{"id":1139246,"date":"2025-12-18T07:20:17","date_gmt":"2025-12-18T04:20:17","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1139246"},"modified":"2025-12-18T07:20:17","modified_gmt":"2025-12-18T04:20:17","slug":"fiinta-nationala-a-romanilor-intre-simbol-si-adversitati-r3media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1139246","title":{"rendered":"Fiin\u0163a na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor \u2013 \u00eentre simbol \u015fi adversit\u0103\u0163i | R3media"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
OPINII<\/a><\/span>Fiin\u0163a na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor \u2013 \u00eentre simbol \u015fi adversit\u0103\u0163i<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a>STIRILE ZILEI<\/a>TRENDING<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Fiin\u0163a na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor \u2013 \u00eentre simbol \u015fi adversit\u0103\u0163i<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Bogdan Munteanu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: Captura VIDEO<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Ultimele luni ale anului \u00een curs au fost pline de evenimente care sunt indisolubil legate de ceea ce putem numi fiin\u0163a na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor.<\/strong><\/p>\n

Termenul nu e o no\u0163iune calp\u0103, un \u201cflatus vocis\u201d, ci o realitate de ordin spiritual, capabil\u0103 s\u0103 trezeasc\u0103 fie sentimente \u00een\u0103l\u0163\u0103toare, fie rev\u0103rs\u0103ri p\u0103tima\u015fe de ur\u0103 oarb\u0103, dup\u0103 cum e a\u015fezarea sufleteasc\u0103 a celor care se raporteaz\u0103 la ea. Un \u201cnimic\u201d, o simpl\u0103 iluzie nu ar fi \u00een stare s\u0103 trezeasc\u0103 at\u00e2tea energii. Din negurile trecutului, de c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 se coaguleze, \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi, fiin\u0163a na\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 s-a aflat mereu sub loviturile adversit\u0103\u0163ilor de toate felurile. Momentele istorice favorabile, c\u00e2nd ea s-a putut afirma \u00een deplin\u0103 libertate, au fost extrem de rare. Un astfel de moment poate fi considerat \u015fi inaugurarea Catedralei Na\u0163ionale din inima Capitalei. Prilej cu care au unii au g\u0103sit din nou false pretexte pentru a-\u015fi exhiba ura fa\u0163\u0103 de valorile noastre na\u0163ionale. Care \u00een aceste ultime dou\u0103 luni au fost luate sub tirul atacurilor din diverse unghiuri \u015fi trec\u00e2nd prin tot spectrul formelor posibile: de la \u00eenfierarea ideologic\u0103 la diversiunea intelectual\u0103 \u015fi s-a mers chiar p\u00e2n\u0103 la distrugerea fizic\u0103 a unor simboluri. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 voi face o trecere \u00een revist\u0103 a acestor evenimente.<\/p>\n

Catedrala-simbol a Rom\u00e2niei<\/em><\/h2>\n

Un moment mult a\u015fteptat \u015fi de o simbolistic\u0103 aparte s-a petrecut pe 26 octombrie 2025, c\u00e2nd s-a s-a sfin\u0163it pictura \u015fi s-a deschis pentru \u00eenchin\u0103tori Catedrala Na\u0163ional\u0103. Aceasta e denumirea care \u00een final a fost adoptat\u0103 \u00een mod oficial, de\u015fi cea adev\u0103rat\u0103, tradi\u0163ional\u0103, veche de un secol, care e \u00een continuare folosit\u0103 \u00een ecteniile din slujbele Bisericii, este de Catedrala M\u00e2ntuirii Neamului<\/a>. Dar, oricum o lu\u0103m, tot despre na\u0163iunea\/neamul rom\u00e2nesc este vorba \u00een cele din urm\u0103.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 ne-am g\u00e2ndi la un simbol al na\u0163iunii civice, aceasta nu poate exista f\u0103r\u0103 un substrat mai profund, de ordin etnic \u015fi spiritual. Na\u021biunea civic\u0103 e o reunire divers\u0103 de indivizi. Dar nu e o entitate de o diversitate amorf\u0103, ci una bazat\u0103 pe o structur\u0103 spiritual\u0103, mo\u015ftenit\u0103 istoric, care p\u0103trunde \u00een toate manifest\u0103rile vizibile ale unui popor. Chiar dac\u0103 pe acest teritoriu al Rom\u00e2niei exist\u0103 \u015fi alte neamuri, cu alte structuri spirituale, Constitu\u0163ia prevede caracterul na\u0163ional \u015fi unitar al statului rom\u00e2n.<\/p>\n

Catedrala-simbol din inima capitalei, inaugurat\u0103 la centenarul Patriarhiei Rom\u00e2ne, se \u00eencadreaz\u0103 f\u0103r\u0103 gre\u015f \u00een aceast\u0103 paradigm\u0103. Progresi\u015ftii o pot considera, desigur, drept una \u201cdep\u0103\u015fit\u0103\u201d, numai c\u0103 din fericire realitatea nu \u0163ine cont de ideile iluzorii ale unora. Dup\u0103 momentul inaugur\u0103rii acestui impresionant monument de art\u0103 eclesiastic\u0103, unic \u00een lumea ortodox\u0103, \u00een zilele \u00een care altarul a fost deschis spre vizitare, sute de mii de rom\u00e2ni au stat la r\u00e2nd ore \u00een \u015fir pentru a putea vedea aceast\u0103 adev\u0103rat\u0103 bijuterie arhitectonic\u0103, dar mai ales iconografic\u0103. Semn de net\u0103g\u0103duit c\u0103 o majoritate larg\u0103 a cet\u0103\u0163enilor \u0163\u0103rii se identific\u0103 cu mesajul \u015fi cu simbolistica transmise de aceast\u0103 ctitorie.<\/p>\n

Sf\u00e2nta Liturghie din ziua inaugur\u0103rii s-a desf\u0103\u015furat pe fundalul c\u00e2nt\u0103rilor corului Tronos al Patriarhiei Rom\u00e2ne. Care, la un moment dat al Liturghiei, \u00eenaintea \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firii credincio\u015filor (c\u00e2nd \u00eendeob\u015fte se c\u00e2nt\u0103 pricesne), ne-a oferit \u015fi o c\u00e2ntare inedit\u0103, cu un profund caracter na\u0163ional \u015fi patriotic. Simbolistica paradoxal\u0103 a acestui moment merit\u0103 eviden\u0163iat\u0103, c\u0103ci nimic nu pare mai firesc dec\u00e2t ca acordurile unui asemenea c\u00e2ntec s\u0103 fie asociate \u00een mod autentic cu demnitarii statului rom\u00e2n. Care, \u00een majoritatea lor (afar\u0103 de pu\u0163inele excep\u0163ii care au fost prezen\u0163i de la \u00eenceputul Sfintei Liturghii), \u015fi-au f\u0103cut intrarea conform protocolului \u00een momentul \u00een care clericii se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau \u00een Sf\u00e2ntul Altar, iar spa\u0163iul Catedralei reverbera doar de c\u00e2nt\u0103rile corului.<\/p>\n

Ce poate fi mai relevant, \u00eentr-un anumit fel, dec\u00e2t s\u0103-i vezi defil\u00e2nd pe covorul ro\u015fu pe to\u0163i politicienii slujitori ai cauzei globaliste precum Bolojan, Ciolacu, Mo\u015fteanu \u015fi ejusdem farinae, chiar \u015fi pre\u015fedintele Dan (de\u015fi aici se cuvin unele nuan\u0163\u0103ri), intr\u00e2nd cu deferen\u0163\u0103 \u015fi plec\u00e2ndu-se \u00een fa\u0163a m\u0103re\u0163iei \u015fi a mesajului simbolic al Catedralei? Mai ales c\u0103 au f\u0103cut-o pe fundalul sonor al unui c\u00e2ntec ale c\u0103rui versuri sun\u0103 astfel:<\/p>\n

\u00cemp\u0103rate sfinte, \/p\u0103ze\u0219te Ortodoxia, \/ credin\u021ba \u021b\u0103rii noastre, \/ frumoasa Rom\u00e2nia.<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd prin veacuri grele, \/ \u0219i-au pus n\u0103dejdea \u00een tine, \/ zdrobind vr\u0103jm\u0103\u0219ia \/ prin jertf\u0103 \u0219i iubire.<\/em><\/p>\n

C\u0103ci Ortodoxia \/ e preasf\u00e2nt odorul, \/ iar Hristos p\u0103ze\u0219te \/ \u021bara \u0219i poporul.<\/em><\/p>\n

\u00a0Mic\u0103-i \u021bara noastr\u0103 \/ dar mare \u00een credin\u021b\u0103 \/ \u0219i Domnul i-a dat harul \/ \u0219i mult\u0103 biruin\u021b\u0103,<\/em><\/p>\n

peste neamuri multe \/ cu ur\u0103 p\u0103g\u00e2neasc\u0103 \/ ce-au pus robii \u0219i jale \/ pe glia str\u0103mo\u0219easc\u0103.<\/em><\/p>\n

Doamne, Rom\u00e2nia \/ ajut-o ca s\u0103 creasc\u0103, \/ s\u0103 p\u0103streze pururea \/ credin\u021ba cre\u0219tineasc\u0103.<\/em><\/p>\n

Nu \u015ftim cum vor fi sunat asemenea cuvinte \u00een urechile unor demnitari care \u00een mod programatic duc o politic\u0103 complet opus\u0103 unui asemenea mesaj. Dar cert este faptul c\u0103, fie \u015fi pentru o clip\u0103, ei au fost nevoi\u0163i s\u0103 plece capul \u015fi s\u0103 gireze cu prezen\u0163a lor un eveniment care \u0163ine de un plan mai profund, pe care ace\u015ftia \u0163in cu obstina\u0163ie s\u0103-l ignore. Dar care iat\u0103, exist\u0103 \u015fi se manifest\u0103 \u00een r\u0103sp\u0103rul adversit\u0103\u0163ilor, chiar dac\u0103 acestea l-ar vrea \u00eengropat \u00een neant.<\/p>\n

La c\u00e2teva zile dup\u0103 acest eveniment, pe 30 octombrie, a avut loc la Catedral\u0103 slujba de Te Deum, la care grupul coral Tronos Junior a intonat o serie de c\u00e2ntece cu caracter patriotic. Mesajul \u015fi simbolistica fiind similare cu ce am men\u0163ionat mai devreme. \u00cen mod special a atras aten\u0163ia c\u00e2ntecul \u201cAvem o \u0163ar\u0103\u201d, care de ani buni circul\u0103 pe internet \u00een interpretarea maicilor de la m\u0103n\u0103stirea Diacone\u015fti:<\/p>\n

Avem o \u021bar\u0103 unde au st\u0103p\u00e2nit odat\u0103 \/ Vitejii Daci b\u0103rba\u021bi nemuritori \/ \u0218i unde stau de veacuri laolalt\u0103
\n\/ Izvoare v\u0103i \u0219i mun\u021bi cu fruntea-n z\u0103ri<\/em><\/p>\n

Avem troi\u021be sfinte altare \u0219i icoane \/ \u0218i candeli ard cu mii de p\u00e2lp\u00e2iri \/ Avem at\u00e2tea lacrimi \u0219i prigoane \/ C\u0103 ne e plin p\u0103m\u00e2ntul de martiri<\/em><\/p>\n

(\u2026 strofele intermediare invoc\u0103 simboluri na\u0163ionale sfinte ale rom\u00e2nilor, precum Putna, Br\u00e2ncoveanu, Ardealul, Horia, Ortodoxia, Tricolorul)<\/p>\n

Avem un Rai de sfin\u021bi \u00een temni\u021bi da\u021bi la moarte \/ \u0218i arunca\u021bi \u00een groapa ne\u0219tiu\u021bi \/ Dar ast\u0103zi d\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul la o parte \/ Ies moa\u0219te sfinte-n zeghe grea de de\u021binu\u021bi<\/em><\/p>\n

E jertfa lor de veacuri m\u0103rturia \/ Ce strig\u0103 din morminte p\u00e2n\u2019 la noi \/ S\u0103 ap\u0103r\u0103m cu r\u00e2vn\u0103 Ortodoxia \/ \u0218i-acest p\u0103m\u00e2nt de Sfin\u021bi \u0219i de eroi<\/em><\/p>\n

Sunt versuri izvor\u00e2te dintr-un curat sentiment de dragoste de neam \u015fi Dumnezeu. Ele apar\u0163in probabil uneia din maicile de la Diacone\u015fti. Nu se \u015ftie \u00eens\u0103 din ce motiv, odat\u0103 cu lansarea \u00eenregistr\u0103rii piesei \u00een interpretarea corului de maici, aceste versuri au fost atribuite lui Radu Gyr. \u00cenc\u0103 de pe atunci, cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103, cei familiariza\u0163i cu stilul poetului-simbol al \u00eenchisorilor comuniste, au \u015ftiut c\u0103 nu poate fi el autorul. Stilistic nu exist\u0103 o compatibilitate profund\u0103, doar unele expresii r\u0103zle\u0163e p\u0103r\u00e2nd \u00eemprumutate de la Radu Gyr. Numai c\u0103 versurile acestuia sunt unele atinse de aripa geniului, pline de metafore inspirate prin care se evit\u0103 cli\u015feele, fie ele \u015fi patriotice. \u00cen plus, versul cu moa\u015ftele sfinte \u00een zeghe de de\u0163inu\u0163i denot\u0103 c\u0103 a fost scris dup\u0103 anii \u201990, c\u00e2nd s-au deshumat osemintele din gropile comune ale fostelor \u00eenchisori comuniste, deci nu putea apar\u0163ine lui Gyr.<\/p>\n

Dar chiar \u015fi a\u015fa, asemenea rezerve privind paternitatea versurilor \u00een cauz\u0103 nu au mai contat \u00een ochii celor pentru care numele de Radu Gyr treze\u015fte automat reflexe pavloviene, de genul efectelor c\u00e2rpei ro\u015fii asupra taurilor.<\/p>\n

Radu Gyr \u2013 solicit\u0103ri de cenzur\u0103 \u015fi atacuri furibunde<\/em><\/h2>\n

Odat\u0103 ce au aflat de aceast\u0103 interpretare prin semnalarea unui delator zelos pe Facebook, cenzorii spa\u0163iului public rom\u00e2nesc, pe care l-ar dori epurat de tot ce \u0163ine de autentica fiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, au reac\u0163ionat de \u00eendat\u0103, parc\u0103 m\u00e2na\u0163i de un resort invizibil, precum un c\u00e2ine dresat s\u0103 sar\u0103 direct la beregata celui pe care i-l indic\u0103 st\u0103p\u00e2nul. Termenul de \u201curl\u0103 haita\u201d al lui Nicolae Purc\u0103rea e c\u00e2t se poate de potrivit pentru a caracteriza reac\u0163iile acelora pentru care Radu Gyr este o victim\u0103 predilect\u0103.<\/p>\n

Numai c\u0103, de data aceasta, Institutul Elie Wiesel \u015fi-a dat \u00een petec<\/a> prin comunicatul total deplasat, plin de venin \u015fi virulen\u0163\u0103, pe care l-a emis cu acest prilej. \u00cen acesta se cerea pe un ton isteric \u015fi imperativ, nici mai mult, nici mai pu\u0163in dec\u00e2t \u201eautosesizarea Parchetului\u201d pentru pretinsa promovare \u00een spa\u0163iul public a ideilor \u201cfasciste, extremiste, legionare\u201d, etc. De\u015fi nu prea \u00een\u0163elegem cum vine treaba cu solicitarea ca Parchetul s\u0103 se \u201cautosesizeze\u201d: de ce nu \u00ee\u015fi asum\u0103 r\u0103spunderea unei sesiz\u0103ri cu subiect \u015fi predicat, argument\u00e2nd care din versurile acestui c\u00e2ntec ar avea un caracter \u201ccriminal\u201d sau, dac\u0103 nu \u00eel au, de ce versuri benigne atribuite lui Radu Gyr, ar putea avea totu\u015fi un asemenea caracter, exclusiv datorit\u0103 biografiei autorului pretins al lor?<\/p>\n

Lucrurile s-au l\u0103murit \u00eens\u0103 rapid, Patriarhia explic\u00e2nd prin purt\u0103torul ei de cuv\u00e2nt c\u0103 aceste versuri au fost atribuite \u00een mod eronat lui Radu Gyr, de\u015fi nu a uitat s\u0103 se \u201cdelimiteze\u201d de orice \u201cideologie extremist\u0103\u201d care contravine \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii cre\u015ftine. O formalitate, evident, c\u0103ci versurile lui Radu Gyr nu se \u00eencadreaz\u0103 defel \u00een asemenea tipare.<\/p>\n

Dar tema merit\u0103 \u00eentr-adev\u0103r dezb\u0103tut\u0103. Pentru c\u0103, \u00een opinia cenzorilor de la Institutul amintit, de\u015fi a\u015fa ceva nu ar face parte din fi\u015fa postului lor, ar trebui s\u0103 avem din nou \u00een Rom\u00e2nia creatori de literatur\u0103 pu\u015fi la index, cu permisiunea referirii \u00een public la ei exclusiv \u00een termeni negativi. Dup\u0103 ei, ar trebui ca recitarea \u00een public poezii celebre de Radu Gyr precum \u201cRidic\u0103-te Gheorghe, ridic\u0103-te Ioane\u201d, \u201c\u00cendemn la lupt\u0103\u201d, \u201cImn mor\u0163ilor\u201d sau a colindelor, s\u0103 fie pasibil\u0103 de pu\u015fc\u0103rie, \u00een cea mai limpede tradi\u0163ie bol\u015fevic\u0103 a urii fa\u0163\u0103 de \u201cdu\u015fmanul de clas\u0103\u201d.<\/p>\n

Ca o parantez\u0103. De fapt chiar asta era inten\u0163ia a\u015fa-numitei \u201eLegi Vexler\u201c, prin completarea OUG 31\/2002 cu astfel de prevederi draconice ale unei cenzuri ideologice cu caracter penal p\u00e2n\u0103 \u015fi pentru texte \u00een fond lipsite de orice caracter \u201cextremist\u201d. Din fericire, legea a fost deocamdat\u0103 oprit\u0103 de pre\u015fedintele Nicu\u015for Dan, care de cur\u00e2nd a retrimis-o \u00eenapoi la Parlament, acuz\u00e2nd caracterul ei excesiv \u015fi complet dezechilibrat. \u00cen viziunea pre\u015fedintelui (\u015fi sunt convins c\u0103 \u015fi a marii majorit\u0103\u0163i a rom\u00e2nilor), operele literare \u015fi \u00een general textele publicate, dac\u0103 nu denot\u0103 un caracter extremist, instigator la ur\u0103, sunt perfect legale \u015fi licite. Dar cum ar fi atunci cu vituper\u0103rile care denot\u0103 \u00een mod evident astfel de caracteristici, dar \u00eendreptate de fapt \u00eempotriva fiin\u0163ei na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti? \u00centrebare legitim\u0103, dar \u00een acest moment exclusiv retoric\u0103. Cu ea \u00eenchidem paranteza.<\/p>\n

Radu Gyr a r\u0103mas \u00eens\u0103 \u00een actualitate \u015fi dup\u0103 acest fals incident, pentru care nimeni nu a mai considerat firesc \u015fi necesar s\u0103-\u015fi cear\u0103 scuze. \u00cen repertoriul pl\u0103nuit pentru concertul de Cr\u0103ciun al corului Filarmonicii din Timi\u015foara erau prev\u0103zute \u015fi dou\u0103 colinde de Radu Gyr. Ceea era doar o chestiune de ordin intern \u015fi ceva ce, \u0163in\u00e2nd cont de ultimii ani, era un fapt c\u00e2t se poate de normal (colindele din \u00eenchisori ale lui Radu Gyr fac parte din repertoriul multor interpre\u0163i de referin\u0163\u0103 ai Rom\u00e2niei, precum ansamblurile vocale Tronos \u015fi Madrigal sau Tudor Gheorghe), a transpirat la suprafa\u0163\u0103, probabil printr-o \u201cc\u00e2rti\u0163\u0103\u201d, \u015fi a devenit iar\u0103\u015fi pretext pentru inflamarea spiritelor. Mai trebuie ad\u0103ugat \u015fi faptul c\u0103 cele dou\u0103 compozi\u0163ii pe versurile lui Radu Gyr apar\u0163in lui Remus Georgescu, cel care a condus mul\u0163i ani filarmonica timi\u015foarean\u0103, fiind \u015fi cet\u0103\u0163ean de onoare al ora\u015fului. Intrarea acestor colinde \u00een patrimoniul cultural rom\u00e2nesc a devenit prin urmare un fapt c\u00e2t se poate de firesc.<\/p>\n

Numai c\u0103 pentru \u201cprogresi\u015fti\u201d nu e nimic firesc \u2026 Dela\u0163iunea a ajuns la conducerea actual\u0103 a Filarmonicii, care a interzis cele dou\u0103 piese, cer\u00e2nd scoaterea lor din progamul de Cr\u0103ciun. A trecut probabil \u015fi pe la urechile primarului urbei de pe Bega, Dominic Fritz, care nu recunoa\u015fte nimic, dar \u00een comunicatul dat \u00een care se spal\u0103 pe m\u00e2ini, suger\u00e2nd c\u0103 nu el ar sta la originea interdic\u0163iei, \u00eel \u00eenfiereaz\u0103 cu m\u00e2nie proletar\u0103 pe Radu Gyr, drept \u201cpoet fascist\u201d \u015fi \u00een\u015fir\u0103 toate cli\u015feele cunoscute pe care nu are sens s\u0103 le repet\u0103m. Cert este c\u0103, citind printre r\u00e2nduri, Fritz aprob\u0103 cu satisfac\u0163ie cenzurarea operelor lui Gyr.<\/p>\n

Rolul esen\u0163ial \u00een toat\u0103 aceast\u0103 poveste trist\u0103 \u00eel joac\u0103 \u00eens\u0103 din nou \u201cinstitu\u0163ia abilitat\u0103\u201d, c\u0103reia conducerea Filarmonicii sus\u0163ine c\u0103 i-a cerut opinia. Evident, e vorba de acela\u015fi Institut Elie Wiesel, de\u015fi nu \u00een\u0163elegem prea bine dac\u0103 este abilitat\u0103 inclusiv s\u0103 \u00ee\u015fi dea cu p\u0103rerea asupra programului artistic al unui ansamblu coral, atunci c\u00e2nd melodiile c\u00e2ntate sunt ni\u015fte simple colinde \u015fi nimic mai mult, f\u0103r\u0103 nici un fel de conota\u0163ie politic\u0103. Ei bine, institutul \u015fi-a exprimat din nou punctul de vedere bine cunoscut, dup\u0103 care prezentarea public\u0103 a oric\u0103rei crea\u0163ii poetice a lui Radu Gyr ar constitui \u00een opinia lor o infrac\u0163iune per se, un act de \u201cpropagand\u0103 fascist\u0103\u201d. Ei nu au probleme cu asumarea acestei atitudini, numai c\u0103 excesele \u015fi derapajele tot mai dese din ultima vreme, care merg p\u00e2n\u0103 la \u00eenfierarea extrem\u0103 a unor valori care au devenit dragi rom\u00e2nilor, vor duce negre\u015fit la o satura\u0163ie\u2026 S\u0103 ne reamintim \u00een acest context \u015fi zicala c\u0103 fiecare pas\u0103re pre limba ei piere\u2026<\/p>\n

\u00cen schimb, to\u0163i ceilal\u0163i factori implica\u0163i, conducerea Filarmonicii \u015fi prim\u0103ria timi\u015forean\u0103, au b\u0103gat capul \u00een nisip, sus\u0163in\u00e2nd actul de cenzur\u0103, dar numai \u00een mod tacit. Oficial s-au sp\u0103lat pe m\u00e2ini de orice responsabilitate pentru crearea acestei atmosfere triste \u015fi ap\u0103s\u0103toare \u00een a\u015fteptarea Cr\u0103ciunului anului 2025.<\/p>\n

Discern\u0103m\u00e2nt selectiv la IICCMER<\/em><\/h2>\n

Actualul pre\u0219edinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului \u015fi Memoria Exilului Rom\u00e2nesc (IICCMER), Daniel \u0218andru, pare preocupat, \u00eentr-un mod extrem de selectiv, doar de anumite aspecte care \u021bin de fi\u0219a postului pe care \u00eel ocup\u0103. S\u0103 nu uit\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 \u0219i \u00een cazul s\u0103u avem de-a face cu o numire cu caracter politic. Ceea ce \u00eei impune urmarea strict\u0103 a unei linii \u00een care convingerile personale se \u00eempletesc cu interesul, l\u0103s\u00e2nd adev\u0103rul istoric integral s\u0103 zac\u0103 ferecat \u00een documente pr\u0103fuite de arhive sau \u00een memoria vie a unei minorit\u0103\u021bi care \u00eel duce mai departe. Cheia major\u0103 \u00een care el \u00ee\u0219i interpreteaz\u0103 atribu\u021biile este aceea a asum\u0103rii unei misiuni de \u201cap\u0103rare a valorilor democratice\u201d \u00een fa\u021ba \u201cnostalgiilor totalitare\u201d de care ar da dovad\u0103 mul\u021bi rom\u00e2ni care, chipurile, ar regreta epoca ceau\u0219ist\u0103.<\/p>\n

Astfel, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului \u015fi Memoria Exilului Rom\u00e2nesc (IICCMER) face un apel public, al\u0103turi de personalit\u0103\u0163i ale spa\u0163iului public la pre\u015fedintele Nicu\u015for Dan \u015fi la premierul Ilie Bolojan s\u0103 manifeste \u201efermitate decizional\u0103\u201d pentru \u201econtracararea fenomenului tot mai insidios al nostalgiei pro-totalitare\u201d care \u201eamenin\u0163\u0103 fundamental valorile \u015fi institu\u0163iile democratice\u201d. \u201eCrimele regimului comunist, represiunile Securit\u0103\u0163ii, restric\u0163iile asupra libert\u0103\u0163ilor fundamentale, foametea, frigul \u015fi suferin\u0163a sunt, din p\u0103cate, banalizate ast\u0103zi \u015fi \u00eenlocuite prin campanii de rescriere a istoriei \u015fi de albire a trecutului totalitar. \u00centr-un Stat care proclam\u0103 valori democratice profunde, aceste atrocit\u0103\u0163i sunt negate sau prezentate \u00eentr-o lumin\u0103 distorsionat\u0103, fiind \u00eenlocuite cu materiale de propagand\u0103 pro-totalitar\u0103. La 36 de ani de la Revolu\u0163ie, Rom\u00e2nia democratic\u0103 este sufocat\u0103 cu rafturi \u00eentregi de suveniruri care glorific\u0103 regimul comunist, este asaltat\u0103 de politicieni care sus\u0163in public c\u0103 Nicolae Ceau\u015fescu a fost un patriot \u015fi este cople\u015fit\u0103 de zeci de mii de post\u0103ri online generate de ferme de trolli \u015fi bo\u0163i, \u00een care perioada comunist\u0103 este prezentat\u0103 ca o epoc\u0103 de glorie, benefic\u0103 pentru na\u0163iune. Reprezentan\u0163ii acestuia spun c\u0103 nu pot accepta c\u0103 Statul rom\u00e2n \u201e\u00ee\u015fi pred\u0103 pe tav\u0103 cet\u0103\u0163enii\u201d, \u00een special tinerii, unor \u201efor\u0163e care urm\u0103resc prin manipulare doar remodelarea mentalului colectiv \u015fi distorsionarea percep\u0163iilor\u201d, pentru ca, \u201epas cu pas, \u00een viitor\u201d, societatea s\u0103 ajung\u0103 \u201e\u00een pragul accept\u0103rii ideologiei unui regim dictatorial\u201d<\/em>\u00a0 ne spune Daniel \u015eandru \u00eentr-un document semnat ulterior de aproape 70 de persoane publice din lumea cultural\u0103, artistic\u0103, societatea civil\u0103, jurnali\u015fti.<\/p>\n

Punctual nu \u00eel contrazicem, mai ales cei care \u0219tim foarte bine ce a \u00eensemnat epoca ceau\u0219ist\u0103 \u0219i care era de fapt \u201cna\u021bionalismul\u201d acesteia: unul omniprezent, dar distorsionat \u0219i impus de sus, altoit pe doctrina comunismului ateu. Dar esen\u021ba ideologic\u0103 a acelei epoci era tot cea comunist\u0103, numai hainele \u00een care a fost \u00eembr\u0103cat\u0103 erau unele specifice. \u00cens\u0103 comunismul dinainte de Ceausescu oare cum a fost? Acela de ce nu e condamnat la r\u00e2ndul s\u0103u, \u015fi mai ales de ce IICCMER nu vede \u015fi nu scoate \u00een eviden\u0163\u0103 filia\u0163ia \u015fi compatibilitatea sa ideologic\u0103 cu progresismul actual, care are acela\u015fi \u0163el de a distruge neamul \u015fi credin\u0163a?<\/p>\n

Explica\u0163iile pentru fenomenul semnalat ar trebui c\u0103utate \u00een alt\u0103 parte. Nostalgia de care vorbe\u015fte Daniel \u015eandru nu e at\u00e2t dup\u0103 comunism, ci dup\u0103 ceea ce lumea percepe a fi nevoia de demnitate na\u0163ional\u0103<\/em>. Iar alte repere nu exist\u0103 din p\u0103cate, c\u0103ci popula\u0163ia e \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 ignorant\u0103. Are \u00eens\u0103 sentimente \u015fi aspira\u0163ii de ordin na\u0163ional, pe care le proiecteaz\u0103 a\u015fa cum \u015ftie, pe m\u0103sura gradului de informare istoric\u0103.<\/p>\n

Dl. \u015eandru are un fir ro\u015fu care \u00eel preocup\u0103 constant. \u00cel ingrijoreaz\u0103 unele tipare care te duc cu g\u00e2ndul la trecutul \u201etotalitar\u201d, dar aceasta e o analiz\u0103 selectiv\u0103. \u00cel \u00eengrijoreaz\u0103 mai mult percep\u0163ia difuz\u0103 a unei popula\u0163ii nemul\u0163umit\u0103 de clasa politic\u0103 actual\u0103 \u015fi de direc\u0163ia \u00een care aceasta \u00eempinge \u0163ara, dar se face c\u0103 nu observ\u0103 tendin\u0163ele totalitare ale statului, cu cenzura ideologic\u0103, cu tentativele de impunere ale unor legi draconice, care pedepsesc delictul de opinie p\u00e2n\u0103 \u015fi cel mai firav, prigoana prin \u00eenscen\u0103ri juridice a celor considera\u0163i periculo\u015fi pentru regim etc. Nota bene, e vorba de tendin\u0163e care se manifest\u0103 \u00een cadrul structurilor statului (trebuie spus c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 destule neajunsuri ale sale pe alte planuri, pre\u015fedintele e aici un factor de ra\u0163iune \u015fi echilibru). Iar asta ar trebui de fapt s\u0103 \u00eengrijoreze mai tare, iar nu nostalgia unor simpli cet\u0103\u0163eni care apar\u0163in de talpa \u0163\u0103rii dup\u0103 \u2026 de fapt dup\u0103 suveranitate \u015fi demnitate na\u0163ional\u0103, pe care ei o asociaz\u0103 cu regimul ceau\u015fist, dac\u0103 nu au alt\u0103 cultur\u0103 istoric\u0103.<\/p>\n

Evident, nu avem parte de o sc\u0103pare accidental\u0103 din partea lui Daniel \u0218andru, ci de un bias ideologic evident. Asta mai ales dac\u0103 citim un alt interviu recent de-al s\u0103u,\u00a0 \u00een care afirm\u0103:<\/p>\n

\u201c\u015ei toate acestea, \u00eentr-un context electoral, au \u201eexplodat\u201c, cu ghilimele de rigoare, \u00een ni\u015fte rezultate politice care ne arat\u0103 c\u0103 unul dintre fundamentele discursive care le-au f\u0103cut posibile este \u015fi aceast\u0103 nostalgie dup\u0103 un regim totalitar cum a fost cel comunist, combinat\u0103 cu o doz\u0103 de nostalgie \u015fi dup\u0103 ceea ce a semnat fascismul legionar interbelic. Pentru c\u0103 aici avem de-a face cu un mixaj ideologic.\u201d<\/em><\/p>\n

Acum devine evident \u00eencotro bate dl \u0218andru \u0219i ce anume constituie busola preocup\u0103rilor sale. Anume, atitudinea antina\u021bionalist\u0103, pe fundament \u201cprogresist\u201d \u00een context \u201cdemocratic\u201d, ceea ce explic\u0103 de ce sunt ignorate adev\u0103ratele crime ale comunismului, cele din perioada 1945-64, care se revendicau tot de la o ideologie progresist\u0103, anti na\u021bionalist\u0103, autodenumit\u0103 \u201cdemocra\u0163ie popular\u0103 \u201c.<\/p>\n

Daniel \u015eandru \u00ee\u015fi continu\u0103 discursul \u00eentr-un ton demn de institutul \u201cElie Wiesel\u201d, de parc\u0103 IICCMER ar fi devenit o simpl\u0103 anex\u0103 a acestuia sau un institut menit mai degrab\u0103 s\u0103 valideze crimele comunismului\u2026<\/p>\n

\u201cAu fost, spre exemplu, dezbaterile din 2015 la televiziuni mainstream pe problema legisla\u0163iei derivate din Ordonan\u0163a de Urgen\u0163\u0103 31 din 2002, care interzice cultul persoanelor condamnate pentru crime de r\u0103zboi sau pentru genocid, \u015fi anume pe Legea 217 din 2015, care \u00eent\u0103rea acea Ordonan\u0163\u0103 de Urgen\u0163\u0103. Ve\u0163i vedea c\u0103 o parte dintre cei care erau \u2013 unii dintre ei sunt \u015fi ast\u0103zi \u2013 moderatori la emisiuni televizate cu maxim impact \u00eencurajau tipul \u0103sta de discurs legionaroid \u015fi, printr-un efect de invita\u0163ie, na\u0163ional-comunismul rom\u00e2nesc. C\u0103 despre asta vorbim dac\u0103 ne referim la nostalgia dup\u0103 epoca Ceau\u015fescu. Pentru c\u0103 aici avem de-a face, cum spuneam, cu un mixaj ideologic. Practic, na\u0163ional-comunismul lui Ceau\u015fescu a recuperat mare parte dintre valorile discursive ale legionarismului \u015fi ale fascismului rom\u00e2nesc interbelic, doar c\u0103 nu le-a cumulat cu religia, cu factorul religios.<\/strong> Dup\u0103 \u201990, \u00eens\u0103, s-a revenit la acest pachet complet \u00een care ai laolalt\u0103 fascina\u0163ia pentru betoane pe care a a f\u0103cut-o posibil\u0103 Ceau\u015fescu \u015fi care se manifest\u0103 din plin ast\u0103zi, \u015fi mitul \u201eo \u0163ar\u0103 sf\u00e2nt\u0103 ca soarele de pe cer\u201c pe care \u00eel promovaser\u0103 \u00een interbelic fasci\u015ftii rom\u00e2ni, \u00een frunte cu Corneliu Zelea Codreanu \u015fi cei care au urmat. Asta a fost zona mediatic\u0103. A mai existat \u015fi o zon\u0103 intelectual\u0103, repet, \u00een sens larg. E cazul unor edituri care au publicat \u00een ne\u015ftire, f\u0103r\u0103 un aparat critic, f\u0103r\u0103 o not\u0103 de subsol, autori importan\u0163i care trebuie citi\u0163i, care trebuie cunoscu\u0163i, dar despre care, de asemenea, trebuie s\u0103 se \u015ftie c\u0103 nu conteaz\u0103 doar opera, ci \u015fi omul care a scris-o. Iar omul care a scris-o a avut ni\u015fte alegeri politice proaste, sus\u0163in\u00e2nd, fiind complice astfel la abuzurile care s-au petrecut \u00een contextul interbelic. \u015ei m\u0103 refer la Eliade, la Cioran, la Noica, la \u0162u\u0163ea. Deci, de la aceast\u0103 cultur\u0103 \u00eenalt\u0103 \u2013 care r\u0103m\u00e2ne valabil\u0103 \u015fi ast\u0103zi \u2013 p\u00e2n\u0103 la tot felul de purt\u0103tori de mesaje care au mers \u00eenspre zona straturilor profunde ale societ\u0103\u0163ii. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 la spectacolul lui Dan Puric, g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 la spectacolul lui Tudor Gheorghe, g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 la Cenaclul Flac\u0103ra Redivivus, mai ales dup\u0103 moartea lui Adrian P\u0103unescu, poetul de curte al lui Ceau\u015fescu, gra\u0163ie fiului s\u0103u, Andrei P\u0103unescu. Toate astea au lucrat \u00een timp! Dup\u0103 aceea, filetismul manifestat la nivelul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne de c\u0103tre unii ierarhi, f\u0103r\u0103 a fi o form\u0103 institu\u0163ionalizat\u0103 \u015fi acceptat\u0103 clar, institu\u0163ional de Patriarhia Rom\u00e2n\u0103. Dar, pe de alt\u0103 parte, f\u0103r\u0103 a se opune acestor erezii care transform\u0103 ortodoxia \u00een ortodoxism.\u201d<\/em><\/p>\n

Nu mai e nimic de ad\u0103guat la faptul c\u0103 asemenea opinii sunt gr\u0103itoare prin ele \u00eensele, dar din p\u0103cate descalificante pentru pre\u015fedintele unui institut menit s\u0103 cerceteze tocmai crimele comunismului. Mai cu seam\u0103 deoarece majoritatea acestora s-au produs pe fondul unui discurs similar \u00eempotriva fiin\u0163ei na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti cu cel profesat de \u00eensu\u015fi pre\u015fedintele actual al IICCMER.<\/p>\n

Profanarea troi\u0163ei de la T\u00e2nc\u0103be\u015fti<\/em><\/h2>\n

O veste trist\u0103 ne-a parvenit \u00een preajma zilei de Sf\u00e2ntul Andrei, c\u00e2nd au ap\u0103rut pe internet imagini cu distrugerea troi\u0163ei de la T\u00e2nc\u0103be\u015fti<\/a>, ridicat\u0103 \u00een memoria legionarilor uci\u015fi mi\u015fele\u015fte \u00een noaptea de 29\/30 noiembrie 1938 de c\u0103tre regimul tiranic al regelui Carol al II-lea: \u015feful Mi\u015fc\u0103rii Legionare, Corneliu Codreanu, precum \u015fi cei cunoscu\u0163i sub numele de Nicadori \u015fi Decemviri, cu to\u0163ii afl\u00e2ndu-se \u00een acel moment \u00een stare de deten\u0163ie.<\/p>\n

Profanarea \u015fi distrugerea acestui simbol cre\u015ftin s-a produs, cum spuneam, cu pu\u0163in \u00eenainte de ziua comemor\u0103rii uciderii lor. Crucea \u015fi bra\u0163ele acesteia au fost retezate cu drujba, iar \u00een locul unde str\u0103juia crucea a fost \u00eenfipt\u0103 \u00een mod blasfemiator o perie de WC. Nu \u015ftim \u00eenc\u0103 cine sunt autorii fizici ai acestui gest oribil. Dar cert este faptul c\u0103 el s-a produs \u00eentr-o atmosfer\u0103 public\u0103 saturat\u0103 de toxinele unor propagandi\u015fti despre care se poate spune c\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 sau alta poart\u0103 o responsabilitate moral\u0103 pentru consecin\u0163ele acestei atmosfere pe care au creat-o cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103. Ace\u015ftia sunt mai mul\u0163i, iar la unii dintre ei m-am referit mai sus.<\/p>\n

Votarea \u00een Camera Deputa\u0163ilor a \u201cLegii Vexler\u201d<\/em><\/h2>\n

Ziua de 17 decembrie<\/a> marcheaz\u0103 ridicarea rom\u00e2nilor pentru libertate \u015fi pentru dobor\u00e2rea tiraniei comuniste acum 36 de ani. Ceea ce a \u00eenceput atunci \u00een Timi\u015foara, s-a r\u0103sp\u00e2ndit ca un fulger \u00een toat\u0103 \u0163ara.<\/p>\n

Ziua fatidic\u0103 de 17 decembrie 2025 a \u00eensemnat \u00eens\u0103 tocmai \u00eenmorm\u00e2ntarea<\/em> acelei libert\u0103\u0163i c\u00e2\u015ftigate cu pre\u0163 de jertf\u0103 \u00een 1989. Majoritatea parlamentar\u0103 din Camera Deputa\u0163ilor a votat legea propus\u0103 de Silviu Vexler care, sub pretextul combaterii \u201cextremismului\u201d, instituie cea mai cr\u00e2ncen\u0103 cenzur\u0103 asupra interpret\u0103rii istoriei noastre na\u0163ionale, prin pedepsirea cu pu\u015fc\u0103ria a exprim\u0103rii unor opinii care se abat de la canonul impus al unui \u201cadev\u0103r oficial\u201d. Deputa\u0163ii puterii nu au \u0163inut cont de obiec\u0163iile pertinent argumentate ale pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei, care a retrimis-o la Parlament, vot\u00e2nd din nou legea \u00een forma ini\u0163ial\u0103, resping\u00e2nd toate propunerile de amendamente.<\/p>\n

Iar pentru ca simbolistica negativ\u0103 s\u0103 fie perfect\u0103, ini\u0163iatorul legii nu doar c\u0103 a sf\u00e2\u015fiat la modul simbolic figurile-reper ale culturii rom\u00e2ne\u015fti: Eminescu, Iorga, Alecsandri, Eliade, Ha\u015fdeu, Slavici \u015fi al\u0163ii. Ci a f\u0103cut-o chiar la modul fizic, cu un z\u00e2mbet sfid\u0103tor, chiar de la tribuna Camerei, unde un deputat al opozi\u0163iei lipise un afi\u015f cu aceste personalit\u0103\u0163i definitorii pentru fiin\u0163a na\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Coinciden\u0163a face a\u015fadar ca data de 17 decembrie s\u0103 \u00eensemne \u00een acela\u015fi timp restaurarea trist\u0103 a versiunii bol\u015fevice asupra istoriei na\u0163ionale a rom\u00e2nilor, care devine astfel r\u0103stignit\u0103 pentru a nu \u015ftiu c\u00e2ta oar\u0103. Noi \u015ftim \u00eens\u0103 c\u0103 dup\u0103 orice r\u0103stignire urmeaz\u0103 o \u00eenviere<\/em>. Aceasta e \u00eens\u0103\u015fi chintesen\u0163a credin\u0163ei noastre. Adev\u0103rul b\u0103gat acum cu for\u0163a sub obrocul cenzurii va r\u0103zbate \u00eentr-o bun\u0103 zi iar\u0103\u015fi la lumin\u0103.<\/p>\n

*<\/p>\n

Ne apropiem de marele praznic al Cr\u0103ciunului cu n\u0103dejdea c\u0103 fiin\u0163a na\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 va r\u0103zbate biruitoare prin toate \u00eencerc\u0103rile, cu ajutorul lui Dumnezeu a c\u0103rui venire pe p\u0103m\u00e2nt n\u0103zuim s\u0103 o s\u0103rb\u0103torim cur\u00e2nd, \u00eentr-o atmosfer\u0103 de \u00een\u0103l\u0163are, plin\u0103 de lini\u015fte \u015fi pace l\u0103untric\u0103, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 atmosfera otr\u0103vit\u0103 \u015fi mizeriile societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti actuale.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n