{"id":1088980,"date":"2025-12-14T12:19:00","date_gmt":"2025-12-14T09:19:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1088980"},"modified":"2025-12-14T12:19:00","modified_gmt":"2025-12-14T09:19:00","slug":"nefondatele-obiectiuni-eurocrate-la-planul-pacii-americane-in-ucraina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1088980","title":{"rendered":"Nefondatele obiec\u021biuni eurocrate la planul p\u0103cii americane \u00een Ucraina"},"content":{"rendered":"
\n

Nefondatele obiec\u021biuni eurocrate la planul p\u0103cii americane \u00een Ucraina<\/h1>\n
\n

Scris de: prof. dr. Adrian SEVERIN | \"pdf\"<\/a> | \"print\"<\/a><\/p>\n

\n
14 December 2025 12:19<\/div>\n
Vizualizari: 606<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n

Comisia European\u0103, \u00eencerc\u00e2nd \u00een disperare de cauz\u0103 s\u0103 bage capul \u00een poza negocierilor p\u0103cii din Ucraina, negocieri care au loc \u00eentre SUA \u0219i Rusia, cu Pre\u0219edintele Zelenski, expirat juridic \u0219i politic, ca invitat special, a formulat o serie de obiec\u021biuni fa\u021b\u0103 de planul de pace american. Care sunt cele mai importante dintre ele?<\/b><\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n


<\/b><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen realitate, obiec\u021biunile nu sunt ale Comisiei c\u0103ci Comisia, dincolo de faptul c\u0103 nu are competen\u021be \u00een materie, nu exprim\u0103 o viziune proprie, ci se face ecoul servil al puterilor dominante din UE \u2013 \u00een special Fran\u021ba \u0219i Germania. Interesele acestora, la care se adaug\u0103 cele ale Marii Britanii, nu sunt identice; ba uneori sunt chiar contradictorii. Singurele obiective comune \u00een acest moment sunt evitarea imaginii de \u00eenfr\u00e2n\u021bi \u0219i \u00eensu\u0219irea f\u0103r\u0103 temei legal a banilor Rusiei bloca\u021bi \u00een depozite domiciliate \u00een statele UE \u0219i NATO.<\/b><\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

\u201eFRONTIERELE NU SE POT MODIFICA PRIN FOR\u021a\u0102\u201d<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Pre\u0219edinta Comisiei europene, Ursula von der Leyen a ridicat obiec\u021biunea potrivit c\u0103reia <\/span>\u201efrontierele nu se pot modifica prin for\u021b\u0103\u201d<\/i><\/span>; \u00een timp ce Planul Trump ar permite tocmai o asemenea modificare subsecvent\u0103 interven\u021biei militare ruse \u00een Ucraina. Ulterior, doamna von der Leyen a repro\u0219at Rusiei c\u0103 are un comportament similar celui de la \u00eent\u00e2lnirea de la Yalta din 1945.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

1. De la Yalta la Helsinki; de la confruntare la cooperare; de la securitatea vertical\u0103 la securitatea orizontal\u0103.<\/b><\/span> \u00cen lipsa altor preciz\u0103ri, putem \u00een\u021belege c\u0103 <\/span>\u00een\u021belegerile americano-sovieto-britanice de la Yalta, care au dus la modificarea frontierelor Germaniei prin for\u021b\u0103 sunt condamnate azi de la v\u00e2rful UE.<\/b><\/span> Or, dac\u0103 modificarea prin for\u021b\u0103 a frontierelor este inacceptabil\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 frontierele de la Yalta, consacrate apoi prin Tratatul de la Paris, \u00een 1947, sunt repuse \u00een discu\u021bie; desigur, de cei afecta\u021bi, deci de Germania.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

S-a pornit cumva pe drumul revizuirii Tratatului de pace din 1947?<\/b><\/span> Dac\u0103 Estonia dnei Kaia Kalas (\u00cenaltul Reprezentat al UE \/ Prim vicepre\u0219edinte pentru politica extern\u0103 \u0219i de securitate a UE) nu mai are nimic de revendicat (poate doar de justificat persecutarea minorit\u0103\u021bii ruse din \u021bara sa), \u00een Germania \u00eenc\u0103 de mai mult\u0103 vreme s-au auzit voci (printre care \u0219i cea a fostului Pre\u0219edinte Roman Hertzog, distins profesor de drept constitu\u021bional) care au afirmat c\u0103 cedarea de teritorii nu a fost \u00een mandatul celor care au semnat capitularea din 1945 \u0219i nici al celor care apoi au reprezentat statul german dup\u0103 c\u0103derea regimului nazist, ace\u0219tia fiind \u00eemputernici\u021bi doar cu administrarea situa\u021biei \u021b\u0103rii, iar nu cu negocierea modific\u0103rii frontierelor ei. Desigur, discu\u021bia poate fi tratat\u0103 ca teoretic\u0103, dar asemenea teorii sunt de natur\u0103 s\u0103 provoace insomnii la Var\u0219ovia, cel pu\u021bin.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Prin for\u021b\u0103 au fost modificate \u0219i frontierele Rom\u00e2niei \u00een 1944 <\/b><\/span>(dup\u0103 modificarea din 1940, ulterior anulat\u0103 <\/span>manu militari<\/i><\/span> \u00een 1941). Argumentul a fost c\u0103 Rom\u00e2nia a pierdut r\u0103zboiul cu Rusia \u0219i, vorba c\u00e2ntecului, \u00eenving\u0103torul ia totul \u00een timp ce \u00eenvinsul joac\u0103 mic. C\u00e2nd, odat\u0103 cu negocierea tratatului de vecin\u0103tate cu Ucraina, \u00een anii 1990, Rom\u00e2nia a sugerat doar revizitarea statutului teritoriilor pierdute (f\u0103r\u0103 a fi apucat s\u0103 cear\u0103 modificarea frontierelor din 1947), dup\u0103 ce statele baltice \u00ee\u0219i rec\u0103p\u0103taser\u0103 independen\u021ba, toat\u0103 lumea, de la Washington la Moscova, trec\u00e2nd prin Londra, Paris \u0219i Berlin, la strig\u0103tul de revolt\u0103 al Kievului, au acuzat-o de revizionism \u0219i de iredentism, \u0219i au amenin\u021bat-o cu sanc\u021biuni, \u00eenchiz\u00e2ndu-i gura. Argumentul celui mai tare este totdeauna cel mai bun.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Actul final de la Helsinki a fost adoptat \u00een 1975, printre altele, \u0219i pentru a rezolva aceast\u0103 problem\u0103. Atunci, \u00een special URSS a dorit s\u0103 ob\u021bin\u0103 recunoa\u0219terea frontierelor sale \u0219i, \u00een general, a ordinii geopolitice central \u0219i est europene postbelice stabilit\u0103 prin for\u021b\u0103, precum \u0219i a dreptului suveran al statelor delimitate prin acele frontiere de a-\u0219i organiza regimul politic f\u0103r\u0103 imixtiuni externe. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, Actul de la Helsinki, care a adoptat mecanismele p\u0103cii \u00een contextul unui sistem mondial bipolar, a fost unul de tip suveranist, care a zdruncinat \u201einterna\u021bionalismul proletar\u201d, adic\u0103 globalismul imperial sovietic.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Prin acela\u0219i document,\u00a0<\/span>a fost convenit\u0103 interzicerea recursului la for\u021b\u0103 \u0219i la amenin\u021barea cu for\u021ba, permi\u021b\u00e2ndu-se modific\u0103ri de frontier\u0103 numai prin negocieri politice.<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Evident c\u0103 nu trebuie s\u0103 ne l\u0103s\u0103m purta\u021bi de iluzii romantice. <\/span>Orice negocieri politice \u00een rela\u021biile interna\u021bionale nu urmeaz\u0103 precepte morale apriorice, ci au loc \u00een contextul unui raport de putere concret.<\/b><\/span> Totul este ca de\u021bin\u0103torul puterii superioare s\u0103 nu \u00eel striveasc\u0103 sub greutatea acesteia pe de\u021bin\u0103torul puterii mai mici \u0219i eventual, s\u0103 \u00eei compenseze pierderile, \u00eentr-un fel sau altul; de obicei prin stimuli economici de durat\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen rela\u021biile interna\u021bionale, moral este s\u0103 \u00ee\u021bi aperi interesele<\/b><\/span>; imoral este s\u0103 le abandonezi. Important este ca ap\u0103rarea s\u0103 fie inteligent\u0103 \u0219i singura form\u0103 inteligent\u0103 de a pune interesele tale deasupra oric\u0103ror altora este … solidaritatea cu ceilal\u021bi. Aceste idei au dominat ordinea postbelic\u0103 a lumii pe c\u00e2nd <\/span>securitatea era considerat\u0103 indivizibil\u0103, iar garan\u021bia p\u0103cii era paritatea puterilor<\/b><\/span>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

2. De la echilibrul puterilor la asimetria puterilor \u0219i de la indivizibilitatea securit\u0103\u021bii la securitate ca joc de sum\u0103 nul\u0103. <\/b><\/span>Din p\u0103cate, dup\u0103 dispari\u021bia URSS, s-a considerat c\u0103 securitatea nu este indivizibil\u0103 \u0219i c\u0103 pacea poate fi garantat\u0103 prin superioritatea unei singure puteri asupra tuturor celorlalte, luate separat sau \u00eempreun\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 logic\u0103 frontierele au fost iar\u0103\u0219i modificate prin for\u021b\u0103 \u0219i primul exemplu \u00een acest sens a fost cel al dezmembr\u0103rii fostei federa\u021bii iugoslave cu punct de v\u00e2rf <\/span>crearea statului Kosovo, prin fracturarea Serbiei, \u00eempotriva voin\u021bei acesteia<\/b><\/span>. Pentru a ajunge acolo <\/span>NATO a bombardat Belgradul, f\u0103r\u0103 a avea un mandat ONU, invoc\u00e2nd \u201eobliga\u021bia de a interveni din ra\u021biuni umanitare\u201d<\/b><\/span>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cam ceea ce a invocat \u0219i Rusia ca unul dintre motivele opera\u021biunii sale militare speciale \u00een Ucraina, la \u00eenceputul acesteia. <\/span>Dac\u0103 din punct de vedere tehnic Federa\u021bia Rus\u0103 a fost cea care a declan\u0219at interven\u021bia militar\u0103 \u00eempotriva Ucrainei, pentru rigoare tehnic\u0103 \u0219i onestitate intelectual\u0103 trebuie observat c\u0103 \u00een 2022 ea a intervenit \u00eentr-un r\u0103zboi deja \u00een curs \u0219i anume \u00een r\u0103zboiul civil opun\u00e2nd guvernul central ucrainean \u0219i forma\u021biuni paramilitare protejate de acesta, for\u021belor secesioniste rusofone din regiunile Done\u021bk \u0219i Luhansk; r\u0103zboi declan\u0219at \u00een 2014, ca reac\u021bie la lovitura de stat din acela\u0219i an fomentat\u0103 de SUA, \u0219i care a cunoscut, de-a lungul a opt ani, acela\u0219i tip de reac\u021bie dispropor\u021bionat\u0103 a puterii publice \u0219i acela\u0219i tip de atrocit\u0103\u021bi av\u00e2nd ca victim\u0103 popula\u021bia civil\u0103 precum cele alegate spre a justifica interven\u021bia NATO \u00een Iugoslavia \u00een 1999<\/b><\/span>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Anterior, <\/span>SUA \u0219i UE au sus\u021binut \u0219i secesiunea Ceceniei<\/b><\/span> cu modificarea corespunz\u0103toare a grani\u021belor Federa\u021biei ruse.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

La r\u00e2ndul s\u0103u, <\/span>cu referire tot la ra\u021biuni de securitate na\u021bional\u0103 ca acelea la care trimite \u0219i Rusia, Israelul a anexat prin for\u021b\u0103 \u00een\u0103l\u021bimile Golan, adic\u0103 un teritoriu apar\u021bin\u00e2nd Siriei<\/b><\/span>. SUA a recunoscut explicit juste\u021bea acestui rapt, iar UE l-a acceptat cel pu\u021bin prin t\u0103cere.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

3. De la dreptul for\u021bei la for\u021ba dreptului; de la realit\u0103\u021bi stabilite prin for\u021b\u0103 la solu\u021bii negociate politic. <\/b><\/span>Deci grani\u021bele se pot modifica \u0219i prin for\u021b\u0103. Se creeaz\u0103 astfel <\/span>st\u0103ri de fapt care apoi trebuie gestionate pe baza unor reguli convenite \u00eentre subiectele de drept interna\u021bional<\/b><\/span>, adic\u0103 \u00eentre statele suverane. Aceste reguli confer\u0103 un statut juridic unei situa\u021bii de fapt \u0219i astfel se intr\u0103 \u00een dreptul interna\u021bional, starea de fapt devenind o stare de drept. Pentru asta sunt negocierile de pace cu care se \u00eencheie r\u0103zboaiele.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Tocmai pentru a nu l\u0103sa for\u021ba singur\u0103 s\u0103 decid\u0103 se organizeaz\u0103 negocieri de pace \u0219i conferin\u021be de pace. Este exact ceea ce propune Casa Alb\u0103 acum: <\/span>negocieri de pace trilaterale \u2013 cu participarea Rusiei, SUA \u0219i Ucrainei \u2013 care s\u0103 convin\u0103 cu privire la alocarea exerci\u021biului suveranit\u0103\u021bii asupra unor teritorii istorice ruse\u0219ti locuite majoritar de ru\u0219i, ajunse, pe alte baze dec\u00e2t pe principiul na\u021bionalit\u0103\u021bii, \u00een compunerea fostei Republici Sovietice Socialiste Ucrainene, desprins\u0103 \u00een 1991 din URSS, \u00een prezent ocupate \u00een cea mai mare parte de armata Federa\u021biei Ruse.<\/b><\/i><\/span> Deci, dac\u0103 cei trei vor c\u0103dea de acord, <\/span>grani\u021bele Ucrainei Sovietice al c\u0103rui succesor se proclam\u0103 a fi Ucraina postsovietic\u0103, grani\u021be stabilite \u00een trecut prin for\u021b\u0103, vor fi modificate prin negocieri, iar nu prin for\u021b\u0103<\/b><\/span>. Abia dac\u0103 nu se va ajunge la un acord, for\u021ba va fi cea care decide, iar UE, \u00eenvins\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Ucraina, de partea c\u0103reia a luptat, va trebui s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o solu\u021bie politic\u0103 spre a gestiona situa\u021bia. Aceasta va putea \u0219i va trebui, la r\u00e2ndul ei, \u00eenvestit\u0103, la un moment dat, cu putere juridic\u0103 (tot prin negocieri).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

4. Recunoa\u0219tere de fapt \u0219i recunoa\u0219tere de drept. <\/b><\/span>Comisia european\u0103 s-a ar\u0103tat indignat\u0103 de formularea propus\u0103 de negociatorii americani care au preconizat recunoa\u0219terea <\/span>de facto<\/i><\/span> a teritoriilor amintite mai sus ca fiind \u00een posesia Rusiei. Nu exist\u0103 recunoa\u0219tere <\/span>de facto<\/i><\/span> \u2013 a strigat aceasta, iar Rusiei \u201eagresoare\u201d nu i se poate recunoa\u0219te de drept posesia teritoriilor ocupate prin for\u021b\u0103!<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Fals! <\/span>\u00cen dreptul interna\u021bional recunoa\u0219terea prive\u0219te statele iar nu componen\u021ba lor teritorial\u0103<\/b><\/span>. Prin recunoa\u0219tere frontierele sunt doar implicit recunoscute numai \u00eentruc\u00e2t ele contureaz\u0103 identitatea teritorial\u0103 a statului \u00een cauz\u0103, iar modificarea lor ulterioar\u0103 nu implic\u0103 o nou\u0103 recunoa\u0219tere. Problema teritoriilor anexate prin for\u021b\u0103 se trateaz\u0103 altfel.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dar nu \u00een acest sens a fost folosit cuv\u00e2ntul \u201erecunoa\u0219tere\u201d \u00een cele 28 de puncte americane. Nu la institu\u021bia juridic\u0103 a recunoa\u0219terii s-a f\u0103cut referire acolo, ci la \u00een\u021belesul cuv\u00e2ntului \u00een vorbirea comun\u0103. Iar ceea ce s-a spus este clar: <\/span>nu se poate nega faptul c\u0103 teritoriile revendicate de Rusia se afl\u0103 sau se vor afla sub exerci\u021biul suveranit\u0103\u021bii sale, ca realitate rezultat\u0103 din confruntarea militar\u0103 pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, se sub\u00een\u021belege pierdut\u0103 de Ucraina, indiferent dac\u0103 exist\u0103 sau nu o regul\u0103 de drept care s\u0103 fie invocat\u0103 pentru a legitima acest exerci\u021biu.<\/b><\/i><\/span>Regula de drept \u2013 de pild\u0103 <\/b><\/span>autodeterminarea pe criteriul na\u021bional<\/b><\/i><\/span> \u2013 ar putea fi identificat\u0103 sau \u201einventat\u0103\u201d (ca precedent juridic) la negocierile de pace.<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

De fapt, cu \u0219iretenie, <\/span>pretinz\u00e2nd c\u0103 refuz\u0103 formularea american\u0103, UE o modific\u0103 \u00een form\u0103 p\u0103str\u00e2nd-o \u00een con\u021binut<\/b><\/span>. Convenind c\u0103 linia de contact dintre armat\u0103 rus\u0103 \u0219i cea ucrainean\u0103, stabilit\u0103 ca rezultat al confrunt\u0103rii militare, nu va fi trecut\u0103 \u00een viitor de nici una dintre acestea, fiecare urm\u00e2nd, se sub\u00een\u021belege, s\u0103 \u00ee\u0219i exercite suveranitatea de partea sa a respectivei linii, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 de fapt \u2013 <\/span>de facto<\/i><\/span> \u2013 <\/span>teritoriile ocupate de ru\u0219i vor r\u0103m\u00e2ne \u00een posesia acestora p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd situa\u021bia se va schimba printr-o alt\u0103 negociere politic\u0103<\/b><\/span>; desf\u0103\u0219urat\u0103, evident, \u00eentr-un alt context politic, adic\u0103 \u00een condi\u021biile unui alt raport de putere. A\u0219a cum prevedea Actul final de la Helsinki. C\u0103ci ce altceva este posesia dec\u00e2t <\/span>protec\u021bia provizorie a unui drept probabil<\/b><\/span> (drept n\u0103scut sau \u00een curs de a se na\u0219te, actual sau viitor)?<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

\u201eUNUI STAT SUVERAN NU I SE POATE IMPUNE POLITICA DE ALIAN\u021aE\u201d<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen numele Comisiei europene, Ursula von der Leyen sus\u021bine c\u0103 Ucrainei nu i se poate cere s\u0103 renun\u021be la dorin\u021ba ader\u0103rii la NATO, iar statelor membre NATO nu li se poate impune s\u0103 refuze o eventual\u0103 solicitare ucrainean\u0103 de aderare. <\/b><\/i><\/span>Din nou, fals!<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

1. Republica Moldova, de pild\u0103, din calcule geopolitice proprii, \u0219i-a inclus \u00een Constitu\u021bie o prevedere care exclude intrarea sa \u00een NATO<\/b><\/span>. Desigur c\u0103 a f\u0103cut-o pentru a evita ostilizarea Rusiei \u0219i pierderea avantajelor economice ale accesului s\u0103u pe pia\u021ba rus\u0103, dar orice stat \u00ee\u0219i proiecteaz\u0103 politicile \u021bin\u00e2nd seama de realitatea raporturilor de putere cu alte state, definindu-\u0219i \u0219i juc\u00e2ndu-\u0219i interesele \u00een cadrul oferit de acele raporturi, dac\u0103 nu are puterea de a le modifica. Astfel, Moldova a ajuns la concluzia c\u0103 se poate ap\u0103ra mai bine \u00een afara NATO dec\u00e2t din interiorul NATO. Nimic nu s-ar fi opus ca la respectiva concluzie s\u0103 fi ajuns prin negocieri cu Rusia \u0219i eventual \u00een considerarea unor angajamente de sprijin \u00een caz de nevoie din partea unor puteri ter\u021be, membre sau nu ale NATO.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u021ain\u00e2nd seama de \u201esuccesele zdrobitoare\u201d ob\u021binute pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 \u00eempotriva Rusiei, Ucraina poate proceda la fel. <\/span>Excluderea prin Constitu\u021bie, care \u00een principiu se poate modifica cu dificultate, a calit\u0103\u021bii de membru NATO, ar fi o garan\u021bie pentru Rusia \u0219i un argument pentru ca aceasta s\u0103 opreasc\u0103 opera\u021biunea militar\u0103 special\u0103 care i-a pus pe ucraineni la p\u0103m\u00e2nt \u0219i a c\u0103rei prelungire risc\u0103 s\u0103 duc\u0103 la dispari\u021bia statului ucrainean<\/b><\/span>. Oare nu oprirea extinderii ocupa\u021biei ruse se dore\u0219te? Dac\u0103 aceasta este destina\u021bia, r\u0103m\u00e2ne de g\u0103sit calea optim\u0103 pentru a se ajunge acolo; iar dac\u0103 nu se ajunge \u00eenseamn\u0103 c\u0103 drumul urmat este gre\u0219it.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

2. \u00cen 1989 \u0219i 1990, SUA, dar \u0219i Germania s-au angajat s\u0103 nu extind\u0103 NATO cu nici un centimetru dincolo de grani\u021ba estic\u0103 a Germaniei reunificate<\/b><\/span>. Nu amenin\u021barea cu for\u021ba a Rusiei sovietice le-a determinat s\u0103 \u00ee\u0219i asume un astfel de angajament, ci avantajele ob\u021binute \u00een schimbul s\u0103u \u00een rela\u021bia cu propriul destin istoric. SUA primea retragerea armatei ruse din jum\u0103tatea central-estic\u0103 a Europei, iar Germania se re\u00eentregea teritorial dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea catastrofal\u0103 din al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Strategia care condusese la crearea NATO a fost sintetizat\u0103 \u00een formula <\/span>\u201eAmerica in, Russia out, Germany down!\u201d<\/i><\/span> \u2013 \u201eAmerica \u00een\u0103untru\u201d, adic\u0103 \u00een Europa, ca actor european \u0219i furnizor de securitate pentru europeni; \u201eRusia sovietic\u0103 afar\u0103\u201d, adic\u0103 \u00een afara Europei sau a capacit\u0103\u021bii de a domina Europa; \u201eGermania la p\u0103m\u00e2nt\u201d, adic\u0103 \u00een incapacitatea de a mai genera un alt r\u0103zboi mondial.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Asta era \u00een anul 1949. \u00cen 1990, c\u00e2nd Rusia sovietic\u0103 era \u00een curs de dispari\u021bie \u0219i reculul ei la nivel de putere regional\u0103, \u00een echilibru cu o Germanie reunificat\u0103 puternic\u0103 (cel pu\u021bin sub aspect economic) aflat\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Fran\u021ba, \u00een centrul sistemului unei Europe (Uniuni europene) puternice, \u00eei r\u0103pea capacitatea de a mai amenin\u021ba Occidentul euro-atlantic, de ce ar mai fi trebuit SUA s\u0103 ocupe \u0219i jum\u0103tatea de Europ\u0103 eliberat\u0103 de ru\u0219i, cheltuind resurse necesare \u00een alte p\u0103r\u021bi \u0219i pentru alte cauze?! <\/span>Nu Rusia postsovietic\u0103 impunea Washingtonului \u0219i Berlinului angajamentul ca NATO s\u0103 nu se extind\u0103, ci mersul istoriei, pe care liderii germani \u0219i americani ai \u00eenceputului anilor 1990 p\u0103reau a-l fi \u00een\u021beles.<\/b><\/span>C\u00e2nd au \u00eencetat s\u0103 \u00eel \u00een\u021beleag\u0103 istoria i-a pedepsit, printre altele aduc\u00e2ndu-i \u00een situa\u021bia de a provoca sau de a nu evita r\u0103zboiul cu Rusia din Ucraina pe care nu l-au putut c\u00e2\u0219tiga \u0219i nici nu \u0219tiu cum s\u0103 \u00eel termine (cu sacrificii minime).<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Decizia \/ promisiunea neextinderii NATO nu a afectat cu nimic suveranitatea SUA sau a Germaniei. Angajamentul a putut fi asumat tocmai pentru c\u0103 erau suverane \u0219i a fost asumat \u00een exerci\u021biul suveranit\u0103\u021bii lor. <\/span>Doar statele suverane \u00eencheie \u00een\u021belegeri \/ acorduri \u0219i numai consim\u021b\u0103m\u00e2ntul lor confer\u0103 \u00een\u021belegerilor \/ acordurilor negociate de ele putere obligatorie.<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

3. <\/b><\/span>Acel angajament \/ acord nu era, \u00eens\u0103, opozabil Rom\u00e2niei. <\/span>Nefiind parte la acord, Rom\u00e2nia a solicitat intrarea \u00een NATO<\/b><\/span> \u0219i a exercitat presiuni asupra SUA \u0219i Germaniei pentru ca ele s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eencalce promisiunea. La r\u00e2ndul ei a f\u0103cut-o \u00een exerci\u021biul suveranit\u0103\u021bii sale. Prin urmare, <\/span>Rusia nu \u00eei poate imputa Rom\u00e2niei, ci numai Americii \u0219i Germaniei, extinderea NATO. Acestea nu se puteau angaja \u00een numele altora.<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Nici SUA nu se va angaja acum \u00een numele Ucrainei. Ucraina fie se va al\u0103tura \u00een\u021belegerii ruso-americane fie \u00ee\u0219i va gestiona singur\u0103 soarta.<\/b><\/i><\/span> Pe <\/span>\u201ecoali\u021bia dispu\u0219ilor\u201d<\/b><\/span> europeni este limpede c\u0103 nu se poate baza.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Este drept c\u0103, pentru a facilita Washingtonului \u0219i Berlinului dep\u0103rtarea de la cele promise, <\/span>Bucure\u0219tiul a dat asigur\u0103ri Moscovei c\u0103 nu dore\u0219te s\u0103 devin\u0103 membru al NATO \u00eempotriva cuiva, \u0219i mai ales a Rusiei, sens \u00een care nu va permite folosirea teritoriului ei pentru amplasarea de for\u021be militare sau lansarea de ac\u021biuni militare care s\u0103 amenin\u021be Rusia<\/b><\/span>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Aceste asigur\u0103ri au fost verbale, iar nu scrise, dar, spre deosebire de ceea ce cred unii, \u00een rela\u021biile interna\u021bionale \u0219i potrivit moralei specifice lor, tocmai angajamentele orale, transmise gra\u021bie memoriei institu\u021bionale de la o guvernare la alta, conteaz\u0103 cel mai mult. Englezii le numesc <\/span>\u201egentlemen\u2019s agreements\u201d<\/i><\/span>. Adic\u0103 \u201e\u00een\u021belegeri \u00eentre oameni de onoare\u201d. Problema este c\u0103 pentru ca asemenea \u00een\u021belegeri s\u0103 func\u021bioneze este nevoie de oameni de onoare. Or, azi tocmai ei ne lipsesc.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Revenind la pacea din Ucraina, <\/span>un acord tripartit \u00eentre SUA, Rusia \u0219i Ucraina, sau unul bilateral \u00eentre Rusia \u0219i Ucraina, dublat de altul \u00eentre Rusia \u0219i SUA, sau, de ce nu?, unul multilateral \u00eentre Rusia \u0219i statele membre NATO ar rezolva <\/b><\/span>problema neutralit\u0103\u021bii Ucrainei<\/b><\/i><\/span>, cuprinz\u00e2nd \u0219i <\/b><\/span>garan\u021biile de securitate<\/b><\/i><\/span> acordate ei, inclusiv de Rusia, \u00een schimbul acesteia.<\/b><\/span> Dac\u0103 garan\u021biile negociate sunt viabile \u0219i consistente, la ce mai trebuie NATO??<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Acordul ar fi valabil din punct de vedere juridic tocmai pentru c\u0103 to\u021bi semnatarii sunt suverani \u0219i suveranitatea le permite intrarea \u00een asemenea \u00een\u021belegeri.<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

4.<\/b><\/span> Pe 15 mai 1955, \u00eentre Austria, \u00eenvins\u0103 \u0219i ea, la pachet cu Germania, \u00een cel de al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u0219i puterile \u00eenving\u0103toare ocupante \u2013 URSS, SUA, UK \u0219i Fran\u021ba \u2013 s-a semnat a\u0219a numitul \u201eTratat de stat\u201d, av\u00e2nd titlul complet <\/span>\u201eTratat pentru restabilirea unei Austrii independente \u0219i democratice\u201d<\/b><\/i><\/span>. Potrivit tratatului, Austria se angaja s\u0103 nu intre \u00een NATO, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd neutr\u0103 \u0219i adopt\u00e2nd un regim constitu\u021bional democratic, \u0219i primea \u00een schimb retragerea trupelor de ocupa\u021bie, independen\u021ba deplin\u0103 \u0219i capacitatea de a-\u0219i exercita integral prerogativele suveranit\u0103\u021bii.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Astfel, <\/span>prin adoptarea neutralit\u0103\u021bii Austria nu numai c\u0103 nu \u00ee\u0219i limita suveranitatea, ci o rec\u0103p\u0103ta<\/b><\/span>. De atunci \u0219i p\u00e2n\u0103 azi Austria a \u00eenflorit \u00een deplin\u0103 siguran\u021b\u0103, devenind, potrivit unor studii de specialitate, \u021bara european\u0103 \u00een care este cel mai pl\u0103cut \u0219i mai sigur s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

*********<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Asumarea de obliga\u021bii prin tratate interna\u021bionale nu \u00eenseamn\u0103 renun\u021barea la suveranitate, ci afirmarea suveranit\u0103\u021bii. Nu po\u021bi avea, \u00eens\u0103, \u00een rela\u021biile interna\u021bionale \u0219i \u00een ordinea global\u0103, mai multe drepturi dec\u00e2t obliga\u021biile pe care e\u0219ti \u00een m\u0103sur\u0103 \u0219i dispus s\u0103 \u021bi le asumi.<\/b><\/i><\/span> Se pare c\u0103 Medusa von der Leyen \u0219i patronii ei nu \u0219tiu asta.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

A\u0219adar, nici aceast\u0103 obiec\u021bie de \u201eprincipiu\u201d a UE nu st\u0103 \u00een picioare. Cum una dintre cauzele originare ale r\u0103zboiului din Ucraina a fost tocmai disputa cu privire la extinderea NATO \u00een Ucraina, f\u0103r\u0103 rezolvarea negociat\u0103 a acestei probleme r\u0103zboiul nu se poate \u00eencheia. \u0218i cum acest r\u0103zboi este deja pierdut de Occidentul euro-atlantic, <\/span>a men\u021bine deschis\u0103 perspectiva intr\u0103rii Ucrainei \u00een NATO \u0219i a refuza un acord care s\u0103 o exclud\u0103, fie el \u0219i \u00eencheiat numai \u00eentre SUA \u0219i Rusia, \u00eenseamn\u0103 continuarea r\u0103zboiului p\u00e2n\u0103 la capitularea necondi\u021bionat\u0103 a Ucrainei; ceea ce ar putea antrena \u0219i dezintegrarea NATO \u0219i a UE.<\/b><\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

SUA nu are interesul s\u0103 doreasc\u0103 asta. Cel pu\u021bin nu chiar a\u0219a. Nici Rom\u00e2nia. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

\u201eUN STAT SUVERAN NU POATE FI DEZARMAT\u201d<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Comisia European\u0103, sesiz\u00e2nd c\u0103 terminarea r\u0103zboiului pe care l-a pierdut \u00een Ucraina, f\u0103r\u0103 nici o perspectiv\u0103 de a recupera investi\u021biile ilegal f\u0103cute \u00een armata ucrainean\u0103 \u0219i a justifica pierderile imense rezultate din conflictul cu Rusia, conflict artificial alimentat de Europa politic\u0103, cu un impact negativ major asupra calit\u0103\u021bii vie\u021bii cet\u0103\u021benilor europeni, \u00eei va atrage r\u0103spunderea \u0219i chiar dispari\u021bia (\u00een forma sa actual\u0103), face tot ce poate pentru a sabota \u0219ansele p\u0103cii. \u00cen acest sens a fost formulat\u0103 \u0219i obiec\u021biunea care sus\u021bine c\u0103 unui stat suveran nu i se pot impune limite ale nivelului s\u0103u de \u00eenarmare. Din nou, fals!<\/b><\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

1.<\/b><\/span> La finele celui de al Doilea R\u0103zboi Mondial, <\/span>Japonia a fost obligat\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i includ\u0103 \u00een Constitu\u021bie limitarea capacit\u0103\u021bii armatei ei la nevoile stricte de ap\u0103rare a teritoriului na\u021bional<\/b><\/span>. Nimic din ceea ce ar fi putut sus\u021bine vreo ac\u021biune ofensiv\u0103 a armatei nipone nu putea intra \u00een dotarea acesteia. Evident, \u0219i num\u0103rul militarilor sub arme era, pe cale de consecin\u021b\u0103 limitat.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

2.<\/b><\/span>Obliga\u021bii similare au fost impuse Germaniei tot de c\u0103tre puterile \u00eenving\u0103toare \u00een cel de al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dac\u0103 nu ar fi fost aducerea Germaniei \u00een NATO cu scopul de a fi pus\u0103 s\u0103 contribuie la r\u0103m\u00e2nerea Rusiei (sovietice) \u00een afara Europei ori cel pu\u021bin la por\u021bile Europei (mai exact Poarta Brandemburgic\u0103), probabil c\u0103 ea ar fi fost obligat\u0103 s\u0103 men\u021bin\u0103 \u0219i mai jos nivelul cheltuielilor de \u00eenarmare. Oricum, faptul c\u0103 o putere economic\u0103 de talia Germaniei nu de\u021bine arme nucleare nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. De\u0219i nimeni nu o recunoa\u0219te cu voce tare, <\/span>Germania \u0219i-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 azi, la optzeci de ani de la terminarea r\u0103zboiului, statutul de \u021bar\u0103 \u00eenvins\u0103<\/b><\/span>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

3. <\/b><\/span><\/span>\u00cen 1990 au avut loc negocieri pentru unificarea Germaniei \u00een formatul 4+2, adic\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 Germanii (Germania de Est \u0219i Germania de Vest) \u0219i cele patru puteri aliate victorioase din al Doilea R\u0103zboi Mondial (SUA, URSS, Marea Britanie \u0219i Fran\u021ba). Pe aceast\u0103 cale s-a urm\u0103rit <\/span><\/span>crearea unei ordini juridice \u0219i politice europene \u0219i transatlantice care s\u0103 permit\u0103 reunificarea Germaniei \u0219i acordarea suveranit\u0103\u021bii depline unui stat german unificat<\/b><\/span><\/span>. Tratatul final, cunoscut ca \u201eTratatul doi plus patru\u201d, a fost semnat pe 12 septembrie 1990, la Moscova. El prevedea, printre altele, <\/span><\/span>angajamentul viitoarei Germanii re\u00eentregite de a nu g\u0103zdui arme nucleare pe teritoriul s\u0103u<\/b><\/span><\/span>. Asta \u00een timp ce vecinii s\u0103i europeni, imedia\u021bi sau apropia\u021bi (Fran\u021ba, Rusia \u0219i Marea Britanie), de\u021bineau asemenea arme. De ce a\u0219a? \u00centruc\u00e2t <\/span><\/span>se dorea ca Germania s\u0103 de\u021bin\u0103 mereu o putere militar\u0103 inferioar\u0103 fo\u0219tilor s\u0103i inamici \u00eenving\u0103tori.<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Deci, se poate! <\/span><\/span>De ce nu s-ar putea cere Ucrainei ceea ce i s-a cerut Germaniei, \u00een schimbul acord\u0103rii \u0219i garant\u0103rii suveranit\u0103\u021bii depline pe teritoriul s\u0103u na\u021bional; <\/b><\/span><\/span>na\u021bional, iar nu sovietic<\/b><\/i><\/span><\/span>.<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

4. <\/b><\/span>\u00cen 1990, la Paris, a fost semnat, \u00eentre statele NATO \u0219i fostele state ale Pactului de la Var\u0219ovia, <\/span>Tratatul privind For\u021bele Armate Conven\u021bionale \u00een Europa<\/b><\/span> (CFE), cu scopul cre\u0103rii unui echilibru strategic \u00een perioada post-R\u0103zboi Rece, prin reglementarea cantit\u0103\u021bii de armament conven\u021bional (tancuri, vehicule blindate, artilerie, avioane, elicoptere) amplasat\u0103 pe teritoriul statelor europene. Astfel a fost proiectat\u0103 <\/span>o<\/b><\/span> arhitectur\u0103 de securitate \u00een Europa bazat\u0103 pe echilibrul \u00eenarm\u0103rii<\/b><\/span>.<\/span><\/span><\/p>\n

D<\/span>up\u0103 destr\u0103marea URSS \u0219i modific\u0103rile geopolitice produse ca efect al extinderii NATO \u0219i UE, precum \u0219i al apari\u021biei unor alian\u021be \u0219i parteneriate politico-militare \u0219i economice euro-asiatice, tratatul a devenit desuet \u0219i odat\u0103 cu aceasta, arhitectura de securitate central european\u0103, est european\u0103 \u0219i sud est european\u0103 caduce. <\/span>Criza ucrainean\u0103 este o dovad\u0103 a decesului amintitei arhitecturi.<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

5. <\/b><\/span>Iat\u0103 de ce <\/span>pacea din Ucraina nu poate \u00eensemna \u0219i nici nu poate fi realizat\u0103 doar prin \u00eencetarea ostilit\u0103\u021bilor<\/b><\/span> \u00eentre armata euro-asiatic\u0103 \u00een uniform\u0103 rus\u0103 \u0219i armata euro-atlantic\u0103 \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een uniforme ucrainene, \u00eenso\u021bit\u0103 de alocarea unor teritorii \u00een beneficiul \u00eenving\u0103torului rus. <\/span>Este nevoie de o nou\u0103 arhitectur\u0103 de securitate european\u0103 cu subansambluri subregionale \u0219i regionale<\/b><\/span>. Asta presupune \u0219i <\/span>echilibrul de for\u021be \u00eentre statele situate de o parte \u0219i de alta a liniei de demarca\u021bie dintre membrii NATO \u0219i UE, separat \u0219i \u00eempreun\u0103, pe de o parte, \u0219i Rusia cu alia\u021bii sau vecinii s\u0103i, dup\u0103 caz, est-europeni, sud-caucazieni \u0219i central-asiatici, pe de alt\u0103 parte<\/b><\/span>.<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen acest context trebuie purtat\u0103 discu\u021bia despre puterea armat\u0103 a Ucrainei pe timp de pace. Desigur c\u0103 ea poate fi limitat\u0103, a\u0219a cum a fost \u0219i \u00een at\u00e2tea alte cazuri. <\/span>Plafoanele convenite cu Kievul vor trebui stabilite at\u00e2t \u00een balan\u021b\u0103 cu garan\u021biile de securitate primite de Ucraina de la ter\u021bi, c\u00e2t \u0219i propor\u021bional cu garan\u021biile oferite de Ucraina, \u00een special vecinilor s\u0103i.<\/b><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

6. Limitarea, prin tratatul de pace, a efectivelor militare ucrainene este fezabil\u0103, necesar\u0103 \u0219i legitim\u0103<\/b><\/span>. Obiec\u021biunea Medusei von der Leyen este \u0219i \u00een acest caz, nefondat\u0103. Ea are doar scopul evident de a pune be\u021be \u00een roate procesului de pace.<\/span><\/span><\/p>\n

Problema real\u0103, inclusiv pentru tandemul Leyen-Kalas nu este limitarea for\u021bei armate ucrainene, ci nivelul limitei. Asta \u00eentruc\u00e2t pentru ele \u0219i \u0219efii lor afla\u021bi mai mult sau mai pu\u021bin \u00een umbr\u0103, <\/span>\u00eencetarea r\u0103zboiului din Ucraina nu \u00eenseamn\u0103 pacea cu Rusia, ci mutarea r\u0103zboiului pe alte aliniamente (mai spre vest) \u0219i continurea lui cu implicarea direct\u0103 \u0219i masiv\u0103 a statelor europene membre UE, \u00een oameni \u0219i material, pe chiar teritoriul acestora. \u00cen atare logic\u0103, dup\u0103 r\u0103zboiul din Ucraina nu va urma normalizarea rela\u021biilor Occidentului colectiv cu Rusia, destinderea \u0219i reconcilierea, ci ridicarea unei alte Cortine de Fier \u00een inima Europei, urmat\u0103 de un alt r\u0103zboi, c\u00e2nd mai rece c\u00e2nd mai cald. Asta \u00een timp ce ordinea lumii se schimb\u0103 iar adev\u0103ratele centre de putere se deplaseaz\u0103 spre Asia.<\/b><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

7. <\/b><\/span>Pe fondul unor astfel de planuri, dac\u0103 pentru odiosul \u0219i iresponsabilul cuplu eurocrat un efectiv de 800 000 de militari ucraineni ar fi acceptabil, Rusia pare c\u0103 ar solicita stabilirea unui plafon de numai 400 000. \u00cen contextul acestei dispute, se pune \u00eentrebarea <\/span>ce \u00ee\u0219i poate dori Rom\u00e2nia<\/b><\/span>?<\/span><\/span><\/p>\n

O Ucrain\u0103 a c\u0103rei prim\u0103 preocupare, dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere, ar fi men\u021binerea unei armate puternice \u2013 nu mai puternice dec\u00e2t cea rus\u0103, dar cu certitudine, mai puternic\u0103 dec\u00e2t cele ale vecinilor s\u0103i vestici, \u0219i care nu va mai avea resurse pentru democratizare iar, la nevoie, va \u00eencerca s\u0103 recupereze pierderile din est prin c\u00e2\u0219tiguri \u00een vest, va fi o amenin\u021bare la adresa securit\u0103\u021bii UE \u2013 cu prec\u0103dere \u00een ceea ce \u00eei prive\u0219te pe vecinii s\u0103i occidentali imedia\u021bi.<\/b><\/i><\/span> Ce va face atunci Rom\u00e2nia, mai ales dac\u0103 SUA p\u0103r\u0103se\u0219te \u00eencet-\u00eencet Europa de est \u0219i nu numai? La Bucure\u0219ti nimeni nu se g\u00e2nde\u0219te la asta.<\/span><\/span><\/p>\n

***********<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Dac\u0103 Europa franco-german\u0103 \u0219i Marea Britanie doresc r\u0103zboiul cu Rusia, iar sub \u00eenr\u00e2ruriea f\u0103c\u0103torilor de r\u0103zboi vest europeni Ucraina va refuza pacea ruso-american\u0103, <\/span>SUA nu va avea de ales dec\u00e2t s\u0103 ias\u0103 singur\u0103 din confruntare \u0219i s\u0103 lase armata rus\u0103 s\u0103 distrug\u0103 sistematic \u00eentreaga Ucrain\u0103,<\/b><\/span> c\u0103ci pentru ocuparea integral\u0103 a acesteia Moscova nu are nici un interes. Atunci r\u0103zboinicii europeni, care au calculat c\u0103 pacea cu Rusia, care ar implica recunoa\u0219terea victoriei acesteia, ar fi mai scump\u0103 pentru Occident dec\u00e2t prelungirea la infinit a r\u0103zboiului cu Rusia, vor afla c\u0103 <\/span>funeraliile Ucrainei sunt mai costisitoare dec\u00e2t pacea cu Rusia<\/b><\/span>.<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/section>\n

\n
\n

Comentarii<\/h2>\n<\/div>\n
\n
\n
\n


\n\t\t\t\t\t\t\t\t#
\n\t\t\t\t\t\t\t\tNelu<\/strong>\"date\"
\n\t\t\t\t\t\t\t\t14 December 2025 17:59
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>-6<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

The Sunday Times iti spune ceva, coane? Stii ca de atunci nu mai ai greutatea morala sa ne tii lectii?<\/div>\n