{"id":1092584,"date":"2014-06-25T22:10:51","date_gmt":"2014-06-25T19:10:51","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1092584"},"modified":"2014-06-25T22:10:51","modified_gmt":"2014-06-25T19:10:51","slug":"fauna-timisului-se-imbogateste-cu-sacali-si-paianjeni-veninosi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1092584","title":{"rendered":"Fauna Timi\u015fului se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte cu \u015facali \u015fi p\u0103ianjeni venino\u015fi"},"content":{"rendered":"
\n

\"Golden<\/a><\/p>\n

\"GoldenProbabil c\u0103 nimeni nu ar fi crezut \u00een urm\u0103 cu zece ani c\u0103 \u015facalii vor ajunge s\u0103 fie o prad\u0103 la ordinea zilei pentru v\u00e2n\u0103torii din Timi\u015f sau c\u0103 vor teroriza ciobanii din zona Buzia\u015fului. Apari\u0163ia haitelor de \u015facali \u00een Timi\u015f demonstreaz\u0103 c\u0103 fauna jude\u0163ului se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte cu animale specifice unor zone mult mai calde.<\/strong><\/p>\n

\n\t\u00a0\n<\/p>\n

\u015eacalul, spaima ciobanilor<\/strong>
<\/h4>\n

\n\t\u00cen ultimii ani, \u00een fauna local\u0103 au p\u0103truns o serie de noi animale care \u00eembog\u0103\u0163esc biodiversitatea specific\u0103 zonei de vest a Rom\u00e2niei. Unele au fost introduse ca specii strict destinate v\u00e2n\u0103torii \u015fi pescuitului, dar au reu\u015fit s\u0103 evadeze, ocup\u00e2nd ecosistemele naturale prielnice. Altele au p\u0103truns \u00een zon\u0103 ca urmare a migra\u0163iei pentru c\u0103utarea hranei. Iar restul speciilor au ap\u0103rut \u00een zon\u0103 cu totul \u015fi cu totul accidental. A\u015fa s-a ajuns ca \u00een Timi\u015f s\u0103 apar\u0103 animale din fauna Peninsulei Iberice sau a nordului Africii.\n<\/p>\n

\n\tUn exempl bun este \u015facalul. \u201cPrima oar\u0103 cred c\u0103 \u00een 2006 a fost descoperit un le\u015f de \u015facal \u00een zona S\u00e2nandrei, \u015fi am scris \u015fi un articol pe aceast\u0103 tem\u0103. Ulterior au fost semnalate tot mai multe apari\u0163ii ale acestor animale, care, de la noi, au plecat \u015fi mai departe, \u00een Cehia \u015fi Germania\u201d<\/em>, ne-a declarat Sretko Milanovici,<\/strong> biolog-muzeograf de la Muzeul Banatului. \u00a0Cu toate c\u0103 aria lor de r\u0103sp\u00e2ndire este nordul Africii, sudul Asiei \u015fi sudul Europei, tot mai mul\u0163i \u015facali au ajuns \u00een jude\u0163ul Timi\u015f. Carnivorele fl\u0103m\u00e2nde fac ravagii pe fondurile de v\u00e2n\u0103toare dar \u015fi \u00een gospod\u0103riile oamenilor. \u00cenfometate, animalele atac\u0103 \u00een hait\u0103 numai noaptea, iar unii ciobani timi\u015feni spun c\u0103 sunt mai r\u0103i dec\u00e2t lupii. \u00a0\n<\/p>\n

\n\tReprezentan\u0163ii Asocia\u0163iei Jude\u0163ene pentru V\u00e2n\u0103toare \u015fi Pescuit Sportiv Timi\u015f sus\u0163in c\u0103 \u015facalii au devenit deja o problem\u0103 \u00een jude\u0163, pentru c\u0103, \u00een alte zone ale Rom\u00e2niei, \u00een care au mai fost aceste animale, au distrus efectivele de v\u00e2nat \u015fi, \u00een c\u0103utare de hran\u0103, au ajuns s\u0103 migreze \u00een alte zone ale \u0163\u0103rii. A\u015fa au ajuns \u015fi \u00een Timi\u015f. Animalele, avanseaz\u0103 o ipotez\u0103 reprezentan\u0163ii AJVPS Timi\u015f,\u00a0 au venit \u00een Rom\u00e2nia din Bulgaria \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103, \u00eentr-o iarn\u0103 foarte geroas\u0103, care a dus la apari\u0163ia unor poduri de ghea\u0163\u0103 pe Dun\u0103re. Din sudul \u0163\u0103rii au \u00eenaintat \u00een C\u00e2mpia Rom\u00e2n\u0103, p\u00e2n\u0103 au ajuns \u00een Timi\u015f, mul\u0163i v\u00e2n\u0103tori confund\u00e2ndu-i cu vulpile. \u00cen mai multe zone din Timi\u015f, s\u0103lb\u0103ticiunile s-au \u00eenmul\u0163it \u00een p\u0103duri \u015fi atac\u0103 animalele domestice. V\u00e2n\u0103torii spun c\u0103 num\u0103rul \u015facalilor a crescut \u00een special \u00een zona p\u0103durilor din F\u0103get \u015fi Banloc. Anul trecut, o turm\u0103 de oi a Penitenciarului Timi\u015foara a fost atacat\u0103 de \u015facali, \u00een apropierea localit\u0103\u0163ii Buzia\u015f. 66 de animale au fost omor\u00e2te \u015fi alte 15 au fost r\u0103nite. \u00a0\n<\/p>\n

\n\tOriginari din Asia \u015fi Africa, \u015facalii aurii sunt animale carnivore s\u0103lbatice de temut. Tr\u0103iesc \u00een haite \u015fi se \u00eenmul\u0163esc rapid. Ini\u0163ial s-au adaptat \u00een zonele mediteraneene din sudul Europei, dup\u0103 care au \u00eenceput s\u0103 migreze spre Balcani. Aceste animale au ajuns deja \u00een Bulgaria, Ungaria \u015fi Rom\u00e2nia, unde au \u201ccucerit\u201d deja Dobrogea, iar acum se extind \u00een Banat.\n<\/p>\n

\n\tDac\u0103 primul \u015facal a fost semnalat \u00een Rom\u00e2nia \u00een anul 1929, ast\u0103zi a \u00eenceput s\u0103 fi observat din ce \u00een ce mai des \u00een majoritatea jude\u0163elor \u0163\u0103rii.\u00a0 Odat\u0103 cu iernile tot mai bl\u00e2nde \u015fi cu dispari\u0163ia lupilor, tot mai mult v\u00e2na\u0163i \u015facalul \u00ee\u015fi extinde arealul \u015fi spre nord, fiind \u00eent\u00e2lnit \u00een jude\u0163ele Sibiu, Bra\u015fov, \u00een ultimii ani fiind \u00eempu\u015fcat chiar \u015fi \u00een Maramure\u015f.\n<\/p>\n

Bizamul, un \u201cevadat\u201d american<\/strong>
<\/h4>\n

\n\t\u00cen Timi\u015f poate fi \u00eent\u00e2lnit \u00een ultimii ani \u015fi cel mai spectaculos roz\u0103tor din fauna rom\u00e2neasc\u0103: bizamul, un roz\u0103tor de ap\u0103 cu o \u201ccarte de vizit\u0103\u201d cu adev\u0103rat impresionant\u0103.
\n\tNimeni nu ar fi crezut, la \u00eenceputul secolului trecut, c\u0103 un roz\u0103tor cu aspectul exterior al unui \u015fobolan de ap\u0103 supradimensionat, adus ini\u0163ial din Statele Unite, ca animal cu blan\u0103 pre\u0163ioas\u0103, va cuceri Europa \u00een doar c\u00e2teva decenii.
\n\tAventura sa a \u00eenceput \u00een Cehia, unde, \u00eentr-o localitate de l\u00e2ng\u0103 Praga, au fost eliberate c\u00e2teva exemplare. \u00cen 60 de ani, ambi\u0163iosul \u015fi prolificul roz\u0103tor se \u00eentinsese \u00een aproape toat\u0103 Europa.
\n\tDac\u0103 \u00een anul 1905, primii aventurieri ai speciei evadau din Cehia, \u00een anul 1940, bizamii au p\u0103truns pe teritoriul rom\u00e2nesc prin vest, \u00een jude\u0163ul Bihor, ulterior \u00eenaint\u00e2nd, cu rapiditate, \u015fi \u00een jude\u0163ele Timi\u015f, Satu Mare \u015fi Arad. Dup\u0103 doar 14 ani, bizamii au ajuns \u015fi \u00een Delta Dun\u0103rii, un adev\u0103rat paradis pentru specia lor, loc unde roz\u0103toarele \u015fi-au f\u0103cut \u201ccartierul general\u201d, datorit\u0103 condi\u0163iilor optime de via\u0163\u0103 \u00eent\u00e2lnite aici. Odat\u0103 ajun\u015fi \u00een Delt\u0103, bizamii au \u00eenceput noi expedi\u0163ii, urc\u00e2nd de-a lungul Prutului, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la Suceava. Dup\u0103 care a urmat Ardealul ajung\u00e2nd, ast\u0103zi, s\u0103 fie \u00eent\u00e2lni\u0163i \u00een majoritatea r\u00e2urilor mari ale Rom\u00e2niei.\n<\/p>\n

\n\t\u00cen Timi\u015f pe cursuri de ap\u0103 ceva mai mari bizamul se simte ca acas\u0103. \u201cBizamul a mai fost observat sporadic \u00een ultimii ani \u00eenc\u0103 de acum 50 de ani. Mai multe colonii pot fi g\u0103site \u00een Cara\u015f Severin, pe Clisura Dun\u0103rii\u201d<\/em>, spune Sretko Milanovici.
\n\tAnimal semi-acvatic, bizamul tr\u0103ie\u015fte \u00een jurul r\u00e2urilor \u015fi lacurilor cu vegeta\u0163ie bogat\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi galerii \u00een maluri \u015fi diguri. Este un mare consumator de plante acvatice, dar m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u015fi scoici sau melci. La maturitate poate atinge chiar greutatea de dou\u0103 kilograme, cu toate c\u0103 asemenea exemplare sunt mai degrab\u0103 excep\u0163ii. \u00cen prezent, este capturat pentru blan\u0103, fiind considerat specie de v\u00e2nat. \u00cen Delt\u0103 este unul dintre animalele cele mai c\u0103utate de c\u0103tre braconieri, care \u00eel prind cu capcane speciale.\n<\/p>\n

Vrabia ro\u015fcat\u0103 spaniol\u0103 s-a acomodat \u00een Banat<\/strong>
<\/h4>\n

\"Vrabie<\/a><\/p>\n

\"VrabieLista ciud\u0103\u0163eniilor ap\u0103rute \u00een ultimii ani \u00een fauna timi\u015fean\u0103 nu se opre\u015fte aici. Vrabia spaniol\u0103 este un alt exemplar nou observat de ornitologi \u015fi \u00een Timi\u015f<\/p>\n

\n\t\u00cen 1898, ornitologul Carl Ritter von Dombrovsky<\/strong> observa \u00een Rom\u00e2nia un exemplar, posibil unul dintre pionierii speciei, aflate pe cale de a-\u015fi extinde arealul. Ulterior, situa\u0163ia avea s\u0103 se schimbe semnificativ. \u00cen anul 1964, ornitologul rom\u00e2n Aurel Papadopol<\/strong> a descoperit-o ca pas\u0103re clocitoare pe malul M\u0103rii Negre, la Agigea. Extinderea arealului spre nord a avut un ritm extrem de rapid. \u00cen prezent, vrabia spaniol\u0103 este prezent\u0103 ca pas\u0103re clocitoare \u00een tot sudul \u015fi sud-vestul \u0163\u0103rii, inclusiv \u00een Timi\u015f, singurii factori limitan\u0163i fiind reprezenta\u0163i de Mun\u0163ii Carpa\u0163i \u015fi de temperaturile mai sc\u0103zute din Ardeal \u015fi Moldova.\n<\/p>\n

\n\tLa or\u0103 actual\u0103, cuib\u0103re\u015fte doar \u00een colonii formate din maxim c\u00e2teva zeci de cuiburi. Spre deosebire de vrabia comun\u0103, care s-a transformat deja \u00eentr-o specie care a ales ora\u015fele \u00een locul mediului s\u0103u originar, vrabia spaniol\u0103 prefer\u0103 zonele umede sau cr\u00e2ngurile s\u0103lbatice, cu toate c\u0103 a fost observat\u0103 accidental \u015fi \u00een ora\u015fe. Dieta sa este asem\u0103n\u0103toare cu cea a vr\u0103biilor comune, fiind alc\u0103tuit\u0103 din insecte \u015fi larvele acestora, semin\u0163e \u015fi resturi menajere comestibile.\n<\/p>\n

P\u0103ianjenul V\u0103duva neagr\u0103 ar fi ajuns \u015fi la Timi\u015foara<\/strong>
<\/h4>\n

\"Paianjen<\/a><\/p>\n

\"PaianjenPoate cel mai mediatizat animal exotic p\u0103truns recent \u00een Rom\u00e2nia este p\u0103ianjenul veninos cunoscut sub numele de \u201cv\u0103duva neagr\u0103\u201d. De\u015fi apari\u0163ia unor astfel de p\u0103ianjeni a fost semnalat\u0103 mai mult \u00een zona de sud-est a \u0163\u0103rii, pe litoral, pe internet exist\u0103 mai multe forumuri, cum e cel de pe site-ul de specialitate http:\/\/www.tarantule-romania.ro<\/a> unde \u201cbiologi\u201d amatori sus\u0163in, cu poze doveditoare, c\u0103 au descoperit astfel de insecte \u015fi la Timi\u015foara. \u201cForma abdomenului \u015fi coloritul era similar, dac\u0103 nu identic cu al v\u0103duvei\u201d,<\/em> sus\u0163ine unul dintre forumi\u015ftii timi\u015foreni care ar fi descoperit un astfel de p\u0103ianjen pe l\u00e2ng\u0103 blocul s\u0103u din Calea \u015eagului.<\/p>\n

\n\tDincolo de aceste specula\u0163ii, p\u0103ianjenul din s\u0103ecia V\u0103duva neagr\u0103 a fost men\u0163ionat pentru prima data \u00een arahnofauna Rom\u00e2niei \u00een anul 1963, c\u00e2nd cercet\u0103torul a fost descoperit primul exemplar \u00een preajma localit\u0103\u0163ii C.A. Rosetti, din Delta Dun\u0103rii. Trei ani mai t\u00e2rziu, un alt exemplar a fost colectat pe insula Popina din Lacul Razim, iar un al treilea \u00een anul 1968, tot \u00een Delt\u0103, l\u00e2ng\u0103 Periprava. Invazia \u00eencepuse.\n<\/p>\n

\n\tEpopeea celui mai periculos p\u0103ianjen european \u00een Rom\u00e2nia este considerat\u0103 de oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 drept \u00eenc\u0103 o dovad\u0103 clar\u0103 a fenomenului de \u00eenc\u0103lzire global\u0103 din ultimii ani, deoarece aceast\u0103 specie este, prin defini\u0163ie, una iubitoare de c\u0103ldur\u0103. \u00cen ciuda \u015ftirilor alarmiste destinate s\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nte rom\u00e2nii de pe litoral \u00een fiecare var\u0103, temuta v\u0103duv\u0103 neagr\u0103 nu a pornit un r\u0103zboi personal cu rom\u00e2nii. Spre exemplu, un cercet\u0103tor care, \u00een vara anului 2004, a colectat nu mai pu\u0163in de 384 de p\u0103ianjeni din Dobrogea, a avut surpriza s\u0103 descopere doar trei v\u0103duve negre \u00eentre ace\u015ftia\u2026\n<\/p>\n

\n\tCu toate acestea, se poate vorbi f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, de o extinderea arealului acestei specii emblematice de p\u0103ianjen. Dac\u0103 \u00een urm\u0103 cu 50 de ani se \u00eent\u00e2lnea aproape exclusiv \u00een Delt\u0103 Dun\u0103rii, \u00een intervalul de ani scurs de atunci p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, v\u0103duv\u0103 neagr\u0103 a fost semnalat\u0103 \u00een mai multe localit\u0103\u0163i din sudul \u0163\u0103rii.\n<\/p>\n

\n\t\u00cen ciud\u0103 isteriei declan\u015fate de mass media, nu este un p\u0103ianjen cu poten\u0163ial mortal, cu toate c\u0103 b\u0103tr\u00e2nii \u015fi cardiacii pot prezenta complica\u0163ii dac\u0103 sunt mu\u015fca\u0163i. Datele arat\u0103 c\u0103 se \u00eenregistreaz\u0103 un deces la 200 de cazuri. Durerile apar la c\u00e2teva ore de la mu\u015fc\u0103tura \u015fi se extind de la locul mu\u015fcat spre \u00eentreg membrul. Alte simptome include, de la caz la caz, saliva\u0163ia \u015fi transpira\u0163ia abundente, accelerarea pulsului, amor\u0163eal\u0103, furnic\u0103turi, semnele unei false apendicite, erup\u0163ii cutanate, st\u0103ri de confuzie. Veninul femelei este periculos, masculii fiind incapabili s\u0103 mu\u015fte.\n<\/p>\n

\n\tAcest tip de p\u0103ianjen \u2013 u\u015for de recunoscut, dat\u0103 fiind culoarea neagr\u0103 str\u0103lucitoare, cu c\u00e2teva pete ro\u015fii stridente\u2013 \u00eei instaleaz\u0103 p\u00e2nza \u00een form\u0103 de p\u00e2lnie sub pietre, printre ierburi sau \u00een ad\u00e2nciturile din sol.<\/p>\n

\n
\n