{"id":1100033,"date":"2014-08-06T22:20:09","date_gmt":"2014-08-06T19:20:09","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1100033"},"modified":"2014-08-06T22:20:09","modified_gmt":"2014-08-06T19:20:09","slug":"tendinta-de-scadere-a-salariilor-tinerilor-din-zona-euro-ingrijoreaza-banca-centrala-europeana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1100033","title":{"rendered":"Tendin\u0163a de sc\u0103dere a salariilor tinerilor din zona euro \u00eengrijoreaz\u0103 Banca Central\u0103 European\u0103"},"content":{"rendered":"
\n

\"Salariu\"<\/a><\/strong><\/p>\n

\"Salariu\"Conform unui studiu recent al B\u0103ncii Centrale Europene, este \u00eengrijor\u0103toare tendin\u0163a de sc\u0103dere a salariilor tinerilor \u00een mai multe state europene. \u00cen studiu este dat exemplul unor tineri vest-europeni care sunt nevoi\u0163i s\u0103 se descurce cu \u201cdoar\u201d 1.000 de euro pe lun\u0103. Rom\u00e2nia nici nu este pomenit\u0103 \u00een acest document, de\u015fi poate c\u0103 e \u0163ara european\u0103 cu cele mai mici salarii, iar salariul minim pe economie este negociat doar formal cu mediul patronal \u015fi sindical, lucru remarcat \u015fi de sindicatele din Timi\u015f.<\/p>\n

\n\t\u00a0\n<\/p>\n

Tineri vest-europeni, comp\u0103timi\u0163i pentru salarii de 1.000 de euro<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tConform unui raport recent f\u0103cut public de c\u0103tre Banca Central\u0103 European\u0103, tinerii din zona euro sunt cei mai afecta\u0163i de declinul sau stagnarea salariilor din cauza crizei, \u00een Spania \u015fi Portugalia av\u00e2nd loc \u00een doi ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 2012, sc\u0103deri de 15%, respectiv de 25% ale c\u00e2\u015ftigurilor medii ale acestora, evolu\u0163ie considerat\u0103 \u00eengrijor\u0103toare.\n<\/p>\n

\n\t\u00cen Spania este dat exemplul unui absolvent de masterat care \u201ca fost nevoit s\u0103 accepte un salariu de numai 1.000 de euro pe lun\u0103 pentru un post de web designer la o companie de informa\u0163ii \u015fi training \u00een domeniul medical din Barakaldo, \u00een apropiere de Bilbao\u201d<\/em>, de\u015fi, \u00een urm\u0103 cu patru ani, t\u00e2n\u0103rul c\u00e2\u015ftiga de dou\u0103 ori mai mult, ca student, pentru sortarea de documente \u00eentr-o banc\u0103.\n<\/p>\n

\n\tLa nivelul zonei euro, tinerii adul\u0163i sunt cei mai afecta\u0163i de defla\u0163ia sau stagnarea salariilor, tendin\u0163\u0103 considerat\u0103 tot mai mult drept un pericol pentru redresarea economic\u0103 a regiunii.\n<\/p>\n

\n\tSl\u0103biciunea economic\u0103 a regiunii este un motiv de \u00eengrijorare pentru Banca Central\u0103 European\u0103 care, \u00een iunie, a luat m\u0103suri de stimulare, devenind prima banca central\u0103 important\u0103 care a adus dob\u00e2nzile \u00een teritoriu negativ.\n<\/p>\n

\n\tPre\u015fedintele BCE, Mario Draghi<\/strong>, a declarat luna trecut\u0103 c\u0103 \u015fomajul ridicat, cererea \u015fi infla\u0163ia sc\u0103zut\u0103 sunt riscuri pentru stabilitatea pre\u0163urilor.\n<\/p>\n

\n\t\u00cen Italia, industria prelucr\u0103toare a \u00eenregistrat \u00een iulie cea mai lent\u0103 cre\u015ftere din ultimele opt luni, iar o u\u015foar\u0103 \u00eencetinire a avut loc \u015fi \u00een Spania. Spaniolii cu v\u00e2rste de sub 30 de ani au fost cei mai afecta\u0163i de sc\u0103derea salariilor, reflect\u00e2nd \u015fomajul de 42% al acestei categorii, fa\u0163\u0103 de 25% la nivelul \u00eentregii popula\u0163ii. Salariul mediu lunar din Spania al tinerilor cu v\u00e2rste de 20-24 de ani era \u00een 2013 cu 15% mai mic fa\u0163\u0103 de 2010, la nivelul tuturor grupelor de v\u00e2rste declinul fiind de numai 0,3%. \u00cen cazul celor cu cinci ani mai \u00een v\u00e2rst\u0103, sc\u0103derea salariului mediu a fost de 8%, potrivit institutului spaniol de statistic\u0103 INE.\n<\/p>\n

\n\t\u00cen Portugalia, salariul mediu lunar al tinerilor de 18 \u2013 24 de ani a sc\u0103zut cu 25% \u00een perioada 2012 \u2013 2013, \u00een timp ce pe ansamblul \u00eentregii popula\u0163ii a crescut cu 1%, conform celor mai recente date statistice na\u0163ionale. Declinul a fost de 17% \u00een cazul persoanelor cu zece ani mai \u00een v\u00e2rst\u0103.\n<\/p>\n

\n\tPu\u0163ine state europene public\u0103 date statistice pe grupe de v\u00e2rst\u0103 referitoare la salarii, dar modelul este acela\u015fi \u00een majoritatea \u0163\u0103rilor din zona euro, consider\u0103 Zsolt Darvas<\/strong>, economist la institutul de cercet\u0103ri Bruegel din Bruxelles. El a ar\u0103tat c\u0103 exist\u0103 tendin\u0163a ca tinerii s\u0103 fie angaja\u0163i cu salarii mai mici \u015fi cu contracte temporare de munc\u0103. \u00cen Spania, 52% dintre tinerii de p\u00e2n\u0103 la 30 de ani au contracte de angajare pe termen scurt, fa\u0163\u0103 de o rat\u0103 general\u0103 de 24% la nivelul tuturor angaja\u0163ilor. Pe m\u0103sur\u0103 ce companiile renegociaz\u0103 contractele de munc\u0103, noii angaja\u0163i sunt nevoi\u0163i s\u0103 accepte salarii mai mici. \u00cen Italia, circa 94.000 de tineri de p\u00e2n\u0103 la 30 de ani au decis s\u0103 plece din \u0163ar\u0103 \u00een 2012, din cauza ratei \u015fomajului, care era de 30%.\n<\/p>\n

\n\t\u00cen \u0163\u0103rile \u00een care a avut loc stagnarea sau sc\u0103derea salariilor, precum Portugalia \u015fi Grecia, au sc\u0103zut \u015fi pre\u0163urile, potrivit datelor Eurostat. Germania are una dintre cele mai reduse rate a \u015fomajului din zona euro, de 5,1%, mai pu\u0163in de jum\u0103tate din media regiunii, iar \u00een cazul tinerilor de 7,3%. Chiar \u015fi a\u015fa, \u00eencetinirea infla\u0163iei a determinat Banca Central\u0103 s\u0103 \u00eencurajeze sindicatele s\u0103 cear\u0103 salarii mai mari, dup\u0103 ani de zile \u00een care a recomandat modera\u0163ie.\n<\/p>\n

Rom\u00e2nia are salarii minime negociate doar formal, acuz\u0103 sindicatele<\/strong>
<\/h4>\n

\n\t\u00cen studiul B\u0103ncii Centrale Europene, Rom\u00e2nia nu apare pomenit\u0103, de\u015fi este unul dintre statele cu cele mai mici salarii din \u00eentreaga zon\u0103 european\u0103. \u00cencep\u00e2nd de la 1 iulie 2014 a intrat \u00een vigoare cea de-a doua majorare a salariului minim brut pe \u0163ar\u0103 stabilit\u0103 pentru anul 2014.\n<\/p>\n

\n\tPotrivit Hot\u0103r\u00e2rii pentru stabilirea salariului de baz\u0103 minim brut pe \u0163ar\u0103 garantat \u00een plat\u0103, pentru anul 2014 erau prev\u0103zute dou\u0103 etape de majorare, una \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 2014, c\u00e2nd salariul minim a crescut de la 800 lei, c\u00e2t era stabilit \u00een 2013, la 850 de lei, iar cea de-a doua, \u00eencep\u00e2nd cu data de 1 iulie 2014, c\u00e2nd s-a majorat de la 850 de lei la 900 de lei. Ca atare, \u00een prezent, \u201csalariul de baza minim brut pe \u0163ar\u0103 garantat \u00een plat\u0103 se stabile\u015fte la 900 de lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore \u00een medie pe lun\u0103 \u00een anul 2014, reprezent\u00e2nd 5,357 de lei pe or\u0103\u201d.\u00a0 <\/em><\/p>\n

\n\tSalariul minim din Rom\u00e2nia (pu\u0163in peste 200 de euro) r\u0103m\u00e2ne pe penultimul loc, \u00eenaintea Bulgariei (158 de euro), cu aproximativ 50% mai mic dec\u00e2t \u00een alte state emergente ale Uniunii Europene, cum ar fi Croa\u0163ia, Polonia \u015fi Slovacia.\n<\/p>\n

\n\tTeoretic, salariul minim pe economie este stabilit \u00een urma unor negocieri cu structurile sindicale \u015fi patronale, la nivelul fiec\u0103rui jude\u0163, \u00een celebrele \u201ccomisii tripartite\u201d, negocierile fiind ulterior centralizate. Reprezentan\u0163ii mediului sindical spun \u00eens\u0103 c\u0103 aceste presupuse negocieri \u00een cadrul comisiilor tripartite reprezint\u0103 o formalitate, lucru remarcat inclusiv \u00een Timi\u015f.\n<\/p>\n

\u201c\u00cenc\u0103 de c\u00e2nd f\u0103ceam parte din aceste Comisii tripartite organizate la Prefectur\u0103, am renun\u0163at la participarea la aceste \u015fedin\u0163e pentru c\u0103 erau o pur\u0103 formalitate. Erau ni\u015fte \u00eentruniri la care ne \u00eent\u00e2lneam \u015fi discutam discu\u0163ii. Ni se b\u0103ga pumnul \u00een gur\u0103, d\u00e2ndu-ni-se impresia c\u0103 suntem b\u0103ga\u0163i \u00een seam\u0103. \u00cen realitate, \u00een urma acestor \u015fedin\u0163e sau consult\u0103ri nu se rezolva niciodat\u0103 nimic\u201d, <\/em>spune Aurel Mihu\u0163<\/strong>, liderul UGSR Timi\u015f.<\/p>\n

\n
\n