{"id":1106139,"date":"2025-12-13T05:37:38","date_gmt":"2025-12-13T02:37:38","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1106139"},"modified":"2025-12-13T05:37:38","modified_gmt":"2025-12-13T02:37:38","slug":"cristian-preda-nu-cred-ca-democratiile-liberale-si-au-epuizat-resursele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1106139","title":{"rendered":"Cristian Preda: \u201eNu cred c\u0103 democra\u021biile liberale \u0219i-au epuizat resursele\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/p>\n

CRistian Preda. Foto: Victor Cristescu \/ Bookfest<\/p>\n<\/div>\n

\u201eExist\u0103 \u00een mia aceasta de pagini o \u00eentreag\u0103 tipologie, care uneori rico\u015feaz\u0103 \u00een faun\u0103. Ling\u0103ul \u015fi na\u0163ionalistul cu secera \u015fi ciocanul la br\u00e2u, sceleratul \u015fi incon\u015ftientul, traseistul \u015fi la\u015ful, amnezicul de conjunctur\u0103 \u015fi bufonul, canalia f\u0103r\u0103 scrupule \u015fi prostul ca noaptea, plagiatorul cu ifos \u015fi neostalinistul impenitent \u2013 cu to\u0163ii \u00ee\u015fi g\u0103sesc loc \u00een aceast\u0103 enciclopedie \u00een care gravitatea \u015fi umorul se \u00eeng\u0103duie \u015fi se \u00eentregesc una pe alta.Ideologii \u015fi ideologi \u00een Rom\u00e2nia contemporan\u0103<\/em><\/a> nu este doar o panoram\u0103 a de\u015fert\u0103ciunii (\u015fi mai pu\u0163in a de\u015ftept\u0103ciunii) politice. Mia asta de pagini ne este, \u00eent\u00e2i de toate, necesar\u0103 ca s\u0103 ne explic\u0103m mai bine cum am ajuns aici, ce am fost, \u00een ce ne-am preschimbat \u015fi din cauza (mult mai des dec\u00e2t datorit\u0103) cui\u201d, scrie Radu Paraschivescu despreIdeologii \u015fi ideologi \u00een Rom\u00e2nia contemporan\u0103 <\/em><\/a>(Humanitas, 2025), cel mai nou volum al lui Cristian Preda, profesor de \u0219tiin\u021be politice la Universitatea din Bucure\u0219ti.<\/strong><\/p>\n

L-am invitat pe Cristian Preda la un dialog despre ideologii care au ghidat politica din Rom\u00e2nia post-decembrist\u0103, despre motivele intr\u0103rii \u00eentr-un con de umbr\u0103, al nivel de discurs public, a clasicelor dreapta \u015fi st\u00e2nga, despre na\u0163ionalismul de rit nou \u015fi curentul cu care se \u00eenso\u0163e\u015fte \u015fi cu care se \u00eemp\u0103uneaz\u0103, suveranismul \u2013 care are drept surs\u0103 expresia \u00abdemocra\u021bia suveran\u0103\u00bb, forjat\u0103 de Vladislav Surkov, ideologul liderului de la Kremlin, un soi de \u00abRasputin al lui Putin\u00bb\u201d \u2013, dar \u015fi despre amenin\u0163\u0103ri actuale la adresa democra\u0163iei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201e<\/strong>Ideologiile n-au murit niciodat\u0103, s-au fragmentat, s-au hibridizat, s-au diluat ori s-au radicalizat\u201d<\/h4>\n
\n

CV Cristian Preda<\/strong><\/p>\n

Este profesor de \u0219tiin\u021be politice la Universitatea din Bucure\u0219ti. A publicat mai multe volume despre evolu\u021bia g\u00e2ndirii politice rom\u00e2ne\u0219ti, istoria liberalismului, sisteme electorale \u0219i politica postcomunist\u0103. A tradus, de asemenea, \u00een rom\u00e2n\u0103 autori precum Benjamin Constant, Fran\u00e7ois Guizot, Alexis de Tocqueville, Raymond Aron sau Pierre Manent. La Editura Humanitas a coordonat colec\u021bia \u201ePolis\u201c, a publicat Mic dic\u021bionar de g\u00e2ndire politic\u0103 liberal\u0103<\/em>, \u00een 2004, De ce a\u021bipesc parlamentarii? \u0218i alte \u00eentreb\u0103ri pestri\u021be despre politica rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, \u00een 2020, Ce vrem de la pre\u0219edintele \u021b\u0103rii? Ghid civic pentru aleg\u0103torii rom\u00e2ni<\/em>, \u00een 2024, \u015fi Ideologii \u015fi ideologi \u00een Rom\u00e2nia contemporan\u0103<\/em>, \u00een 2025.<\/p>\n

(Surs\u0103 CV: Humanitas<\/a>)<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n

\u201eAm identificat c\u00e2teva sute de scrieri ideologice. \u00cen cazul fiec\u0103reia am c\u0103utat orientarea politic\u0103 a autorului \u0219i ce anume \u00eel distinge de al\u021bii. Am urm\u0103rit ceea ce este cu adev\u0103rat specific pentru el \u0219i c\u00e2nd am dat peste o g\u00e2ndire \u00eenchegat\u0103 \u0219i sistematic\u0103, \u0219i c\u00e2nd a fost vorba de g\u00e2nduri r\u0103zle\u021be \u0219i anodine\u201d, spune\u0163i, domnule Cristian Preda, cu referire le cel mai nou volum al dumneavoastr\u0103, Ideologii \u015fi ideologi \u00een Rom\u00e2nia contemporan\u0103<\/em>. Ce v-a determinat s\u0103 porni\u0163i \u00een aceast\u0103 cercetare ampl\u0103 \u015fi s\u0103 scrie\u0163i aceast\u0103 carte? \u00cen\u0163eleg c\u0103 a\u0163i lucrat la ea mai mult de opt ani.<\/strong><\/p>\n

Am conceput proiectul cu foarte mult timp \u00een urm\u0103, atunci c\u00e2nd am descoperit c\u0103 unii dintre oamenii politici a\u0219tern pe h\u00e2rtie reflec\u021bii despre ce fac. \u00cemi amintesc, de pild\u0103, c\u0103 am publicat, pe la mijlocul anilor \u201990, cronici ale unor volume semnate de Mircea Ionescu Quintus, Dan A. L\u0103z\u0103rescu sau Adrian Marino. Niciunul n-a fost \u00eenc\u00e2ntat, fiindc\u0103 eram critic cu ce spuneau ei c\u00e2nd f\u0103ceau din liberalism fie o mo\u0219tenire familial\u0103 (cazul lui Quintus), fie un sinonim pentru masonerie (L\u0103z\u0103rescu), fie o restaurare a pa\u0219optismului (Marino). Am continuat s\u0103 citesc volumele \u00een care parlamentari sau mini\u0219tri explicau ce au f\u0103cut sau ce au de g\u00e2nd s\u0103 fac\u0103, dar \u0219i unele scrise de jurnali\u0219ti ori intelectuali, despre felul cum ar trebui s\u0103 arate comunitatea noastr\u0103 politic\u0103. La un moment dat, acum 7-8 ani, m-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 privesc sistematic acest tip de literatur\u0103 special\u0103 \u0219i s\u0103 clasific cu aten\u021bie \u0219i nuan\u021bat autorii, fiindc\u0103 am constatat c\u0103 se impunea public o opozi\u021bie superficial\u0103, cea dintre conservatori \u0219i progresi\u0219ti, ca \u0219i cum am avea \u00een toate problemele politice dou\u0103 \u0219i doar dou\u0103 r\u0103spunsuri. Am decis, de aceea, c\u0103 e musai s\u0103 ar\u0103t c\u0103 at\u00e2t azi, c\u00e2t \u0219i-n to\u021bi anii de dup\u0103 1989 am existat mai mult de dou\u0103 viziuni. Cartea mea de la Humanitas e un lung r\u0103spuns \u2013 997 de pagini \u2013 la \u00eentrebarea: ce ideologii au \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at rom\u00e2nii dup\u0103 1989?<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Volumul este o sintez\u0103, o analiz\u0103 a ideologiilor ultimilor 35 de ani \u2013 13 la num\u0103r. \u00ce\u015fi mai aliniaz\u0103, azi, partidele agenda la o ideologie sau aceasta a r\u0103mas un concept teoretic? <\/strong><\/p>\n

A trecut mai mult de jum\u0103tate de secol de c\u00e2nd a fost pronun\u021bat\u0103 prima dat\u0103 moartea ideologiilor. Iar anun\u021bul a fost repetat \u00een diverse \u021b\u0103ri \u0219i-n diverse contexte politice. De fapt, ideologiile n-au murit niciodat\u0103. Ele s-au fragmentat, s-au hibridizat, s-au diluat ori s-au radicalizat. \u00cen democra\u021biile mai noi, mozaicul este foarte pestri\u021b. Dou\u0103 sunt cauzele. \u00cen primul r\u00e2nd, cet\u0103\u021benii sunt ner\u0103bd\u0103tori s\u0103 vad\u0103 schimbarea \u0219i, c\u00e2nd descoper\u0103 c\u0103 ideile pe care le sus\u021bin c\u00e2nd merg la urne nu se transform\u0103 \u00een realit\u0103\u021bi, se mut\u0103 sub alt acoperi\u0219 ideologic. Copiind, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie probabil asta, ce zicea Groucho Marx: \u201es\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103, dac\u0103 nu v\u0103 plac principiile mele, am altele\u201d. A doua surs\u0103 de \u00eempestri\u021bare ideologic\u0103 din democra\u021biile noi este legat\u0103 de traducerea modelelor occidentale, c\u0103ci majoritatea regimurilor recente a urmat, cu o expresie a lui Philippe Braud, calea moderniz\u0103rii prin occidentalizare. Mai simplu spus: \u201evrem o \u021bar\u0103 ca afar\u0103!\u201d, cum s-a zis la noi. Problema e c\u0103 \u201eafar\u0103\u201d \u00eenseamn\u0103 multe locuri, chiar \u0219i dac\u0103 iei \u00een seam\u0103 doar spa\u021biul occidental. Fiecare \u00een\u021belege ce vrea, fiecare traduce cum poate, ceea ce poate produce o f\u0103r\u00e2mi\u021bare semnificativ\u0103 a spa\u021biului public. E nevoie, atunci, de sintez\u0103, de for\u021ba cuiva care s\u0103 adune cioburile \u0219i s\u0103 le a\u0219eze nu \u00eentr-o oper\u0103 de art\u0103, ci \u00eentr-o comunitate tolerant\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Invoc\u00e2ndu-l pe <\/strong>Karl Popper, aminti\u0163i c\u0103 acesta a spus c\u0103 sunt pu\u021bini cei care pot s\u0103 conceap\u0103 idei politice, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 \u201e\u00een majoritatea cazurilor, doar le vehicul\u0103m. Unii, mai con\u0219tient, pentru c\u0103 au la baz\u0103 ni\u0219te lecturi, iar al\u021bii, incon\u0219tient, pentru c\u0103 le fur\u0103, le \u00eemprumut\u0103 din diverse surse.\u201d \u00cen volum publica\u0163i numele <\/strong>a aproape 450 de ideologi c\u0103rora le-a\u0163i studiat, spune\u0163i, nu ac\u0163iunea, ci vorbele, scrierile, ideile pe care le-au fabricat sau \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat. Cum i-a\u0163i selectat? <\/strong><\/p>\n

Am vrut s\u0103 intitulez volumul Vorbe, nu fapte!<\/em>. R\u0103sturn\u00e2nd, de fapt, expresia, deseori folosit\u0103 la noi de cet\u0103\u021benii nemul\u021bumi\u021bi, prost dispu\u0219i ori r\u0103ut\u0103cio\u0219i, care cer \u2013 se \u0219tie \u2013 \u201efapte, nu vorbe!\u201d. Am renun\u021bat la titlu, dar nu \u0219i la metod\u0103. Adic\u0103 am cules din spusele ideologilor ce au spus ei mai expresiv, mai specific, fie c\u0103 era vorba despre ceva profund sau, dimpotriv\u0103, despre parascovenii. Nu am selectat, ci am c\u0103utat s\u0103 adun tot ce s-a spus \u0219i a fost publicat \u00eentre dou\u0103 coperte. Acesta a fost singurul criteriu luat \u00een seam\u0103. Am considerat c\u0103, dac\u0103 o persoan\u0103 hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 \u00ee\u0219i adune g\u00e2ndurile \u0219i s\u0103 le trimit\u0103 la tipar, pun\u00e2ndu-\u0219i numele pe o bro\u0219ur\u0103 de 30 de pagini sau pe un volum de 300, o face asum\u00e2nd o \u201eviziune\u201d, \u201eun proiect\u201d sau, cum se spune mai nou, o \u201enara\u021biune\u201d. Unii sunt foarte bine documenta\u021bi, al\u021bii bat c\u00e2mpii; unii au un stil \u00eengrijit, al\u021bii au scris cu picioarele; unii au fost consecven\u021bi \u0219i au c\u0103utat s\u0103-\u0219i rafineze perspectiva, \u00een vreme ce al\u021bii au patinat \u0219i s-au deghizat \u00een profe\u021bi ai bun\u0103st\u0103rii sau ai Apocalipsei \u0219.a.m.d. De aceea, \u00eei ve\u021bi g\u0103si \u00een volum \u0219i pe Andrei Ple\u0219u, \u0219i pe Maria Grapini, \u0219i pe Virgil Nemoianu, \u0219i pe Pavel Coru\u021b, \u0219i pe Aurelian Cr\u0103iu\u021bu, \u0219i pe Corneliu Vadim Tudor, \u0219i pe C\u0103lin Georgescu, \u0219i pe Ion Iliescu. Sintezei mele \u00eei pot urma altele, care s\u0103 documenteze cum s-au \u00eentrupat ideile politice \u00een discursurile parlamentare, \u00een editorialele din gazete, fie ele partizane sau literare, ori \u00een vocabularul juridic \u0219.a.m.d.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

CRistian Preda. Surs\u0103 foto: Facebook \/ Bookfest<\/p>\n<\/div>\n

\u201eDistinc\u021bia clasic\u0103 dreapta-st\u00e2nga a fost relativizat\u0103 de partide\u201d<\/h4>\n

\u201eCet\u0103\u0163eanului nu i se face cadou vreo busol\u0103 doctrinar\u0103, ci e invitat s\u0103 se \u00abdescurce\u00bb\u201d<\/p>\n

De o vreme, \u00een Rom\u00e2nia nu se mai vorbe\u015fte public despre tradi\u0163ionalele dreapta \u015fi st\u00e2nga sau se vorbe\u015fte \u00eentr-o foarte mic\u0103 m\u0103sur\u0103. De ce?<\/strong><\/p>\n

Distinc\u021bia aceasta clasic\u0103 a fost relativizat\u0103 de partide. Nimeni nu mai spune \u201esunt de st\u00e2nga\u201d sau \u201esunt de dreapta\u201d, ci \u2013 \u00een cel mai bun caz \u2013 \u201esunt de centru-st\u00e2nga\u201d sau \u201esunt de centru-dreapta\u201d, ca \u0219i cum centrul \u00eembl\u00e2nze\u0219te. Pe de alt\u0103 parte, nimeni nu se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 ca fiind centrist\u2026 \u00cen alte cazuri, identitatea nu e deloc legat\u0103 de pozi\u021bia din spectrul politic. Ca \u0219i cum n-ar conta. V\u0103d trei cauze ale abandonului. Prima e ignoran\u021ba. V\u0103 dau un exemplu: \u00een Parlament, AUR, SOS \u0219i POT sunt a\u0219ezate la extrema st\u00e2ng\u0103. Iar vecinii lor sunt useri\u0219tii, adic\u0103 cei care sunt afilia\u021bi la familia liberalilor europeni, care reprezint\u0103 centrul. Pesedi\u0219tii sunt, dup\u0103 dispunerea \u00een Parlament, la st\u00e2nga USR. E aberant. O alt\u0103 cauz\u0103 a abandon\u0103rii cuplului st\u00e2nga-dreapta e atitudinea dispre\u021buitoare pe care partidele o au fa\u021b\u0103 de cet\u0103\u021bean, care e l\u0103sat s\u0103 se orienteze singur \u00een h\u0103\u021bi\u0219ul politicii. Nu i se face cadou vreo busol\u0103 doctrinar\u0103, ci e invitat s\u0103 se \u201edescurce\u201d, verb esen\u021bial \u00een societatea noastr\u0103. \u00cen fine, st\u00e2nga \u0219i dreapta sunt \u00eengropate, fiindc\u0103 li se prefer\u0103 etichetele ideologice. Liberalii prefer\u0103 s\u0103 spun\u0103 c\u0103 sunt liberali, fiindc\u0103 se revendic\u0103 de la tradi\u021bie, nu de la pozi\u021bia stabil\u0103 \u00een spectrul politic: \u00eentr-adev\u0103r, ei au fost p\u00e2n\u0103 la primul r\u0103zboi mondial, de st\u00e2nga (li se spunea \u201ero\u0219iii\u201d), apoi, \u00eentre r\u0103zboaie la centru, fiindc\u0103 la st\u00e2nga s-au plasat \u021b\u0103r\u0103ni\u0219tii, iar la dreapta legionarii, iar dup\u0103 1990, PNL este la dreapta.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Ce partide se reg\u0103sesc pe partea dreapt\u0103 a politicii din Rom\u00e2nia? M\u0103 refer la centru-dreapta, nu la extrema dreapt\u0103.<\/strong><\/p>\n

Am pomenit deja PNL, care a preferat eticheta centru-dreapta, nu dreapta. Au mai fost acolo PN\u021aCD \u0219i PAC, primul fiind un partid democrat-cre\u0219tin, iar al doilea, un partid de intelectuali, care n-a avut prea mult succes electoral, de\u0219i avea oameni de mare valoare \u2013 de la Nicolae Manolescu la Mihai \u0218ora. De fapt, vorbim despre centru-dreapta \u0219i centru-st\u00e2nga dac\u0103 avem minimum cinci partide relevante. \u00cen peisajul european, care, din 2007 \u00eencoace, e foarte util \u00een \u00een\u021belegerea dinamicii politice de la noi, PNL a fost ini\u021bial \u00een familia liberalilor europeni, care sunt centri\u0219ti, pentru ca din 2014 s\u0103 se mute \u00een casa Partidului Popularilor Europeni (PPE). Asta a corespuns unei modific\u0103ri a doctrinei, care a \u00eenceput s\u0103 con\u021bin\u0103 elemente de conservatorism politic, a\u0219a cum se vede, de altfel, foarte u\u0219or \u0219i \u00een scrierile principalului ideolog al PNL, Valeriu Stoica. Tot la dreapta \u0219i-n PPE e plasat\u0103 UDMR, care, de\u0219i avea \u00een interiorul ei democrat-cre\u0219tini, liberali \u0219i social-democra\u021bi, a ales s\u0103 se afilieze la cea mai mare familie european\u0103, \u0219i anume cea popular\u0103. Locul PNL \u00een familia liberal\u0103 european\u0103 \u2013 adic\u0103 \u00een re\u021beaua de partide ALDE (Alian\u021ba Liberalilor \u0219i Democra\u021bilor din Europa) \u0219i-n frac\u021biunea Renew Europe din Parlamentul European \u2013 a fost luat, din 2019 \u00eencoace, de USR, dup\u0103 ce cinci ani fuseser\u0103 acolo Renate Weber, Norica Nicolai \u0219i Mircea Diaconu, amicii politici din acel moment ai lui C\u0103lin Popescu-T\u0103riceanu.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Dar<\/strong> pe st\u00e2nga, pe centru-st\u00e2nga pe cine g\u0103sim?<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 e vorba despre partide parlamentare, singurul de st\u00e2nga e PSD. Care este, de altminteri, membru de baz\u0103 \u0219i-n familia sociali\u0219tilor europeni. \u00cen afara camerelor, avem acum SENS, animat de Ana Ciceal\u0103. Pe vremuri au fost aici pedi\u0219tii lui Petre Roman, dar \u0219i sociali\u0219tii lui Ilie Verde\u021b \u0219i Adrian P\u0103unescu, care au \u00eencercat \u2013 sub numele de PSM \u2013 o convertire de la comunism la un socialism democratic, care se diferen\u021bia \u0219i de FSN, \u0219i de neocomuni\u0219tii lui Iliescu. F\u0103r\u0103 prea mare succes, fiindc\u0103 \u00een 1996 n-au mai prins locuri \u00een Parlament, for\u021b\u00e2ndu-l astfel pe Adrian P\u0103unescu s\u0103 abandoneze barca PSM \u0219i s\u0103 devin\u0103, din bard ceau\u0219ist, pedeserist, apoi pesedist. La st\u00e2nga extrem\u0103 mai sunt, f\u0103r\u0103 de partid, \u0219i c\u00e2\u021biva scriitori sau critici, care combin\u0103 radicalismul mahalalei \u0219i ignoran\u021ba \u00een materie de istorie a ideilor politice \u2013 c\u0103ci nu cred c\u0103 au citit vreo pagin\u0103 din Aristotel sau Hobbes, din Laboulaye sau Sartori. Unul dintre ace\u0219ti autori, care nu-i nici m\u0103car men\u021bionat \u00een cartea mea, s-a trezit denigr\u00e2nd Ideologii \u0219i ideologi \u00een Rom\u00e2nia contemporan\u0103<\/em> \u00eenainte de apari\u021bie: f\u0103r\u0103 s\u0103 fi citit m\u0103car un r\u00e2nd, a scris c\u0103 volumul e \u201eo prostie\u201d, fiindc\u0103 \u00eentre necomuni\u0219ti sunt \u0219i tovar\u0103\u0219i de-ai lui de lupt\u0103 anticapitalist\u0103 \u0219i antistatal\u0103. Mi-e mil\u0103 de acest s\u0103rman \u0219i obscur ideolog \u0219i, mai cu seam\u0103, de revista unde e secretar de redac\u021bie, c\u0103ci \u00eemi \u00eenchipui cum \u00eei trateaz\u0103 pe cei care vor s\u0103 fie publica\u021bi \u0219i \u00ee\u0219i \u00eenchipuie c\u0103 \u00eei \u0219i cite\u0219te cineva \u00eenainte de a fi respin\u0219i\u2026<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00cen cazul celor dou\u0103 partide mari, PNL, respectiv la PSD, se poate vorbi despre un liberalism, respectiv despre o social-democra\u021bie \u00een form\u0103 clasic\u0103, pur\u0103? Dar \u00een cazul altor partide?<\/strong><\/p>\n

Am scris volumul ap\u0103rut la Humanitas, sub titlul Ideologii \u0219i ideologi \u00een Rom\u00e2nia contemporan\u0103,<\/em> ca s\u0103 ar\u0103t cine au fost ideologii liberalismului \u0219i ai social-democra\u021biei, ca \u0219i ai vecinilor acestora \u2013 neocomuni\u0219tii \u0219i radicalii de st\u00e2nga, respectiv, democrat-cre\u0219tinii \u0219i libertarienii. \u00cen toate aceste cazuri, avem de-a face cu un amestec de teme clasice \u0219i de adapt\u0103ri locale. Uneori, \u201eadaptarea\u201d a \u00eensemnat plagiat, ca \u00een cazul celebru al libertarienilor Patriciu \u0219i Rusu, plagiat dezv\u0103luit de scriitorul \u0218tefan Agopian de la Academia Ca\u021bavencu<\/em>. \u201eImpuri\u201d, adic\u0103 originali, au fost, \u00een schimb, ca s\u0103 iau doar dou\u0103 exemple, Decebal Traian Reme\u0219 sau Nicu V\u0103c\u0103roiu: primul a scris un soi de roman autobiografic, \u00een care mai apar personaje precum Pedro Romano, Traian H\u0103h\u0103escu ori Taura Lotru\u021ba Cap de piatr\u0103, \u00een vreme ce al doilea perora despre fuga capitalului str\u0103in din \u021b\u0103ri ortodoxe \u00een \u021b\u0103ri catolice. Revenind la un ton mai serios, trebuie spus c\u0103 nout\u0103\u021bi importante sunt discursurile ideologice feministe, care \u2013 \u00eentruc\u00e2t sunt noi \u2013 se poticnesc deseori, cu toate c\u0103 foarte multe sunt produsele unor autoare care predau \u00een departamente din universit\u0103\u021bi \u0219i, simultan, fac ac\u021biune militant\u0103. Ceea ce e perfect acceptabil, dac\u0103 nu confund\u0103 adresele unde vorbesc.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Din ce motiv cele dou\u0103 mari ideologii cu care Rom\u00e2nia a f\u0103cut primii pa\u015fi \u00een democra\u0163ie, liberalismul \u015fi social-democra\u0163ia \u2013 cea din urm\u0103 \u201ealtoit\u0103\u201d, s-ar putea spune, pe neo-comunism \u2013 au pierdut din aderen\u0163a la public \u00een compara\u0163ie cu anii preceden\u0163i? Vorbim de anumi\u0163i factori interni sau de alinierea la un trend interna\u0163ional?<\/strong><\/p>\n

Neocomunismul \u0219i social-democra\u021bia s-au desp\u0103r\u021bit \u00een prim\u0103vara lui 1992, c\u00e2nd Petre Roman \u0219i Ion Iliescu au divor\u021bat, apoi Roman s-a \u201erec\u0103s\u0103torit\u201d cu PSDR, partidul \u201eistoric\u201d al lui Sergiu Cunescu, dup\u0103 ce acesta a p\u0103r\u0103sit CDR, pentru ca \u00een 2000, PSDR s\u0103 se alieze cu forma\u021biunea lui Iliescu, Partidul Democra\u021biei Sociale din Rom\u00e2nia, cele dou\u0103 fuzion\u00e2nd \u00een 2002 \u0219i n\u0103scocind actualul PSD. E partidul care n-a mai reu\u0219it s\u0103 dea vreun pre\u0219edinte, dar care a f\u0103cut cadou \u021b\u0103rii \u0219ase premieri: N\u0103stase, Ponta, Grindeanu, Tudose, D\u0103ncil\u0103 \u0219i Ciolacu. Citind cele \u0219ase nume, realizezi, f\u0103r\u0103 prea mare greutate, c\u0103, \u00eencet-\u00eencet, ideologia devine accesoriu inutil pentru aceast\u0103 tab\u0103r\u0103, care s-a mul\u021bumit s\u0103 descrie dreapta ca pericol, fie pentru c\u0103 promova austeritatea, fie fiindc\u0103 voia mai mult\u0103 sincronizare cu celelalte state-membre din UE. PSD a atins un v\u00e2rf \u00een 2016 \u2013 c\u00e2nd a adunat 44% din voturi \u2013 \u0219i un minim \u00een 2024, c\u00e2nd Ciolacu a luat fix jum\u0103tate din scorul c\u0103p\u0103tat de Dragnea. Liberalii au avut 7% \u00een 2000 \u0219i au urcat la 25% sub Orban. Nu era chiar a\u0219a r\u0103u, dar Iohannis a crezut c\u0103 urma\u0219ul cel mai bun al lui Orban e C\u00ee\u021bu, apoi l-a descoperit pe inegalabilul Ciuc\u0103. Acesta a f\u0103cut praf credibilitatea PNL, iar Bolojan se str\u0103duie\u0219te, de c\u00e2teva luni \u00eencoace, s\u0103 repare ce se mai poate repara. La nivel european, familia din care fac parte peneli\u0219tii e cea mai puternic\u0103, \u00een vreme ce sociali\u0219tii ob\u021bin \u00een multe state-membre de cinci \u2013 \u0219ase ori mai pu\u021bine procente ca PSD. La noi, pesedi\u0219tii au avut \u0219i-n 2024 cel mai bun scor, de\u0219i, cum spuneam, mult diminuat fa\u021b\u0103 de trecut.<\/p>\n

\u201eAUR, SOS \u0219i POT sunt na\u021bionali\u0219ti, nu conservatori\u201d<\/h4>\n

\u00cen zona na\u0163ionalist-extremist\u0103, unde pe locul Vetrei Rom\u00e2ne\u015fti, al PUNR, al PRM, g\u0103sim AUR, SOS, POT \u015fi pe fostul candidat pro-rus la Pre\u015fedin\u0163ie C\u0103lin Georgescu, unii se revendic\u0103 drept conservatori. Este o auto\u00eencadrare corect\u0103, onest\u0103? <\/strong><\/p>\n

AUR, SOS \u0219i POT sunt na\u021bionali\u0219ti. Acesta e numele ideologiei. Ei se deosebesc de PRM \u0219i PUNR, care erau anti-maghiare, anti-americane \u0219i cumva pro-europene, dovad\u0103 c\u0103 au semnat \u0219i celebrul Pact de la Snagov. Simion, \u0218o\u0219oac\u0103, Gavril\u0103 \u0219i Georgescu sunt pro-maghiari, pro-americani \u0219i anti-europeni \u00eentr-un mod strident. E ceva foarte personalizat \u00een pozi\u021bionarea recent\u0103 a na\u021bionali\u0219tilor, fiindc\u0103 ei \u00eei idolatrizeaz\u0103 pe Orb\u00e1n Viktor \u0219i pe Donald Trump \u0219i \u00eei detest\u0103 pe liderii europeni, de la Emmanuel Macron la Ursula von der Leyen. Nu sunt, deci, conservatori nici m\u0103car \u00een rela\u021bie cu mi\u0219carea na\u021bionalist\u0103 din anii \u201990. E drept c\u0103, la debutul legislaturii din 2024, cei \u0219ase deputa\u021bi AUR au intrat \u00een grupul politic ECR, acronim pentru Conservatorii \u0219i Reformi\u0219tii Europeni. Din \u0219ase au r\u0103mas trei \u00een AUR \u2013 Axinia, Piperea \u0219i Teodorescu -, al\u021bi doi \u2013 T\u00e2rziu \u0219i Sturdza \u2013 au devenit membri ai Ac\u021biunii Conservatoare, iar unul \u2013 Terhe\u0219 \u2013 e membru al Partidului Na\u021bional Conservator Rom\u00e2n. Dup\u0103 cum o v\u0103desc numele forma\u021biunilor men\u021bionate, fo\u0219ti auri\u0219ti fac efortul de raliere la conservatorism. Cel pu\u021bin \u00een plan extern. Ce-i deosebe\u0219te de mul\u021bi dintre conservatorii din ECR e pozi\u021bia fa\u021b\u0103 de Rusia: \u0219i \u00een perioada c\u00e2nd din grup f\u0103ceau parte conservatorii britanici, \u0219i dup\u0103 Brexit, ECR a fost anti-Kremlin.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eSuveranismul are drept surs\u0103 o expresie forjat\u0103 de ideologul liderului de la Kremlin\u201d<\/h4>\n

To\u0163i cei men\u0163iona\u0163i \u00een \u00eentrebarea anterioar\u0103 sunt \u00een barca \u201esuveranist\u0103\u201d, care nu apare \u00een volumul dumneavoastr\u0103 ca fiind o ideologie. Totu\u015fi, de ce e nevoie de suveranism \u00eentr-un stat a c\u0103rui Constitu\u0163ie garanteaz\u0103 suveranitatea \u0163\u0103rii? <\/strong><\/p>\n

Suveranitatea e, de fapt, un atribut al statului. Iar suveranismul are drept surs\u0103 o expresie \u2013 \u201edemocra\u021bia suveran\u0103\u201d \u2013, forjat\u0103 de Vladislav Surkov, ideologul liderului de la Kremlin, un soi de \u201eRasputin al lui Putin\u201d, cum reamintea Giuliano da Empoli \u00een cea mai recent\u0103 carte a sa, Vremea pr\u0103d\u0103torilor<\/em>, pe care am tradus-o chiar eu pentru Humanitas. Nu avem de-a face cu o nou\u0103 ideologie, ci cu o reorientare a na\u021bionalismului. \u0218i nu e vorba doar despre o schimbare precum cea pe care am semnalat-o mai sus, bazat\u0103 pe simpatia ori antipatia fa\u021b\u0103 de ni\u0219te lideri. Na\u021bionalismul e diferit azi de ce era acum 25 sau 30 de ani, fiindc\u0103 a acaparat critica institu\u021biilor europene \u0219i a organiza\u021biilor interna\u021bionale, pe un ton radical, adic\u0103 sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 ele nu fac nimic bun, ci, dimpotriv\u0103, s\u0103r\u0103cesc societ\u0103\u021bile \u0219i nu rezolv\u0103 conflictele dintre \u021b\u0103ri. Ar trebui, de aceea, spun suverani\u0219tii, s\u0103 revenim la o epoc\u0103 pre-modern\u0103, \u00een care lideri autoritari \u00ee\u0219i afirm\u0103 puterea control\u00e2nd propriile societ\u0103\u021bi \u0219i pornind la r\u0103zboi, dac\u0103 au nevoie de resurse sau dac\u0103 cei care au acela\u0219i s\u00e2nge cu al lor au ajuns s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 printre str\u0103ini nerecunosc\u0103tori. Contextualiz\u0103rile sunt foarte importante, dar, \u00een mare, cam a\u0219a arat\u0103 \u201eprincipiile\u201d suveraniste.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Foto: Victor Cristescu \/ Bookfest<\/p>\n<\/div>\n

\u201eCe e problematic \u00een democra\u021bia din Rom\u00e2nia e faptul c\u0103 alternan\u021ba la putere a devenit o amintire\u201d<\/h4>\n

\u00cen afar\u0103 de acest curent, de \u201esuveranism\u201d, exist\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103 \u00een Rom\u00e2nia o ideologie care amenin\u0163\u0103 democra\u0163ia?<\/strong><\/p>\n

\u00cen cartea mea, am vorbit despre radicalii de st\u00e2nga de la noi, unii dintre ei anarhi\u0219ti. Sunt pu\u021bini \u0219i, \u00een general, ridicoli. Nu amenin\u021b\u0103, \u00eens\u0103, democra\u021bia. Ce e problematic \u00een democra\u021bia din Rom\u00e2nia e faptul c\u0103 alternan\u021ba la putere a devenit o amintire. \u00centr-adev\u0103r, \u00eentre 1996 \u0219i 2008, toate partidele care conduceau guvernul \u0219i au organizat alegerile au trecut, dup\u0103 ce s-au num\u0103rat voturile, \u00een opozi\u021bie. Din 2012 \u00eencoace, \u00een diverse forme, inclusiv prin schimbarea majorit\u0103\u021bii parlamentare cu pu\u021bin timp \u00eenainte de alegeri sau sacrific\u00e2nd un om, adic\u0103 premierul, nu partidul, organizatorii scrutinelor au r\u0103mas \u201ela butoane\u201d. Uita\u021bi-v\u0103 la PSD: except\u00e2nd nou\u0103 luni din 2021, acest partid a avut mini\u0219tri \u00een toate guvernele ultimilor 13 ani, d\u00e2nd, de altfel, \u0219i cinci premieri, deja cita\u021bi. Votul cet\u0103\u021benilor conteaz\u0103 \u00een mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 dec\u00e2t \u00een perioada 1996-2008, cea mai fast\u0103 din istoria recent\u0103, dac\u0103 \u021binem seama c\u0103 atunci s-au realizat \u0219i integrarea \u00een Uniunea European\u0103, \u0219i intrarea \u00een NATO. Poate cet\u0103\u021beanul redeveni puternic, \u00een sensul ra\u021bional, nu \u00een cel ira\u021bional pe care-l propun AUR & co.? Eu zic c\u0103 da. Exist\u0103 \u0219i semne bune, nu doar rele \u00een ce se petrece la noi \u0219i-n Europa.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eRela\u021bia UE cu SUA este cea mai grea criz\u0103 pe care o travers\u0103m \u00een acest moment\u201d<\/h4>\n

Extremismele, populismele, creditarea teoriilor conspira\u0163ioniste de c\u0103tre un num\u0103r tot mai mare de oameni, autoritarismele sunt indicii c\u0103 democra\u0163iile liberale par s\u0103-\u015fi fi epuizat resursele, spun unele voci. De ce am ajuns aici, domnule Preda? E doar o ciclicitate a r\u0103ului \u00een istorie?<\/strong><\/p>\n

Nu cred c\u0103 democra\u021biile liberale \u0219i-au epuizat resursele. Exist\u0103, \u00eens\u0103, crize ciclice ale democra\u021biei, a\u0219a cum exist\u0103 \u0219i crize ciclice ale capitalismului. Iar cele dou\u0103 nu sunt neap\u0103rat conectate. Faptul c\u0103 la noi a existat o majoritate care l-a blocat pe Simion e \u00eencurajator. \u00cen 1937, n-a existat a\u0219a ceva. Dar, \u00een acele vremuri, nu doar noi, ci mai toate \u021b\u0103rile europene abandonaser\u0103 atunci democra\u021bia. Acum, suntem parte a unui ansamblu politic mult mai sofisticat \u2013 UE \u2013, ca \u0219i parte a unui dispozitiv de ap\u0103rare \u0219i de securitate \u2013 NATO \u2013, care este mai coerent dec\u00e2t ce exista acum nou\u0103 decenii ca mecanism de securitate colectiv\u0103. Dac\u0103 ne uit\u0103m la Uniune ca \u00eentreg, vedem c\u0103 exist\u0103 o majoritate a cet\u0103\u021benilor din statele-membre care vor s\u0103 consolideze comunitatea noastr\u0103, care vor s\u0103 blocheze agresiunea rus\u0103 \u0219i care nu g\u00e2ndesc ca Trump, pre\u0219edintele care a re\u00eenviat doctrina Monroe, cultiv\u00e2nd izola\u021bionismul, dar care, de asemenea, s-a apropiat periculos de mult de Putin, vis\u00e2nd chiar el \u00eensu\u0219i la anexarea Canadei sau a Groenlandei. Rela\u021bia UE cu Statele Unite este, de fapt, cea mai grea criz\u0103 pe care o travers\u0103m \u00een acest moment. Sunt, totu\u0219i, optimist.<\/p>\n

\n
\n