{"id":1053759,"date":"2017-10-26T22:39:02","date_gmt":"2017-10-26T19:39:02","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1053759"},"modified":"2017-10-26T22:39:02","modified_gmt":"2017-10-26T19:39:02","slug":"despre-deportatii-in-baragan-si-siberia-romaneasca-la-libraria-cartea-de-nisip","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1053759","title":{"rendered":"Despre deporta\u021bii \u00een B\u0103r\u0103gan \u015fi Siberia rom\u00e2neasc\u0103, la Libr\u0103ria Cartea de nisip"},"content":{"rendered":"
\n

<\/a><\/strong><\/p>\n

Libr\u0103ria Cartea de Nisip, din Timi\u015foara, va g\u0103zdui, s\u00e2mb\u0103t\u0103, 4 noiembrie, de la ora 17, lansarea evenimentului cultural-istoric Memorialul Deport\u0103rii: un proiect educa\u021bional<\/em>. \u00cen cadrul proiectului va fi lansat volumul Deporta\u021bi \u00een B\u0103r\u0103gan: Amintiri din Siberia rom\u00e2neasc\u0103<\/em>.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Volumul Deporta\u021bi \u00een B\u0103r\u0103gan: Amintiri din Siberia rom\u00e2neasc\u0103<\/em> este editat de Claudia-Florentina Dobre<\/strong> \u015fi Valeriu Antonovici<\/strong>, sub patronajul Centrului de Studii Memoriale \u0219i Identitare, \u015fi ap\u0103rut\u0103 la Editura Ratio et Revelatio, din Oradea.<\/p>\n

Lansarea va fi urmat\u0103 de o dezbatere la care vor participa editorii c\u0103r\u0163ii, dar \u0219i martori ai deport\u0103rii, precum \u015fi, \u00een calitate de invitat special, profesorul universiatr dr. Smaranda Vultur<\/strong>, autoarea mai multor volume de m\u0103rturii orale despre deportare, despre prezen\u021ba evreilor, francezilor, a basarabenilor \u0219i bucovinenilor \u00een Banat.<\/p>\n

Deport\u0103rile au \u00eenceput \u00een 1944, primele ac\u0163iuni de acest gen viz\u00e2ndu-i pe etnicii germani acuza\u0163i de colaborare cu autorit\u0103\u0163ile naziste, spun editorii. Cel mai amplu episod al acestui fenomen represiv a avut loc \u00een iunie 1951, c\u00e2nd aproximativ 44.000 de persoane, care locuiau pe o raz\u0103 de 25 de kilometri de la grani\u0163a cu Iugoslavia, au fost deportate \u00een B\u0103r\u0103gan \u00eentr-una din cele mai secrete, rapide \u015fi represive ac\u0163iuni organizate de autorit\u0103\u0163ile comuniste. Au fost deportate acele persoane considerate \u201epericuloase\u201d pentru regimul comunist, persoane care ar fi reprezentat un factor de revolt\u0103 at\u00e2t \u00een eventualitatea unui r\u0103zboi cu Iugoslavia lui Tito, c\u00e2t \u015fi \u00een procesul de colectivizare a agriculturii.<\/p>\n

Dup\u0103 debarcarea din trenurile care \u00eei aduseser\u0103 \u00een B\u0103r\u0103gan, \u201ecet\u0103\u0163enii suspenda\u0163i\u201d ai Rom\u00e2niei comuniste au fost obliga\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi construiasc\u0103 propriile case, dar \u015fi \u015fcoala, prim\u0103ria, mili\u0163ia, dispensarul \u015fi magazinul. 18 sate au ap\u0103rut pe harta B\u0103r\u0103ganului \u00een c\u00e2teva luni. Satele \u201enoi\u201d se aflau sub stricta supraveghere a Mili\u0163iei, p\u0103r\u0103sirea acestora fiind pedepsit\u0103 \u00een cele mai multe cazuri cu \u00eenchisoarea.<\/p>\n

\u00cen 1955, deporta\u021bilor le-au fost ridicate restric\u0163iile privind domiciliul obligatoriu. \u00cen urma deporta\u0163ilor, caselor p\u0103r\u0103site din c\u00e2mpia B\u0103r\u0103ganului le-au fost atribui altor locatari: fo\u015fti de\u0163inu\u0163i politici care nu aveau dreptul s\u0103 circule liber prin Rom\u00e2nia. Dup\u0103 1964, \u015fi ace\u015ftia au fost elibera\u0163i. \u201eDeportarea lua astfel sf\u00e2r\u015fit, casele p\u0103r\u0103site \u015fi cimitirele ne\u00eengrijite r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ca o urm\u0103 de ne\u015fters a represiunii. Pentru ca \u015fi amintirea lor s\u0103 dispar\u0103, regimul aplic\u0103 o damnatio memoriae sistematic\u0103. Dup\u0103 1964, buldozerele transformau toate casele ce mai \u00eenfruntau vitregia vremurilor \u00een lutul din care proveniser\u0103\u2026\u201d,<\/em> spun realizatorii proiectului.<\/p>\n

Deporta\u021bii intervieva\u0163i au r\u0103mas \u00een B\u0103r\u0103gan. Au r\u0103mas acolo fie pentru c\u0103 nu \u015fi-au mai dorit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een locurile de origine, sim\u0163indu-se tr\u0103da\u0163i de cons\u0103tenii lor, fie c\u0103 nu mai aveau la ce. Mul\u0163i dintre ei veneau din Basarabia, Bucovina sau din Cadrilater, iar Banatul nu fusese dec\u00e2t o \u201ecas\u0103\u201d temporar\u0103. \u201eIzgoni\u0163i din ea, nu vedeau rostul unei re\u00eentoarceri. Familia fie r\u0103m\u0103sese \u00een teritoriile lips\u0103 ale Rom\u00e2niei, fie se \u00eenchegase cu adev\u0103rat \u00een B\u0103r\u0103gan. A\u015fa c\u0103 au r\u0103mas s\u0103 ilustreze peste timp dictonul rom\u00e2nesc c\u0103 \u00abomul sfin\u021be\u0219te locul\u00bb. Au r\u0103mas s\u0103 dovedeasc\u0103 prin existen\u0163a lor c\u0103 s\u0103r\u0103cia, lipsurile \u0219i durerea nu sunt un motiv de ur\u0103 sau dispre\u021b fa\u021b\u0103 de via\u021b\u0103<\/em>\u201d, spun editorii c\u0103r\u0163ii.<\/p>\n

Evenimentul, Memorialul Deport\u0103rii: amintiri, povestiri, patrimoniu<\/em>, organizat de Centrul de Studii Memoriale \u0219i Identitare \u0219i Funda\u021bia Hanns Seidel, \u00ee\u015fi propune s\u0103 readuc\u0103 \u00een discu\u0163ie, \u00eentr-o manier\u0103 informal\u0103, diferitele forme de represiune din perioada comunist\u0103 \u015fi s\u0103 provoace la dialog \u015fi dezbateri pertinente asupra trecutului Rom\u00e2niei. \u201eDeporta\u0163ii nu au fost ni\u015fte victime pasive ale regimului comunist, ci ni\u015fte lupt\u0103tori care au transformat un handicap social \u00eentr-un motor al reu\u015fitei personale. Volumul ofer\u0103 pretextul unor dezbateri mai largi despre valori \u015fi idealuri \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 trecut\u0103 \u015fi actual\u0103<\/em>\u201d, mai spun organizatorii.<\/p>\n

\n
\n