{"id":1194321,"date":"2025-05-15T08:32:01","date_gmt":"2025-05-15T05:32:01","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1194321"},"modified":"2025-05-15T08:32:01","modified_gmt":"2025-05-15T05:32:01","slug":"cum-a-reusit-un-tipograf-sa-intre-in-istoria-timisoarei-210-ani-de-la-una-dintre-premierele-orasului-foto-opinia-timisoarei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1194321","title":{"rendered":"Cum a reusit un tipograf sa intre in istoria Timisoarei. 210 ani de la una dintre premierele orasului. FOTO &#8211; Opinia Timisoarei"},"content":{"rendered":"<div class=\"the_content\">\n<p><strong>TIMISOARA.<\/strong> Trecuse aproape un secol de cand Eugeniu de Savoya intrase triumfal \u00een Timisoara, eliber\u00e2nd-o de sub st\u0103p\u00e2nirea otoman\u0103. Ora\u0219ul era \u00een plin\u0103 dezvoltare, iar o m\u00e2n\u0103 de ajutor a dat, \u00een urma cu 210 ani, \u0219i un t\u00e2n\u0103r \u0219i ambi\u021bios tipograf.<\/p>\n<p><strong>Josef Klapka<\/strong>, pentru c\u0103 despre el este vorba, s-a n\u0103scut \u00een 1786 \u0219i era al doilea fiu al lui Karl Klapka, un farmacist de origine ceh\u0103. Familia sa se muta la Timi\u0219oara \u00een 1788, la doi ani dup\u0103 ce Josef venise pe lume. B\u0103iatul avea s\u0103 creasc\u0103 \u00een cetatea Timi\u0219oarei. Se c\u0103s\u0103tore\u0219te de t\u00e2n\u0103r cu Terezia David, v\u0103duva lui Ludwig Jonas, cel care de\u021binea una dintre cele mai importante tipografii din Imperiu la \u00eenceputul de secol, \u0219i preia \u0219i fr\u00e2iele afacerii.<\/p>\n<p>La numai 29 de ani, t\u00e2n\u0103rul Klapka avea s\u0103 intre \u00een istoria Timi\u0219oarei \u0219i chiar a Imperiului Habsburgic.<\/p>\n<p>Se \u00eent\u0103mpla \u00een urm\u0103 cu exact 210 ani.<\/p>\n<p>\u201e<strong>La data de 15 mai 1815 apare o noutate \u00een peisajul cultural din Timi\u0219oara: se deschide prima bibliotec\u0103 public\u0103 de \u00eemprumut, cu sala de lectur\u0103, din Banat \u0219i din \u00eentregul Imperiu Habsburgic.<br \/>\nBiblioteca cuprindea \u00een jur de 4000 de volume, cu lucr\u0103ri \u00een limbile german\u0103, francez\u0103, latin\u0103, maghiar\u0103, etc, consemnate \u00eentr-un catalog ap\u0103rut cu un an mai t\u00e2rziu. Accesul la volume se f\u0103cea pe baza unui abonament lunar, de 2 florini, sau anual, de 25 de florini. Pentru fiecare volum \u00eemprumutat se re\u021binea garan\u021bia de 5 florini<\/strong>\u201e, scrie\u00a0<strong><a href=\"https:\/\/www.turdearhitectura.ro\/ro\/\">turdearhitectura.ro<\/a><\/strong>.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/biblioteca-klapka-2.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-848727\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/biblioteca-klapka-2.jpg\" width=\"1080\" height=\"500\" title=\"biblioteca-klapka-2\"><\/a><\/p>\n<p>Biblioteca avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een proprietatea sa p\u00e2n\u0103 \u00een 1829, c\u00e2nd i-o vinde unui anume Beichel, \u00eens\u0103 ea \u0219i-a continuat existen\u021ba.<\/p>\n<p>\u201e<strong>Al\u0103turi de tat\u0103l s\u0103u, Josef Klapka se implic\u0103 \u00een activitatea teatral\u0103 \u0219i \u00een via\u021ba cultural\u0103 a urbei, iar cei doi fii ai lui ajung generali \u00een Revolu\u021bia din 1848. Biblioteca Klapka a func\u021bionat p\u00e2n\u0103 dup\u0103 Revolu\u021bia de la 1848, trec\u00e2nd prin mai multe maini<\/strong>\u201e, spunea nu demult istoricul Ioan Ha\u021began.<\/p>\n<p>Biblioteca a fost doar prima dintre reu\u0219itele lui Josef Klapka la Timi\u0219oara. La patru ani de la deschiderea acesteia, t\u00e2n\u0103rul Klapka avea s\u0103 devin\u0103 primar al Timi\u0219oarei. \u00cen mandatul s\u0103u a fost introdus un nou sistem de colectare a taxelor \u0219i a fost sistematizat\u0103 re\u021beaua stradal\u0103.<\/p>\n<p>Povestea primarului Klapka o pute\u021bi citi <strong><a href=\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/primari-cu-care-ne-mandrim-o-campanie-marca-opiniatimisoarei-ro-josef-klapka-primarul-care-a-infiintat-prima-biblioteca-publica-la-timisoara-si-si-a-pus-averea-la-bataie-pentru-bi\/05\/06\/2018\">AICI<\/a><\/strong>.<\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/biblioteca-klapka-3.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-848728\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/biblioteca-klapka-3.jpg\" width=\"1080\" height=\"500\" title=\"biblioteca-klapka-3\"><\/a><\/p>\n<p>\u00cen 2007, pe zidul cl\u0103dirii \u00een care a fost odat\u0103 biblioteca lui Klapka a fost monta\u0103 o plac\u0103 comemorativ\u0103, ce aminte\u0219te de reusita acestuia.<\/p>\n<p>\u201e<strong>Nu putem trece cu vederea faptul ca monarhia habsburgic\u0103 nu a ales s\u0103 deschid\u0103 o bibliotec\u0103 public\u0103 la Viena sau la Budapesta, ci la Timi\u0219oara. \u00censeamn\u0103 c\u0103 aici exista o elit\u0103 cultural\u0103, dar \u0219i o popula\u021bie dornic\u0103 de cunoa\u0219tere \u0219i interesat\u0103 de cultur\u0103<\/strong>\u201e, spunea la amplasarea pl\u0103cii memoriale Violeta Zonte, directorul de la acea vreme al Direc\u021biei pentru Cultur\u0103, Culte \u0219i Patrimoniu Na\u021bional (DCCPN) Timi\u0219.<\/p>\n<p>Ast\u0103zi, \u00een cladirea \u00een care odinioara func\u021biona biblioteca lui Klapka se afl\u0103 Casa Artelor, dar \u0219i sediul Direc\u021biei de Cultur\u0103 \u0219i Monumente a Jude\u021bului Timi\u0219.<\/p>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/cum-a-reusit-un-tipograf-sa-intre-in-istoria-timisoarei-210-ani-de-la-una-dintre-premierele-orasului-foto\/15\/05\/2025<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>TIMISOARA. Trecuse aproape un secol de cand Eugeniu de Savoya intrase triumfal \u00een Timisoara, eliber\u00e2nd-o de sub st\u0103p\u00e2nirea otoman\u0103. Ora\u0219ul era \u00een plin\u0103 dezvoltare, iar o m\u00e2n\u0103 de ajutor a dat, \u00een urma cu 210 ani, \u0219i un t\u00e2n\u0103r \u0219i ambi\u021bios tipograf. Josef Klapka, pentru c\u0103 despre el este vorba, s-a n\u0103scut \u00een 1786 \u0219i [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1194322,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[190],"class_list":["post-1194321","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-opiniatimisoarei-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1194321","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1194321"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1194321\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1194322"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1194321"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1194321"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1194321"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}