{"id":1065081,"date":"2025-12-15T22:29:02","date_gmt":"2025-12-15T19:29:02","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1065081"},"modified":"2025-12-15T22:29:02","modified_gmt":"2025-12-15T19:29:02","slug":"analiza-aei-costul-total-al-plafonarii-la-energie-este-de-aproximativ-30","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1065081","title":{"rendered":"Analiz\u0103 AEI: Costul total al plafon\u0103rii la energie este de aproximativ 30…"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n
Acas\u0103<\/a><\/span>Economie<\/a><\/span>Analiz\u0103 AEI: Costul total al plafon\u0103rii la energie este de aproximativ 30…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n

Analiz\u0103 AEI: Costul total al plafon\u0103rii la energie este de aproximativ 30 de miliarde de lei<\/h1>\n
\n
\n
De c\u0103tre<\/div>\n

Realitatea De Teleorman<\/a><\/p>\n

– <\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n
<\/a><\/div>\n

\u201eM\u0103sura a generat un beneficiu tranzitoriu, dar a indus totodat\u0103 o redistribuire temporal\u0103 a costurilor, cu externalit\u0103\u0163i negative asupra func\u0163ion\u0103rii pie\u0163ei, a semnalelor investi\u0163ionale \u015fi a comportamentului consumatorilor\u201d, arat\u0103 analiza AEI.<\/h3>\n

Costul total al plafon\u0103rii la energie este de aproximativ 30 de miliarde de lei, sum\u0103 din care \u00een jur de 18 miliarde de lei au fost folosite pentru a acoperi energia electric\u0103, \u00een timp ce 12 miliarde de lei au fost alocate pentru gazele naturale, conform unei analize a Asocia\u0163iei Energia Inteligent\u0103 (AEI).<\/p>\n

Potrivit AEI, criza energetic\u0103 declan\u015fat\u0103 \u00een Europa \u00een 2021 a \u00eempins Rom\u00e2nia \u00eentr-o situa\u0163ie f\u0103r\u0103 precedent, cu pre\u0163uri la electricitate \u015fi gaze ce au crescut accelerat.<\/p>\n

\u201ePentru a evita un \u015foc social \u015fi economic, statul a decis introducerea unei scheme de plafonare, prin care consumatorii pl\u0103teau un pre\u0163 limitat, iar diferen\u0163a fa\u0163\u0103 de pre\u0163ul real din pia\u0163\u0103 era acoperit\u0103 din buget. Efectul plafon\u0103rii a permis popula\u0163iei s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la un nivel gestionabil, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care pre\u0163urile din pie\u0163ele europene ajunseser\u0103 la maxime istorice\u201d, se arat\u0103 \u00een analiz\u0103.<\/p>\n

De asemenea, conform analizei AEI, plafonarea a contribuit la men\u0163inerea func\u0163ion\u0103rii unit\u0103\u0163ilor medicale, a \u015fcolilor, a serviciilor publice \u015fi a afacerilor mici \u015fi mijlocii, care altfel s-ar fi putut confrunta cu \u00eentreruperi, \u00eenchideri sau concedieri.<\/p>\n

\u201eConform datelor cumulate p\u00e2n\u0103 \u00een 2025, costul total al acestor interven\u0163ii se ridic\u0103 la aproximativ 30 de miliarde de lei. Dintre acestea, circa 18 miliarde de lei au fost folosite pentru a acoperi energia electric\u0103 , \u00een timp ce aproximativ 12 miliarde de lei au mers c\u0103tre gazele naturale. \u00cen total, schema sa aplicat timp de mai bine de trei ani \u015fi a acoperit at\u00e2t consumatorii casnici, c\u00e2t \u015fi o parte important\u0103 a mediului economic\u201d, a precizat AEI.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, statul mai are restan\u0163e c\u0103tre furnizori de \u0219ase miliarde de lei, conform Ministerului Energiei, sau 8,3 miliarde lei restan\u0163e, \u00een noiembrie 2025, conform Federa\u0163iei Asocia\u0163iilor Companiilor de Utilit\u0103\u0163i din Energie (ACUE).<\/p>\n

\u201eDezavantajele mari pe termen mediu-lung au determinat distorsiuni de pia\u0163\u0103\u201d<\/h2>\n

\u201eAvantajul pe termen scurt al plafon\u0103rii a fost c\u0103 a calmat popula\u0163ia \u00eentr-un moment \u00een care pre\u0163urile explodau \u015fi a evitat un \u015foc social (restan\u0163e la facturi, debran\u015f\u0103ri masive, falimente de IMM-uri). Dezavantajele mari pe termen mediu-lung au determinat distorsiuni de pia\u0163\u0103, pre\u0163ul la consumator nu mai reflecta realitatea, d\u00e2nd un semnal economic fals c\u0103 \u2018energia e ieftin\u0103\u2019, de\u015fi nu era.<\/p>\n

De asemenea a condus la blocarea banilor \u00een subven\u0163ii \u015fi nu \u00een investi\u0163ii, dar a creat restan\u0163e \u015fi risc mare pentru furnizori (furnizorii au finan\u0163at de fapt schema de plafonare din banii lor, a\u015ftept\u00e2nd ani \u00eentregi s\u0103-\u015fi recupereze diferen\u0163a de stat \u015fi astfel gener\u00e2nd probleme de cashflow, dar \u015fi costuri suplimentare cu credite, costuri care sunt recuperate de la clien\u0163i dup\u0103 eliminarea plafon\u0103rii \u015fi determin\u0103 pre\u0163uri mari\u201d, arat\u0103 documentul.<\/p>\n

\u00cen paralel, \u00een timpul perioadei de plafonare, statul a \u00eencasat 67-80 miliarde lei din taxe, conform Asocia\u0163iei Furnizorilor de Energie din Rom\u00e2nia (AFEER), dividende \u015fi diverse impozite suplimentare generate de scumpirea energiei, \u201eadic\u0103 de peste dou\u0103 ori c\u00e2t a pl\u0103tit pe compens\u0103ri\u201d.<\/p>\n

\u201e\u00cen final, povestea plafon\u0103rii energiei \u00een Rom\u00e2nia este povestea unei balan\u0163e: pe un taler, lini\u015ftea oamenilor \u00een fa\u0163a unor facturi imposibile; pe cel\u0103lalt, efortul financiar colectiv. Schema de plafonare nu a l\u0103sat \u00eentunericul s\u0103 intre \u00een case \u015fi nu a l\u0103sat frigul s\u0103 coboare \u00een camere \u2013 dar a l\u0103sat \u00een urm\u0103 o datorie comun\u0103, pl\u0103tit\u0103 nu la \u00eentrerup\u0103tor, ci prin bugetul \u0163\u0103rii\u201d, sus\u0163in reprezentan\u0163ii AEI.<\/p>\n

De asemenea, resursele financiare alocate pentru plafonare au provenit din taxe aplicate companiilor din energie.<\/p>\n

\u201eEconomi\u015ftii atrag aten\u0163ia c\u0103 sume similare ar fi putut fi direc\u0163ionate c\u0103tre modernizarea sistemului energetic sau dezvoltarea capacit\u0103\u0163ilor de produc\u0163ie care ar fi dus la pre\u0163uri mai mici \u00een mod structural. \u00cen plus, o parte din sumele destinate furnizorilor sunt \u00eenc\u0103 \u00een curs de achitare, ceea ce prelunge\u015fte impactul bugetar al schemei. Cu ace\u015fti bani 36 miliarde lei (7,2 miliarde euro) se puteau construi circa 9.000 MW \u00een panouri solare, 7.200 MW \u00een centrale pe gaze, 4.000 MW eolian, ceea ce ar fi redus pre\u0163urile structurale \u015fi dependen\u0163a de importuri.<\/p>\n

Plafonarea r\u0103m\u00e2ne una dintre cele mai ample interven\u0163ii publice din ultimul deceniu: o m\u0103sur\u0103 care a protejat consumatorii \u015fi a amortizat efectele crizei, dar care a venit la un cost semnificativ pentru finan\u0163ele statului\u201d, se men\u0163ioneaz\u0103 \u00een analiz\u0103, potrivit\u00a0Agerpres<\/a>.<\/p>\n

Asocia\u0163ia Energia Inteligent\u0103 a precizat c\u0103 dezbaterea este legat\u0103 de perioada de aplicare a acestei scheme.<\/p>\n

\u201eAnaliz\u00e2nd pentru perioada 2020 \u2013 2025, evolu\u0163ia pre\u0163ului mediu achitat efectiv de clien\u0163i urmare a plafon\u0103rii conform datelor ANRE \u015fi previziunile pre\u0163ului mediu al energiei electrice care s-ar fi format pe o pia\u0163\u0103 liber\u0103, dac\u0103 nu se aplica plafonarea pre\u0163ului (estimare AEI) \u015fi estim\u0103rile de pre\u0163 pentru cele dou\u0103 scenarii pentru urm\u0103torii 4 ani se poate constata urm\u0103toarele:<\/p>\n

\u00een perioada 2021 \u2013 Semestru 1 2025 oamenii au pl\u0103tit un pre\u0163 mediu mai mic cu 33% fa\u0163\u0103 de pre\u0163ul mediu estimat c\u0103 ar fi existat pe o pia\u0163\u0103 liber\u0103; \u00een Semestrul II 2025 oamenii vor pl\u0103tit un pre\u0163 mai mare cu 28% fa\u0163\u0103 de pre\u0163ul estimat c\u0103 ar fi existat pe pia\u0163a liber\u0103; \u00een perioada 2026 \u2013 2029 estim\u0103m c\u0103 oamenii vor pl\u0103tit un pre\u0163 mai mare cu 32% fa\u0163\u0103 de pre\u0163ul maxim din aceast\u0103 perioad\u0103\u201d, men\u0163ioneaz\u0103 sursa citat\u0103.<\/p>\n

\u201eM\u0103sura a generat un beneficiu tranzitoriu\u201d<\/h2>\n

Pe baza ipotezelor \u015fi estim\u0103rilor utilizate, analiza eviden\u0163iaz\u0103 c\u0103 avantajele financiare ob\u0163inute de consumatori \u00een perioada 2021-2025 ca efect al plafon\u0103rii pre\u0163ului energiei electrice sunt contrabalansate \u2013 \u015fi poten\u0163ial dep\u0103\u015fite \u2013 de nivelurile superioare ale pre\u0163urilor anticipate pentru intervalul 2026-2029, \u00een raport cu scenariul referen\u0163ial al pie\u0163ei libere.<\/p>\n

\u201eAceast\u0103 constatare sugereaz\u0103 c\u0103 m\u0103sura a generat un beneficiu tranzitoriu, dar a indus totodat\u0103 o redistribuire temporal\u0103 a costurilor, cu externalit\u0103\u0163i negative asupra func\u0163ion\u0103rii pie\u0163ei, a semnalelor investi\u0163ionale \u015fi a comportamentului consumatorilor.<\/p>\n

Din perspectiv\u0103 macroeconomic\u0103 \u015fi institu\u0163ional\u0103, rezultatele indic\u0103 limit\u0103ri semnificative \u00een capacitatea interven\u0163iilor administrative asupra pre\u0163urilor de a produce rezultate sustenabile pe termen lung f\u0103r\u0103 efecte compensatorii ulterioare\u201d, se mai precizeaz\u0103 \u00een document.<\/p>\n

\u00cen plus, implica\u0163iile asupra stabilit\u0103\u0163ii bugetelor gospod\u0103riilor \u015fi asupra eficien\u0163ei pie\u0163ei energetice relev\u0103 necesitatea unor instrumente de politic\u0103 public\u0103 structurale, predictibile \u015fi orientate c\u0103tre corectarea cauzelor fundamentale, nu doar c\u0103tre atenuarea temporar\u0103 a efectelor.<\/p>\n

\u00cen acest cadru, evaluarea final\u0103 contureaz\u0103 un bilan\u0163 net nefavorabil pentru consumatori \u015fi pune \u00een discu\u0163ie oportunitatea continu\u0103rii sau replic\u0103rii unor astfel de m\u0103suri \u00een absen\u0163a reformelor sistemice, men\u0163ioneaz\u0103 sursa citat\u0103.<\/p>\n<\/div>\n