{"id":1085661,"date":"2014-08-03T22:25:56","date_gmt":"2014-08-03T19:25:56","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1085661"},"modified":"2014-08-03T22:25:56","modified_gmt":"2014-08-03T19:25:56","slug":"hartile-de-inundatii-o-investitie-de-peste-40-de-milioane-de-euro-cu-beneficii-greu-de-estimat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1085661","title":{"rendered":"H\u0103r\u0163ile de inunda\u0163ii \u2013 o investi\u0163ie de peste 40 de milioane de euro cu beneficii greu de estimat"},"content":{"rendered":"
\n

\"Inundatii<\/a><\/strong><\/p>\n

\"Inundatii\u00cen contextul noilor viituri, care \u015fi-au f\u0103cut sim\u0163ite efectele \u015fi \u00een Timi\u015f, s-a readus \u00een discu\u0163ie o investi\u0163ie pentru care s-au dat\u00a0 \u00een mod constant sume importante de la bugetul local \u015fi central, \u00een ultimii ani. Este vorba despre h\u0103r\u0163ile de inunda\u0163ii, pentru care s-au cheltuit p\u00e2n\u0103 acum peste 45 de milioane de euro. Noile zone-problem\u0103 din \u0163ar\u0103 au dovedit c\u0103 aceste documente sunt inutile. \u00cen Timi\u015f h\u0103r\u0163ile nu au dat gre\u015f, \u00eens\u0103 se \u015ftia din 2005 care sunt zonele de risc.<\/p>\n

\n\t\u00a0\n<\/p>\n

\u201eCartografiere\u201d scump\u0103, cu efecte controversate<\/strong>
<\/h4>\n

\n\t\u00cen ultimii ani, Rom\u00e2nia a dat peste 45 de milioane de euro pentru \u00eentocmirea unei h\u0103r\u0163i na\u0163ionale de hazard \u015fi risc \u00een caz de inunda\u0163ii, iar ultimele viituri cu efecte catastrofale au demonstrat c\u0103 investi\u0163ia, pe unele segmente cel pu\u0163in, este total inutil\u0103.\n<\/p>\n

\n\t\u00cen festul de multe cazuri, pe aceste h\u0103r\u0163i localit\u0103\u0163ile \u00een care casele au fost m\u0103turate de viituri sunt trecute ca \u201ezone f\u0103r\u0103 probleme\u201d. Iar \u00een unele a\u015fez\u0103ri afectate grav de puhoaie riscul men\u0163ionat \u00een h\u0103r\u0163i este \u201emic sau nesemnificativ.\u201d\n<\/p>\n

\n\tPentru \u00eentocmirea acestor h\u0103r\u0163i s-au dat 36 de milioane de euro din fonduri europene, restul de 10 milioane de euro fiind pl\u0103tite din bugetul statului.\n<\/p>\n

\n\tH\u0103r\u0163ile de hazard \u015fi risc la inunda\u0163ii au fost \u00eentocmite pentru zonele desemnate ca av\u00e2nd un risc poten\u0163ial semnificativ la inunda\u0163ii, fiind analiza\u0163i circa 33.500 de kilometri de cursuri de ap\u0103, adic\u0103 42% din cei de la nivel na\u0163ional.\n<\/p>\n

\n\tAu fost scanate cursurile principale de ap\u0103 \u015fi afluen\u0163ii lor de la nivelul celor 11 bazine hidrografice din Rom\u00e2nia: Cri\u015furi, Banat, Jiu, Olt, Arge\u015f-Vedea, Buz\u0103u-Ialomi\u0163a, Dobrogea-Litoral, Prut-B\u00e2rlad, Siret, Mure\u015f, Some\u015f-Tisa.\n<\/p>\n

\n\tH\u0103r\u0163ile de hazard \u015fi de risc la inunda\u0163ii sunt, teoretic, folosite la reactualizarea planurilor de ap\u0103rare \u00eempotriva inunda\u0163iilor la nivelul tuturor bazinelor hidrografice. Astfel, autorit\u0103\u0163ile sus\u0163ineau c\u0103 pe viitor vor putea fi reduse poten\u0163ialele pagube \u00een zonele cu risc de inunda\u0163ii. Autorit\u0103\u0163ile locale sus\u0163ineau c\u0103 vor putea \u0163ine cont de aceste h\u0103r\u0163i atunci c\u00e2nd trebuie s\u0103 elibereze, de exemplu, o autoriza\u0163ie de construc\u0163ie \u00eentr-o anumit\u0103 zon\u0103. Din perspectiva \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor ultimelor zile, se poate pune \u00eens\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii juste\u0163ea \u015fi corectitudinea acestor h\u0103r\u0163i.\n<\/p>\n

\n\t\u00cen Timi\u015f, pe parcursul ultimilor ani, C.J. Timi\u015f a alocat bani pentru aceste h\u0103r\u0163i de inunda\u0163ii: \u00een 2010, 2011, 2012 \u015fi 2013, c\u00e2te 10.000 de lei, de\u015fi au exis\u00adtat voci, competente \u00een domeniul inter\u00adven\u0163iei \u00een situa\u0163ii de urgen\u0163\u0103, care au contestat utilitatea acestor documente.\n<\/p>\n

\n\tPe l\u00e2ng\u0103 aceste h\u0103r\u0163i de inunda\u0163ii, Guvernul a decis anul trecut editarea a\u015fa-numitelor manuale pentru primari \u015fi prefec\u0163i privind managementul inunda\u0163iilor \u015fi secetei hidrologice. O cheltuial\u0103 cu semnul \u00eentreb\u0103rii, dac\u0103 ne raport\u0103m la faptul c\u0103, dup\u0103 distribuirea lor \u00een teritoriu, \u00een Gala\u0163i, de exemplu, inunda\u0163iile au f\u0103cut, \u00een septembrie, ravagiile pe care le cunoa\u015ftem cu to\u0163ii.\u00a0\n<\/p>\n

\n\tValoarea \u201cmanualelor pentru primari \u015fi prefec\u0163i privind managementul inunda\u0163iilor \u015fi secetei hidrologice\u201d<\/em>, editate de Guvern, a fost de 33.540 de lei \u2013 adic\u0103, peste 7.500 de euro, la un curs de 4,5 lei\/euro \u2013, conform unui r\u0103spuns furnizat de Administra\u0163ia Na\u0163ional\u0103 Apele Rom\u00e2ne la o cerere de informa\u0163ii trimis\u0103 de TIMPOLIS Guvernului Rom\u00e2niei. Pre\u0163ul de achizi\u0163ie a fost de 3,96 de lei pentru Manualul Primarului, tip\u0103rit \u00eentr-un tiraj de 8.000 de buc\u0103\u0163i, \u015fi de 3,72 de lei, pentru Manualul Prefectului, tip\u0103rit \u00eentr-un tiraj de 500 de exemplare.\n<\/p>\n

\n\tPotrivit Guvernului, \u00eentreaga procedur\u0103 de tip\u0103rire a acestor manuale a fost desf\u0103\u015furat\u0103 de Administra\u0163ia Na\u0163ional\u0103 Apele Rom\u00e2ne. Procedura de achizi\u0163ie a fost prin cump\u0103rare direct\u0103.\n<\/p>\n

\u00a0\u201cTrebuie reg\u00e2ndit \u00eentreg sistemul de \u00eendiguire\u201d<\/strong>
<\/h4>\n

\"dore\u00a1<\/a><\/p>\n

\"dore\u00a1Deputatul PSD de Timi\u015f Dorel Covaci<\/strong>, fost primar al ora\u015fului F\u0103get \u2013 zon\u0103 cu risc crescut de inunda\u0163ii recunoa\u015fte c\u0103 situa\u0163ia din prezent, cu noi viituri periculoase \u00een zonele \u00een care au fost probleme \u015fi la inunda\u0163iile din 2005 demonstreaz\u0103 c\u0103 m\u0103surile luate nu sunt suficiente. \u201cDepinde \u015fi de cantitatea de ap\u0103, \u015fi depinde de felul \u00een care sunt gestionate bazinele hidrografice. Oricum, un lucru e clar: trebuie reg\u00e2ndit \u015fi ref\u0103cut sistemul de \u00eendiguire.\u00cen ideea c\u0103 suntem s\u0103raci, \u00een Timi\u015f s-au ref\u0103cut lucrprile de ap\u0103rare la nivelul celor din 2005, \u015fi vedem din nou acum c\u0103 nu e suficient. C\u00e2nd eram primar, m\u0103 enervam c\u0103 ori de c\u00e2te ori inten\u0163ionam s\u0103 realiz\u0103m lucr\u0103ri pe cursul apei ni se cereau cotele de inunda\u0163ii pe ultimii 100 de ani. Retrospectiv, constat c\u0103 aceast\u0103 solicitare era justificat\u0103\u201d,<\/em> sus\u0163ine parlamentarul timi\u015fean.<\/p>\n

\u201c\u00cen zonele afectate de inunda\u0163ii, \u00een 2005, h\u0103r\u0163ile de risc s-au \u00eentocmit corespunz\u0103tor. \u00cen rest, e greu de spus\u201d<\/strong>
<\/h4>\n

\"Marossy<\/a><\/p>\n

\"MarossySubprefectul de Timi\u015f Zoltan Marossy<\/strong> spune c\u0103, raportat la Timi\u015f, \u015ftiindu-se zonele cu probleme din 2005, h\u0103r\u0163ile de risc nu prea aveau cum s\u0103 gre\u015feasc\u0103. \u201c\u00cen zonele afectate de inunda\u0163ii, \u00een 2005, h\u0103r\u0163ile de risc s-au \u00eentocmit corespunz\u0103tor. \u00cen rest, e greu de spus, \u015fi r\u0103m\u00e2ne s\u0103 ne convingem de corectitudinea acestor h\u0103r\u0163i \u00een perioada urm\u0103toare. Oricum degeaba faci o hart\u0103 de risc, dac\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 eviden\u0163iat\u0103 ca av\u00e2nd probleme sunt construc\u0163ii. Nimeni nu se duce s\u0103 doboare o cas\u0103 \u015fi s\u0103 o reconstruiasc\u0103 20 de metri mai \u00eencolo, \u00eentr-o zon\u0103 sigur\u0103. Trebuie m\u0103car ca de acum, pe baza acestor h\u0103r\u0163i, s\u0103 nu se mai dea autoriza\u0163ii de construc\u0163ie \u00een zone periculoase.\u201d<\/em><\/p>\n

Risc mediu \u00een Timi\u015f<\/strong>
<\/h4>\n

\n\t\u00cen momentul de fa\u0163\u0103, conform Pool-ului de Asigurare \u00cempotriva Dezastrelor, inunda\u0163iile reprezint\u0103 o amenin\u0163are ce nu poate fi neglijat\u0103 \u00een majoritatea jude\u0163elor \u0163\u0103rii. Conform primei h\u0103r\u0163i \u201cparalele\u201d a riscurilor de inunda\u0163ii, realizat\u0103 de P.A.I.D., locuitorii din doar \u015fapte jude\u0163e se pot bucura c\u0103 sunt feri\u0163i aproape complet de pericolul inunda\u0163iilor. Timi\u015ful nu se g\u0103se\u015fte pe aceast\u0103 list\u0103, fiind \u00eencadrat \u00een categoria jude\u0163elor cu risc mediu de producere a inunda\u0163iilor. \u201eTeoretic, toate luncile r\u00e2urilor sunt expuse inunda\u0163iilor. Principalele cauze pentru care aceste zone sunt inundate se includ precipita\u0163iile, viiturile \u015fi capacitatea de transport a albiilor minore. Inunda\u0163iile reprezint\u0103, a\u015fadar, un risc cu o frecven\u0163\u0103 ridicat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia\u201c<\/em>, sus\u0163in reprezentan\u0163ii P.A.I.D. Frecven\u0163a ridicat\u0103 a inunda\u0163iilor, precum \u015fi \u00eentinderea lor extrem de vast\u0103 se traduc, anual, \u00een pagube de sute de milioane de euro.\n<\/p>\n

\n\tConform unui studiu recent, legat de situa\u0163iile de risc din Timi\u015f, realizat \u015fi pl\u0103tit de Consiliul Jude\u0163ean, la nivelul jude\u0163ului riscurile legate de avarierea construc\u0163iilor hidrotehnice pot afecta numeroase localit\u0103\u0163i \u015fi terenuri. Riscurile pot fi legate \u015fi de avarierea sau distrugerea lucr\u0103rilor de \u00eendiguire executate pe r\u00e2uri, mai ales la viituri puternice (pe cursuri de ap\u0103 cum ar fi Timi\u015f sau Bega).\n<\/p>\n

\u201cFragilitatea digurilor poate fi legat\u0103 \u015fi de compozi\u0163ia geochimic\u0103 a materialelor din care sunt construite. La un contact prelungit cu apa, materialele din dig se pot umezi accentuat, transform\u00e2ndu-se \u00een materiale lipsite de adeziune, u\u015for de dislocat \u015fi \u00eendep\u0103rtat\u201d, <\/em>se precizeaz\u0103 \u00een raportul C.J. Timi\u015f. Potrivit aceluia\u015fi document, cedarea par\u0163ial\u0103 sau distrugerea digurilor \u015fi a barajelor poate fi produs\u0103 de viituri puternice \u015fi ar fi urmat\u0103 de inunda\u0163ii cu efecte catastrofale. Studiul de risc mai arat\u0103 c\u0103 zonele care prezint\u0103 poten\u0163ial de accident tehnologic legat de avarierea construc\u0163iilor hidrotehnice \u00een Timi\u015f sunt \u00een primul r\u00e2nd cele din zona lacului de acumulare de la Surduc \u015fi Murani.\u00a0\n<\/p>\n

\n\tRaportul C.J. Timi\u015f estimeaz\u0103 c\u0103 barajul Surduc, cu un volum maxim de 40,4 milioane de metri cubi, ar inunda total sau par\u0163ial \u015fase localit\u0103\u0163i dispuse \u00een aval de barajul de acumulare, \u015fi anume localit\u0103\u0163ile Surducu Mic, S\u0103\u00adceni, Susani, Jupani, Sudria\u015f \u015fi Traian Vuia. Pentru protec\u0163ie s-ar impune \u00een situa\u0163ie de urgen\u0163\u0103 evacuarea a apro\u00adximativ 2.500 persoane.\u00a0\n<\/p>\n

\n\t\u00centr-un raport al Comisiei parlamentare de anchet\u0103 care a investigat gestionarea sistemelor de iriga\u0163ii \u015fi desecare, se men\u0163iona c\u0103 \u00een vestul \u0163\u0103rii lucr\u0103rile de refacere a amenaj\u0103rilor hidrotehnice la nivelul celor din 2005 este insuficient: \u201eSunt numeroase exemple \u00een care interven\u0163iile pentru refacerea lucr\u0103rilor de ap\u0103rare \u00eempotriva inunda\u0163iilor s-au limitat numai la refacerea lucr\u0103rilor calamitate \u015fi nu \u00een conformitate cu starea fizic\u0103 \u015fi de degradare continu\u0103 a acestora. Personalul \u015fi fondurile insuficiente fac imposibil\u0103 \u00eentre\u0163inerea \u015fi repara\u0163iile curente ale digurilor, barajelor, canalelor, pode\u0163elor\u201d.<\/em><\/p>\n

\n\tCu ocazia discut\u0103rii acelui raport \u00een Parlament, s-a mai adus \u00een discu\u0163ie o ipotez\u0103: f\u0103r\u0103 interven\u0163ii rapide \u00een domeniul \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irilor funciare, inunda\u0163iile ar putea face ca Rom\u00e2nia s\u0103 piard\u0103 peste un milion de hectare de teren arabil \u00een C\u00e2mpia de Vest. Parlamentarii care s-au ocupat de aceast\u0103 investiga\u0163ie sus\u0163in c\u0103 terenurile din vestul \u0163\u0103rii au fost transformate, ca urmare a lucr\u0103rilor de desecare din mla\u015ftini \u015fi terenuri neproductive afectate periodic de inunda\u0163ii \u015fi exces de umiditate, \u00een terenuri propice activit\u0103\u0163ilor agricole cu un mare poten\u0163ial productiv, \u00eens\u0103 dispari\u0163ia acestor lucr\u0103ri din \u00eentreaga zon\u0103 de vest, ca urmare a ne\u00eentre\u0163inerii lor, ar \u00eensemna scoaterea din produc\u0163ia agricol\u0103 a circa 1.100.000 de hectare situate \u00een C\u00e2mpia de Vest.<\/p>\n

\n
\n