i-au exercitat mandatul \u00een legislaturile 2004-2008, 2008-2012 \u0219i 2012-2016 s\u0103 \u00eenceteze de drept. O astfel de solu\u021bie legislativ\u0103 ar fi \u00een mod evident contrar\u0103 jurispruden\u021bei constitu\u021bionale \u00een materia asigur\u0103rii integrit\u0103\u021bii \u00een func\u021biile \u0219i demnit\u0103\u021bile publice, ceea ce contravine\u00a0 \u0219i dispozi\u021biilor art. 147 alin. (4) din Constitu\u021bie.<\/p>\n

4. Legea pentru completarea Legii nr. 176\/2010 privind integritatea \u00een exercitarea func\u0163iilor \u015fi demnit\u0103\u0163ilor publice, pentru modificarea \u015fi completarea Legii nr. 144\/2007 privind \u00eenfiin\u0163area, organizarea \u015fi func\u0163ionarea Agen\u0163iei Na\u0163ionale de Integritate, precum \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea altor acte normative<\/strong>\u00a0con\u0163ine prevederi ce contravin dispozi\u0163iilor\u00a0<\/strong>art.\u00a0<\/strong>148 alin. (2) \u015fi (4) din Constitu\u0163ie<\/strong><\/p>\n

Potrivit art. 148 alin. (2) din Constitu\u0163ie, ca urmare a ader\u0103rii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum \u015fi celelalte reglement\u0103ri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa\u0163\u0103 de dispozi\u0163iile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Totodat\u0103, conform art. 148 alin. (4) din Constitu\u021bia Rom\u00e2niei, Parlamentul, Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, Guvernul \u0219i autoritatea judec\u0103toreasc\u0103 garanteaz\u0103 aducerea la \u00eendeplinire a obliga\u021biilor rezultate din actul ader\u0103rii la Uniunea European\u0103 \u0219i din celelalte reglement\u0103ri comunitare cu caracter obligatoriu.<\/p>\n

Mecanismul de Cooperare \u0219i Verificare a progresului realizat de Rom\u00e2nia \u00een vederea atingerii anumitor obiective de referin\u021b\u0103 specifice \u00een domeniul reformei sistemului judiciar \u0219i al luptei \u00eempotriva corup\u021biei (M.C.V.) a fost stabilit prin Decizia nr. 2006\/928\/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006. Unul dintre cele patru obiective de referin\u021b\u0103 specifice stabilite \u00een cadrul M.C.V. a fost chiar \u201e\u00eenfiin\u021barea, conform celor prev\u0103zute, a unei agen\u021bii pentru integritate cu responsabilit\u0103\u021bi \u00een domeniul verific\u0103rii patrimoniului, al incompatibilit\u0103\u021bilor \u0219i al conflictelor de interese poten\u021biale, precum \u0219i cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care s\u0103 poat\u0103 duce la aplicarea unor sanc\u021biuni disuasive \u02ee.<\/em><\/p>\n

\u00cen Raportul M.C.V din anul 2017, Comisia European\u0103 a realizat o trecere \u00een revist\u0103 a evolu\u021biilor privind acest obiectiv de referin\u021b\u0103 \u0219i a re\u021binut c\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenfiin\u021barea A.N.I., rapoartele M.C.V. au eviden\u021biat rezisten\u021ba fa\u021b\u0103 de punerea \u00een aplicare a rapoartelor A.N.I., chiar \u0219i atunci c\u00e2nd au fost confirmate printr-o hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103. Astfel, rapoartele M.C.V. succesive din anii 2013 – 2016 au pus \u00een lumin\u0103 faptul c\u0103 \u201dpunerea \u00een aplicare a rapoartelor A.N.I. privind membrii Parlamentului, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd sunt confirmate prin hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103, a fost pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii\u201d. Printre recomand\u0103rile f\u0103cute de Comisia European\u0103 \u00een\u00a0 acest cadru, au fost amintite urm\u0103toarele: \u201es\u0103 se asigure c\u0103 nu exist\u0103 excep\u021bii de la aplicabilitatea actelor legislative privind incompatibilitatea, conflictele de interese \u0219i averile nejustificate\u02ee (raportul din luna ianuarie 2014) sau faptul c\u0103 \u201eParlamentul ar trebui s\u0103 dea dovad\u0103 de transparen\u021b\u0103 \u00een procesul s\u0103u decizional cu privire la ac\u021biunile \u00eentreprinse \u00een urma hot\u0103r\u00e2rilor definitive \u0219i irevocabile av\u00e2nd ca obiect incompatibilit\u0103\u021bi, conflicte de interese \u0219i averi ilicite pronun\u021bate \u00eempotriva membrilor s\u0103i\u02ee (raportul din luna ianuarie 2017).<\/p>\n

Cu privire la efectul recomand\u0103rilor stabilite prin rapoartele de evaluare pentru Rom\u00e2nia \u00een acest cadru, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a re\u021binut c\u0103 Rom\u00e2nia \u201eare obliga\u021bia de a aplica acest mecanism \u0219i a da curs recomand\u0103rilor stabilite \u00een acest cadru, \u00een conformitate cu dispozi\u021biile art. 148 alin. (4) din Constitu\u021bie\u201d (Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 2\/2012).<\/p>\n

Or, prin eliminarea efectului generat de constarea printr-un raport definitiv al A.N.I. a nerespect\u0103rii prevederilor legale privind conflictul de interese de c\u0103tre persoanele care au avut calitatea de senator \u0219i\/sau deputat \u00een oricare dintre mandatele cuprinse \u00een perioada 2007-2013,\u00a0 \u0219i anume \u00eencetarea de drept a interdic\u021biilor aplicate acestora \u00een temeiul art. 25 din Legea\u00a0 nr. 176\/2010,\u00a0 este afectat\u0103 stabilitatea cadrului legislativ \u00een materie de integritate, dar\u00a0 \u0219i caracterul disuasiv al m\u0103surilor aplicate de A.N.I., contrar angajamentelor asumate de Rom\u00e2nia \u0219i, implicit, a recomand\u0103rilor Comisiei Europene \u00een cadrul Mecanismului de Cooperare \u0219i Verificare, ceea ce atrage nerespectarea dispozi\u021biilor art. 148 alin. (2) \u015fi (4) din Constitu\u0163ie.<\/p>\n

\u00cen considerarea argumentelor expuse, v\u0103 solicit s\u0103 admite\u021bi sesizarea de neconstitu\u021bionalitate \u0219i s\u0103 constata\u021bi c\u0103 Legea pentru completarea Legii\u00a0 nr. 176\/2010 privind integritatea \u00een exercitarea func\u0163iilor \u015fi demnit\u0103\u0163ilor publice, pentru modificarea \u015fi completarea Legii nr. 144\/2007 privind \u00eenfiin\u0163area, organizarea \u015fi func\u0163ionarea Agen\u0163iei Na\u0163ionale de Integritate, precum \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea altor acte normative este neconstitu\u021bional\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/actualitate\/politica\/presedintele-sesizeaza-ccr-dupa-modificarile-aduse-legii-ani-916183<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u015eeful statului a sesizat, vineri, Curtea Constitu\u021bional\u0103 \u00een privin\u0163a Legii pentru completarea Legii nr. 176\/2010 privind integritatea \u00een exercitarea func\u021biilor \u015fi demnit\u0103\u021bilor publice, pentru modificarea \u015fi completarea Legii nr. 144\/2007 privind \u00eenfiin\u021barea, organizarea \u015fi func\u021bionarea ANI, precum \u015fi pentru modificarea \u015fi completarea altor acte normative, transmite Administra\u0163ia Preziden\u0163ial\u0103. Comunicatul de pres\u0103 integral remis de Palatul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":119778,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[11],"class_list":["post-119777","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-digi24"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/119777","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=119777"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/119777\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/119778"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=119777"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=119777"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=119777"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}