{"id":1148913,"date":"2022-03-04T19:20:02","date_gmt":"2022-03-04T16:20:02","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1148913"},"modified":"2022-03-04T19:20:02","modified_gmt":"2022-03-04T16:20:02","slug":"cutremur-1977-45-de-ani-de-la-puternicul-seism-din-4-martie-ziarul-de-vaslui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1148913","title":{"rendered":"Cutremur 1977: 45 de ani de la puternicul seism din 4 martie – Ziarul de Vaslui"},"content":{"rendered":"
\n

\u00cen seara zilei de vineri 4 martie 1977, Rom\u00e2nia a fost zguduit\u0103 de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, av\u00e2nd epicentrul \u00een Mun\u0163ii Vrancei. Precedentul mare seism din secolul al XX-lea produs \u00een Rom\u00e2nia avusese loc la 10 noiembrie 1940, av\u00e2nd o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.<\/p>\n

Cutremurul din 4 martie 1977, produs la ora 21.21, a avut o magnitudine Mw (magnitudine-moment) de 7,4 \u015fi s-a produs la o ad\u00e2ncime de 94 km, se aminte\u015fte \u00eentr-un comunicat de pres\u0103 al Institutului Na\u0163ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica P\u0103m\u00e2ntului (INCDFP) din 25 februarie 2022. Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria Rom\u00e2niei: la nivel na\u0163ional 1.578 de persoane \u015fi-au pierdut via\u0163a (1.424 \u00een Bucure\u015fti) \u015fi 11.321 de persoane au fost r\u0103nite (7.598 \u00een Bucure\u015fti). Un num\u0103r de 32 de cl\u0103diri de \u00een\u0103l\u0163ime mare sau medie s-au pr\u0103bu\u015fit \u00een Capital\u0103, 32.900 de locuin\u0163e au fost grav avariate la nivel na\u0163ional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afecta\u0163i, potrivit comunicatului men\u0163ionat.<\/p>\n

\u201ePrimele \u015ftiri parvenite \u00een str\u0103in\u0103tate despre cutremur au avut dou\u0103 surse principale. Cea dint\u00e2i au constituit-o informa\u0163iile provenind direct din Rom\u00e2nia, pe canalele oficiale rom\u00e2ne\u015fti, prin declara\u0163iile unor ambasade av\u00e2nd sediul \u00een Bucure\u015fti, prin relat\u0103rile unor martori oculari, reluate de posturile de radio \u015fi televiziune, de ziare \u015fi alte organe de pres\u0103, de toate agen\u0163iile na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale de pres\u0103. A doua surs\u0103 au constituit-o sta\u0163iile seismice de diferite tipuri dispuse \u00een cele mai diferite puncte ale globului care, datorit\u0103 energiei seismice colosale eliberat\u0103 din ad\u00e2ncurile focarului vr\u00e2ncean \u015fi for\u0163ei uria\u015fe a exploziei provocate de ruptura pl\u0103cilor tectonice aflat\u0103 la originea cutremurului, au putut m\u0103sura cu mare precizie parametrii \u015focului seismic principal, parametri care ar\u0103tau c\u0103 a avut loc cel mai puternic cutremur de p\u0103m\u00e2nt din acest secol dintr-o zon\u0103 populat\u0103 a Europei: 7,2 \u2013 7,3 pe scara de magnitudine Richter\u201d, se arat\u0103 \u00een cartea \u201e4 martie 1977. Secunde tragice, zile eroice. Din cronica unui cutremur\u201d (coordonator Aristide Buhoiu, Editura Junimea, Ia\u015fi, 1977).<\/p>\n

Astfel, cutremurul a fost \u00eenregistrat cu o mare acurate\u0163e de sta\u0163iile seismice de pe teritoriile \u0163\u0103rilor vecine sau apropiate, dar \u015fi de centrele seismologice aflate la distan\u0163e mari \u015fi foarte mari, precum Serviciul geologic al SUA din Colorado, Centrul seismic european mediteraneean din Strasbourg (Fran\u0163a), Institutul de geofizic\u0103 din Karlsruhe (Germania), Institutul de fizic\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului din Moscova, sta\u0163iile seismice din RP Chinez\u0103 \u015f.a., se men\u0163ioneaz\u0103 \u00een cartea citat\u0103 mai sus.<\/p>\n

Numeroase agen\u0163ii na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale de pres\u0103 \u015fi-au \u00eentrerupt emisiunile obi\u015fnuite pentru a informa cu prioritate, sub indicativul \u201eUrgent\u201d, despre violentul cutremur de p\u0103m\u00e2nt care se produsese \u00een Rom\u00e2nia, relev\u00e2nd faptul c\u0103, din cauza for\u0163ei sale neobi\u015fnuit de mari, fenomenul seismic a fost resim\u0163it, sub forme diferite, la distan\u0163e considerabile de grani\u0163ele rom\u00e2ne\u015fti. \u00centr-o telegram\u0103 a Agen\u0163iei Associated Press se ar\u0103ta: \u201eUnul din cele mai puternice cutremure \u00eenregistrate vreodat\u0103 \u00een Europa a devastat Bucure\u015ftiul, distrug\u00e2nd cl\u0103diri, deform\u00e2nd str\u0103zile \u015fi sco\u0163\u00e2nd \u00een strad\u0103 mii de cet\u0103\u0163eni \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i\u201d (\u201e4 martie 1977. Secunde tragice, zile eroice. Din cronica unui cutremur\u201d, Editura Junimea, Ia\u015fi, 1977).<\/p>\n

Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat pr\u0103bu\u015firea sau avarierea grav\u0103 a sute de imobile, sub ruinele c\u0103rora au fost prinse mii de victime, precum \u015fi avarierea a mii de alte cl\u0103diri de locuin\u0163e, unit\u0103\u0163i spitalice\u015fti, \u015fcoli \u015fi institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior, gr\u0103dini\u0163e, cre\u015fe de copii, c\u0103mine internat, a\u015fez\u0103minte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost municipiul Bucure\u015fti, regiunea de sud \u015fi cea de est a \u0163\u0103rii.<\/p>\n

Dintre imobilele pr\u0103bu\u015fite \u00een Bucure\u015fti amintim: blocurile de pe bd. Magheru \u015fi bd. Nicolae B\u0103lcescu, blocul de pe strada Colonadelor, blocul aflat l\u00e2ng\u0103 hotelul \u201dLido\u201d, o cl\u0103dire de pe strada Ion Ghica, un bloc de pe strada Ion Brezoianu, un bloc de pe strada Tudor Arghezi, un bloc de pe strada Hristo Botev, un imobil de pe strada Alexandru Sahia, blocul din strada Mo\u015filor nr. 135, un imobil din strada Gala\u0163i, blocul de la intersec\u0163ia bd. \u015etefan cel Mare cu strada Lizeanu, un bloc din cartierul Militari. S-a pr\u0103bu\u015fit, de asemenea, cl\u0103direa nou\u0103 a Centrului de calcul apar\u0163in\u00e2nd Ministerului Transporturilor \u015fi Telecomunica\u0163iilor, din apropiere de Gara de Nord. Tot \u00een Bucure\u015fti, Spitalul Fundeni \u015fi Spitalul de Urgen\u0163\u0103 au suferit avarii importante \u015fi a trebuit s\u0103 fie evacuate. La Spitalul de Urgen\u0163\u0103, unda de \u015foc a seismului a produs avarii la una dintre structurile de rezisten\u0163\u0103 dintr-o arip\u0103 a cl\u0103dirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar \u00een noaptea zilei de 4 martie.<\/p>\n

\u00cen \u0163ar\u0103, cele mai afectate jude\u0163e au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Ia\u015fi, Vaslui, Buz\u0103u, Vrancea. Numeroase cl\u0103diri din Buz\u0103u, Ploie\u015fti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Foc\u015fani, Ia\u015fi, B\u00e2rlad, Vaslui \u015fi alte localit\u0103\u0163i au suferit avarii grave.<\/p>\n

La 5 martie 1977, a doua zi dup\u0103 producerea cutremurului, a fost instituit\u0103, prin Decret preziden\u0163ial, starea de necesitate pe \u00eentreg teritoriul \u0163\u0103rii. \u00cen diminea\u0163a zilei de s\u00e2mb\u0103t\u0103, 5 martie, pre\u015fedintele Nicolae Ceau\u015fescu a revenit \u00een \u0163ar\u0103 din vizita pe care o efectua \u00een Republica Federal\u0103 Nigeria.<\/p>\n

Pe primul plan s-a aflat urgentarea scoaterii tuturor victimelor cutremurului de sub d\u0103r\u00e2m\u0103turi, identificarea tuturor locuin\u0163elor \u015fi a cl\u0103dirilor publice cu avarii, \u00een vederea evacu\u0103rii lor imediate, dup\u0103 cum relata ziarul \u201dSc\u00e2nteia\u201d \u00een edi\u0163ia din 6 martie 1977. Au fost luate m\u0103suri pentru asigurarea caz\u0103rii sinistra\u0163ilor, \u00een acest scop stabilindu-se \u00eenchiderea temporar\u0103 a unor institute de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior \u015fi punerea la dispozi\u0163ia popula\u0163iei sinistrate a c\u0103minelor studen\u0163e\u015fti. \u00cen Bucure\u015fti \u015fi \u00een alte localit\u0103\u0163i din \u0163ar\u0103 unde s-au produs avarii ale cl\u0103dirilor \u015fi ale re\u0163elei de distribuire a gazelor, a fost oprit\u0103, provizoriu, aprovizionarea cu gaze naturale, pentru a se evita producerea unor explozii \u015fi incendii.<\/p>\n

AGERPRES a relatat pe larg despre ac\u0163iunile de salvare de sub ruine a victimelor cutremurului.<\/strong><\/p>\n

\u201d(\u2026) Acolo unde mai exist\u0103 \u015fanse de a se g\u0103si supravie\u0163uitori, se lucreaz\u0103 cu m\u00e2na, evit\u00e2ndu-se folosirea utilajelor grele. Om l\u00e2ng\u0103 om, um\u0103r la um\u0103r, lucreaz\u0103 aici ne\u00eentrerupt, ziua \u015fi noaptea. Se ia c\u0103r\u0103mid\u0103 cu c\u0103r\u0103mid\u0103, fiecare bucat\u0103 de moloz, pentru a evita surparea ruinelor (\u2026)\u201d, se ar\u0103ta \u00eentr-o \u015ftire AGERPRES din data de 7 martie 1977.<\/p>\n

\u201dDirectori de spitale suprasolicita\u0163i, medici cu ochii \u00eenro\u015fi\u0163i de nesomn, abia ie\u015fi\u0163i din sala de opera\u0163ie, ori chema\u0163i grabnic pentru alte interven\u0163ii, chirurgi lucr\u00e2nd, \u00een primele ore ale catastrofei, la lumina lum\u00e2n\u0103rilor sau a l\u0103mpilor petromax (\u2026) \u00cen noaptea absurd\u0103 din 4-5 martie, ca \u015fi \u00een cele care au urmat, medicii au fost cu to\u0163ii la datorie. Mul\u0163i dintre ei s-au prezentat la post dup\u0103 primele momente ce au urmat cataclismului. Ei au primit un ajutor substan\u0163ial din partea colegilor din provincie (\u2026), precum \u015fi din partea studen\u0163ilor Facult\u0103\u0163ii de Medicin\u0103, care au f\u0103cut perfuzii, au c\u0103rat brancarde (\u2026)\u201d (AGERPRES, 10 martie 1977). Imediat dup\u0103 seism \u015fi \u00een tot cursul perioadei de necesitate, numeroase persoane din Capital\u0103 \u015fi din \u00eentreaga \u0163ar\u0103 s-au oferit s\u0103 doneze s\u00e2nge. \u201dPentru a dispune mereu de s\u00e2nge proasp\u0103t s-a trecut la pogramarea e\u015falonat\u0103 a recolt\u0103rilor. Ac\u0163iunea continu\u0103 zilnic \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu nevoile spitalelor, cu capacitatea aparaturii de conservare \u015fi cu durata de valabilitate a acestui pre\u0163ios medicament biologic (\u2026.).\u201d (AGERPRES, 14 martie 1977).<\/p>\n

\u00centr-o \u015ftire din 9 martie 1977, AGERPRES relata despre analiza primar\u0103 a caracteristicilor cutremurului din 4 martie a.c., care fusese recent \u00eencheiat\u0103 de Centrul de Fizica P\u0103m\u00e2ntului \u015fi Seismologie din Rom\u00e2nia, \u00een colaborare cu Institutul de Geologie-Geofizic\u0103: \u201dConcluziile care se desprind demonstreaz\u0103 pregnant c\u0103 mi\u015fcarea tectonic\u0103 din 4 martie \u00eentrune\u015fte toate elementele ce caracterizeaz\u0103 cutremurele cu epicentrul \u00een Mun\u0163ii Vrancei, seismele de acest gen fiind de mare ad\u00e2ncime, cu \u015foc foarte puternic \u00een prima sa manifestare. (\u2026.) Istoricul seismelor care au avut loc \u00een \u0163ara noastr\u0103, statistica pe ultimii 500 de ani constituie tot at\u00e2tea argumente care atest\u0103 permanen\u0163a acestor caracteristici ale cutremurelor din regiunea Vrancei. \u00cen 1802, cutremurul principal, cu o magnitudine de 7,4 pe scara Richter, a fost urmat de o serie de replici tot mai slabe. Elemente asem\u0103n\u0103toare de manifestare \u015fi desf\u0103\u015furare le-a prezentat \u015fi seismul din 1940. \u015eocul principal de magnitudine \u2013 7,4, de la 10 noiembrie 1940, nu s-a mai repetat, replicile care au durat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii nedep\u0103\u015find 5,5 pe scara Richter. Astfel de caracteristici \u00eentrune\u015fte \u015fi cutremurul de vineri sear\u0103, de 7,2 grade pe scara Richter, care a fost urmat, la scurt timp, chiar \u00een noaptea de 4 spre 5 martie, de o serie de replici cu o intensitate at\u00e2t de slab\u0103, magnitudinea lor nedep\u0103\u015find 4,5 grade, \u00eenc\u00e2t nu au fost \u00eenregistrate dec\u00e2t de seismografe, nefiind percepute de popula\u0163ie. Asemenea replici de mic\u0103 intensitate ale cutremurului din 4 martie specifice seismelor de mare ad\u00e2ncime din Vrancea au continuat \u015fi \u00een zilele de 5-8 martie, perioad\u0103 \u00een care frecven\u0163a lor a sc\u0103zut progresiv\u201d.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu 8 martie, at\u00e2t \u00een Bucure\u015fti, c\u00e2t \u015fi \u00een restul \u0163\u0103rii, \u00eentreaga re\u0163ea de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi-a reluat activitatea. Prin Decret preziden\u0163ial, \u00eencep\u00e2nd cu data de 10 martie 1977, a \u00eencetat starea de necesitate instituit\u0103 pe teritoriul \u0163\u0103rii, cu excep\u0163ia municipiului Bucure\u015fti, precum \u015fi a unit\u0103\u0163ilor sistemului de telecomunica\u0163ii \u015fi al Radioteleviziunii. Printr-un nou Decret preziden\u0163ial, \u00eencep\u00e2nd cu data de 15 martie 1977, starea de necesitate a \u00eencetat \u015fi \u00een municipiul Bucure\u015fti, precum \u015fi \u00een unit\u0103\u0163ile sistemului de telecomunica\u0163ii \u015fi al Radioteleviziunii. \u201dLucr\u0103torii din transporturi \u015fi telecomunica\u0163ii depun mari eforturi pentru restabilirea c\u00e2t mai grabnic\u0103 \u015fi integral\u0103 a comunica\u0163iilor feroviare, rutiere, precum \u015fi pentru func\u0163ionarea normal\u0103 a serviciilor de po\u015ft\u0103 \u015fi telecomunica\u0163ii\u201d, scria AGERPRES la 9 martie 1977, inform\u00e2nd, totodat\u0103, c\u0103, potrivit Ministerului Transporturilor \u015fi Telecomunica\u0163iilor, \u201d\u00een prezent circula\u0163ia feroviar\u0103 este deschis\u0103 pe toate liniile (\u2026)\u201d.<\/p>\n

Cutremurul din Rom\u00e2nia a st\u00e2rnit un larg ecou \u00een \u00eentreaga lume. \u201dGuverne, conduc\u0103tori de state, organiza\u0163ii na\u0163ionale \u015fi organiza\u0163ii interna\u0163ionale, firme \u015fi oameni de afaceri, persoane particulare din alte \u0163\u0103ri \u00ee\u015fi exprim\u0103 sentimentele de solidaritate cu poporul rom\u00e2n, oferind ajutoare \u00een medicamente, aparatur\u0103 medical\u0103, alimente, bani, instala\u0163ii industriale.\u201d (AGERPRES, 10 martie 1977).<\/p>\n

<\/figure>\n

Imagine din Bucure\u015fti, dup\u0103 cutremurul din 4 martie 1977.(8 mart. 1977)<\/p>\n

Foto: (c)\u00a0ION DUMITRU\/\u00a0AGERPRES\/FOTO ARHIVA<\/p>\n

\n

Au fost salva\u0163i de sub d\u0103r\u00e2m\u0103turi, \u00een condi\u0163ii adesea dramatice, numero\u015fi supravie\u0163uitori. Amintim, \u00een acest sens, c\u00e2teva cazuri: Floarea Iordache, scoas\u0103 de sub ruinele blocului \u201dScala\u201d dup\u0103 65 de ore de la producerea seismului; feti\u0163a Gabriela Corduneanu, scoas\u0103 de sub ruinele blocului din str. Ion Ghica la 7 martie; Livia Negoescu, salvat\u0103 din ruinele blocului din str. Arghezi dup\u0103 130 de ore; Elena Enache, la blocul din str. Al. Sahia, dup\u0103 ce a stat mai bine de 187 de ore sub d\u0103r\u00e2m\u0103turi; Sorin Crainic, dup\u0103 ce a stat 253 de ore sub ruinele blocului \u201dContinental\u201d. \u00cen primele r\u00e2nduri ale opera\u0163iunilor de salvare s-au aflat \u015fi cascadorii, printre ace\u015ftia num\u0103r\u00e2ndu-se Mircea Pascu \u015fi Tudor Stavru. Acesta din urm\u0103 avea s\u0103-\u015fi piard\u0103 via\u0163a la o interven\u0163ie de la blocul \u201dNestor\u201d.<\/p>\n

La 14 martie 1977, AGERPRES informa c\u0103 \u201dnum\u0103rul total al celor deceda\u0163i p\u00e2n\u0103 luni 14 martie, ora 18,00, este de 1.541, din care 1.391 \u00een Capital\u0103 \u015fi 150 \u00een restul \u0163\u0103rii. Num\u0103rul celor deceda\u0163i \u00een Capital\u0103 include \u015fi 157 de persoane care au \u00eencetat din via\u0163\u0103 \u00een spitale \u00een urma r\u0103nilor \u015fi afec\u0163iunilor grave ce le-au fost pricinuite de seism, cu toate \u00eengrijirile deosebite acordate de cadrele medicale pentru a le salva\u201d. Num\u0103rul final al persoanelor decedate \u00een urma seismului avea s\u0103 ajung\u0103, ulterior, la 1.578.<\/p>\n

\u00cen urma cutremurului din 4 martie 1977, \u015fi-au pierdut via\u0163a multe personalit\u0103\u0163i ale vie\u0163ii culturale, artistice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice, dintre care \u00eei amintim pe: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafi\u0163a, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Tudor Dumitrescu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Boc\u0103ne\u0163, Eliza Petr\u0103chescu, Liviu Popa, Mihaela M\u0103r\u0103cineanu, fizicienii acad. Florin Cior\u0103scu \u015fi acad. Paul C. Petrescu \u015f.a. AGERPRES\/(Documentare \u2013 Ruxandra Bratu; redactor Arhiv\u0103 foto: Mihaela Tufega; editor: Marina B\u0103dulescu, editor online: Andreea Preda)<\/p>\n