{"id":1053553,"date":"2024-01-17T11:24:50","date_gmt":"2024-01-17T08:24:50","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1053553"},"modified":"2024-01-17T11:24:50","modified_gmt":"2024-01-17T08:24:50","slug":"imnul-romaniei-ziarul-de-vaslui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1053553","title":{"rendered":"IMNUL ROM\u00c2NIEI &#8211; Ziarul de Vaslui"},"content":{"rendered":"<div class=\"entry-content clearfix\">\n<ul>\n<li><strong>material realizat de Col. (rtr) Constantin Chiper<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n<p>Ideea realiz\u0103rii unui imn na\u0163ional \u00een Principatele Rom\u00e2ne a ap\u0103rut \u00eencep\u00e2nd din anul 1840. Se dorea intonarea imnului na\u0163ional la festivit\u0103\u0163ile oficiale, la care participau domnitorii \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne: Muntenia \u015fi Moldova.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 idee a fost adus\u0103 \u015fi sus\u0163inut\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 de c\u0103tre tinerii rom\u00e2ni care, \u00een acel timp studiau \u00een \u0163\u0103rile din apusul Europei, mai ales \u00een Fran\u0163a. Ei au cunoscut direct \u00eemprejur\u0103rile \u00een care a avut loc la Paris, Revolu\u0163ia din 1789 \u015fi uria\u015ful rol pe care l-a jucat \u00een preg\u0103tirea \u015fi desf\u0103\u015furarea Revolu\u0163iei franceze, excep\u0163ionalul c\u00e2ntec Marsilieza. Acest c\u00e2ntec a devenit Imnul Fran\u0163ei, cu prilejul proclam\u0103rii Republicii Franceze \u015fi se c\u00e2nt\u0103 \u015fi ast\u0103zi, dup\u0103 234 de ani de la istoricul eveniment, care a \u00eenvins \u00een centrul Europei \u015fi a animat \u015fi celelalte state europene.<\/p>\n<p>Dup\u0103 alegerea domnului Alexandru Ioan Cuza \u00een Principatele Rom\u00e2ne, ideea unui imn na\u0163ional a constituit o major\u0103 preocupare a oficialit\u0103\u0163ilor vremii. Marele domn era primit cu una s-au dou\u0103 lucr\u0103ri muzicale cu caracter de imn sau mar\u0219: Mar\u0219ul Unirii de Alexandru Flechtenmacher; .Mar\u015ful lui Cuza Vod\u0103; Hora Unirii; Imnul Unirii-Eduard Wachman; Cuza marche-Elena Boteanu, muzician n\u0103scut\u0103 la Ploie\u015fti, cu studii la Viena, doamna de onoare a Elenei Cuza; Imnul rom\u00e2n-Francisc Gaudela, primul director al Conservatorului din Ia\u015fi, scris \u00een 1861; .Mar\u015ful triumfal-Eduard Hubsch, scris \u00een 1861. Domnul Alexandru Ioan Cuza era primit\u00a0 cu mar\u0219 \u015fi steag.<\/p>\n<p>Dup\u0103 cucerirea Independen\u0163ei de stat a Rom\u00e2niei (1877-1878), \u00een martie 1881, Rom\u00e2nia a fost proclamat\u0103 regat. Primii regi ai Rom\u00e2niei au fost Domnitorul Carol I \u015fi Principesa Elisabeta, care s-au \u00eencoronat la data de 10 mai 1884.<\/p>\n<p>Imnul regal a devenit o necesitate, dar nici un compozitor rom\u00e2n nu a izbutit, \u00een acel scurt timp, s\u0103 scrie o reprezentativ\u0103 lucrare muzical\u0103. \u00cen aceste condi\u0163iii s-a recurs la intonarea imnului str\u0103in \u201cDoamne sfinte \u00eent\u0103re\u015fte pe al nostru rege\u2019\u2019\u00a0tradus dup\u0103 \u00ab\u00a0Gott erhalte\u00a0\u00bb, cu muzica celebrului compozitor austriac J. Haydn, interpretat de forma\u0163ia de muzic\u0103 militar\u0103 \u015fi un cor mixt, condus de dirijorul Eduard Wachman.<\/p>\n<p>Dup\u0103 \u00eencoronarea Regelui Carol I, oficialit\u0103\u0163ile vremii au ini\u0163iat un concurs pentru realizarea Imnului Regal. La acest concurs au participat creatori profesioni\u015fti, fiind selec\u0163ionate dou\u0103 importante compozi\u0163ii muzicale: Imnul Regal semnat de E. Hubsch, ce avea la baz\u0103 linia melodic\u0103 a Mar\u015fului triumfal \u015fi versurile semnate de renumitul poet Vasile Alecsandri. Versurile aduceau \u00een prim plan trei idei principale: pace cu vecinii, un rege legat de soarta neamului nostru \u015fi vrednic de a-l ap\u0103ra, ocrotirea puterii supreme asupra patriei \u015fi coroanei. A doua lucrare se intitula Imnul Regal- muzica Gavriil Musicescu \u015fi acelea\u015fi versuri realizate de Vasile Alecsandri.<\/p>\n<p>Cele dou\u0103 lucr\u0103ri s-au c\u00e2ntat alternativ, c\u00e2\u0163iva ani, la orice festivitate, \u00een primul r\u00e2nd partitura instrumental\u0103 \u015fi apoi cea pentru muzic\u0103 coral\u0103. Ulterior, compozitorul Gavriil Musicescu a renun\u0163at \u015fi \u015fi-a retras lucrarea, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd oficial numai lucrarea compozitorului \u015fi dirijorului E. Hubsch, care s-a c\u00e2ntat p\u00e2n\u0103 la 30 decembrie 1947, c\u00e2nd a abdicat Regele Mihai I. \u0162ara noastr\u0103 a devenit Republica Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<p>Dup\u0103 30 decembrie 1947, \u00een Republica Popular\u0103 Rom\u00e2nia s-a c\u00e2ntat un nou Imn Na\u0163ional, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n<p>.Zdrobite c\u0103tu\u015fe-muzica Matei Socor, versuri Aurel Baranga: 1948-1953;<\/p>\n<p>.Te sl\u0103vim Rom\u00e2nie-muzica Matei Socor, versuri Eugen Frunz\u0103 \u015fi Dan De\u015fliu: 1953-1968;<\/p>\n<p>.Tricolorul-muzica Ciprian Porumbescu, text adaptat (1968-1989).<\/p>\n<p>.De\u015fteapt\u0103-te Rom\u00e2ne-Imnul Revolu\u0163iei de la 1848 \u015fi apoi Imnul Rom\u00e2niei dup\u0103 Revolu\u0163ia din decembrie 1989.<\/p>\n<p>Revenind \u0219i aprofund\u00e2nd cercetarea, textul vestitutului c\u00e2ntec revolu\u0163ionar pa\u015foptist \u201eDe\u015fteapt\u0103-te Rom\u00e2ne\u201d apar\u0163ine poetului Andrei Mure\u015fianu \u015fi a fost publicat \u00een nr. 25 al Revistei \u201eFoaie pentru minte, inim\u0103 \u015fi literatur\u0103\u201d la 21 iunie 1848, la Bra\u015fov. Pe aceia\u015fi pagin\u0103\u00a0 cu textul \u201eProclama\u0163iei de la Izlaz\u201d din 11 iunie 1848 \u015fi la numai patru numere dup\u0103 ce a v\u0103zut lumina tiparului excep\u0163ionala poezie \u201eDe\u015fteptarea Rom\u00e2niei\u201d, nr. 21 din 24 mai 1848, cu titlul \u201eUn r\u0103sunet\u201d (a nu se confunda cu poezia \u201eDe\u015fteptarea Rom\u00e2niei\u201d de renumitul poet Vasile Alecsandri). A\u015fa cum afirma so\u0163ia poettului Andrei Mure\u015feanu-Suzana Mure\u015feanu, \u00een amintirile sale, versurile c\u00e2ntecului \u201eDe\u015fteapt\u0103-te Rom\u00e2ne\u201d au fost scrise de c\u0103tre so\u0163ul s\u0103u, dup\u0103 \u00eenapoierea de la Marea Adunare Popular\u0103, de la Blaj, \u00een mai 1848.<\/p>\n<p>\u00cen baza numeroaselor studii privind istoria \u015fi evolu\u0163ia acestui excep\u0163ional c\u00e2ntec pa\u015foptist-pe drept cuv\u00e2nt numit \u201eImn al Revolu\u0163iei de la 1848\u201d, studii semnate de Nicolae Iorga \u015fi Nicolae B\u0103lcescu (istorie), Titu Maiorescu \u015fi George Bari\u0163iu (istoria literaturii), Gavriiil Musicescu, Iacob Mure\u015feanu, Ion Popescu-Pas\u0103rea, Ilarion Coci\u015fiu, Grigore Breazul, Gheorghe Ciobanu, Octavian Laz\u0103r Cosma, Viorel Cosma, Vasile D. Nicolescu, Romeo Ghircoia\u015fu, Vasile Vasile (muzicologie), rezult\u0103: C\u00e2ntecul-Imn \u201eDe\u015fteapt\u0103-te Rom\u00e2ne\u201d s-a n\u0103scut \u00een focul preg\u0103tirii Revolu\u0163iei de la 1848. El a devenit, dup\u0103 cum afirma scriitorul Iosif Vulcan \u201eEvanghelia na\u0163ional\u0103 a vremii\u201d sau \u201eMarsilieza poporului rom\u00e2n\u201d.<\/p>\n<p>Ob\u00e2r\u015fia melodiei se afl\u0103 \u00een vechile tradi\u0163ii ale crea\u0163iei muzicale rom\u00e2ne\u015fti, de unde a p\u0103truns \u00een nota\u0163ia psaltic\u0103, \u00een crea\u0163iile muzicale de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea. Compozitorul \u015fi dasc\u0103lul de psaltire Anton Pann (1796-1854) \u00eembina melodia cunoscutei roman\u0163e \u201eDin s\u00e2nul maicii mele\u201d, c\u00e2ntec de lume cu un pronun\u0163at caracter patriotic publicat pentru prima dat\u0103, \u00een \u201eCurierul Rom\u00e2nesc\u201d din 2-4 august 1832, cu textul poeziei \u201eAdio la T\u00e2rgovi\u015fte\u201d de poetul Grigore Alexandrescu.<\/p>\n<p>Protopsaltul \u015fi inovatorul Gheorghe Ucenescu (1830-1886), cel mai renumit elev al lui Anton Pann, \u00een perioada 1844-1850, iar din 1853-1886, cantor la str\u0103vechea biseric\u0103 din \u015echeii Bra\u015fovului a contribuit direct la r\u0103sp\u00e2ndirea melodiei \u00een Transilvania \u015fi la cuplarea ei \u00een noul text al poeziei lui Andrei Mure\u015fianu, \u00een acea incandescent\u0103 atmosfer\u0103 a revolu\u0163iei de la 1848, \u00een spa\u0163iul transilvan.<\/p>\n<p>Din studiile \u00eentreprinse, poetul Andrei Mure\u015feanu cuno\u015ftea at\u00e2t melodia, c\u00e2t \u015fi textul, \u201eastfel explic\u00e2ndu-se repetarea matricii versurilor, c\u00e2t \u015fi unele prelu\u0103ri de imagini, \u00eendeosebi a celor romantice, a umbrelor istorice\u201d (Vasile Vasile). Cu noul text al lui Andrei Mure\u015fianu, c\u00e2ntecul \u201eDe\u015fteapt\u0103-te Rom\u00e2ne\u201d a fost c\u00e2ntat probabil, mai \u00eent\u00e2i de ilu\u015ftrii conduc\u0103tori ai revolu\u0163iei de la 1848: Nicolae B\u0103lcescu, Cezar Boliac, Gheorghe Magheru, I. C. Br\u0103tianu \u0219i Mihail Kog\u0103lniceanu la Bra\u015fov.<\/p>\n<p>Interzis de autorit\u0103\u0163ile maghiare ale vremii, aceast\u0103 superb\u0103 melodie, \u00eempreun\u0103 cu noul ei text, semnat de poetul Andrei Mure\u015fianu intitulat \u201eUn r\u0103sunet\u201d, a trecut din nou \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, sporind entuziasmul popula\u0163iei din R\u00e2mnicul V\u00e2lcea \u201ecu ocazia aprob\u0103rii Constitu\u0163iei \u015fi sfin\u0163irea steagurilor na\u0163ionale\u201d. Evenimentul a avut loc la 29 iulie 1848, \u00een parcul \u201eZ\u0103voi\u201d din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, de fa\u0163\u0103 fiind prezent \u015fi profesorul Anton Pann, care \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u0163iva c\u00e2nt\u0103re\u0163i, de aceia\u015fi profesie a interpretat, la pu\u0163in timp dup\u0103 lansarea la Bra\u015fov, c\u00e2ntecul revolu\u0163ionar \u201eDe\u015fteapt\u0103-te Rom\u00e2ne\u201d.<\/p>\n<p>Unul dintre bunii colaboratori \u015fi prieteni ai profesorului de muzic\u0103 Anton Pann, \u00ce.P.S. Iosif Naniescu, mitropolit al Moldovei, \u00een perioada 1875-1902 a dus aceast\u0103 vibrant\u0103 melodie \u00een Moldova \u015fi a oferit-o reputatului compozitor \u015fi profesor Gavriil Musicescu, fondatorul corului mitropolitan din Ia\u015fi. \u00cenaltul ierarh avea partitura acestui c\u00e2ntec din 1839, de la profesorul Anton Pann, c\u00e2nd se afla \u00een Bucure\u015fti, \u00een calitate de diacon trimis de P.S. Chesarie, episcop al Buz\u0103ului. El a primit manuscrisul chiar de la Anton Pann, pe care l-a p\u0103strat \u00een colec\u0163ia sa.<\/p>\n<p>Compozitorul, profesorul \u015fi dirijorul Gavriil Musicescu a introdus c\u00e2ntecul \u201eDe\u015fteatpt\u0103-te Rom\u00e2ne\u201d, \u00een repertoriul corului mitropolitan din Ia\u015fi, cu care a efectuat turnee \u00een anii 1889 \u015fi 1900 \u00een Ardeal, Banat \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, peste tot fiind elogiat \u015fi apreciat. Compozitorul i-a dat o form\u0103 imnic\u0103 \u015fi a introdus acest c\u00e2ntec \u00een vestita culegere \u201e12 melodii na\u0163ionale\u201d, culegere premiat\u0103 la expozi\u0163ia universal\u0103 din Paris, \u00een anul 1889.<\/p>\n<p>\u00cen paralel, \u00een Transilvania, compozitorul Iacob Mure\u015fianu publica o variant\u0103 instrumental\u0103 a c\u00e2ntecului, men\u0163in\u00e2nd ritmul ternar. Ultimele interven\u0163ii pentru a defini, \u00een modul cel mai inspirat, profilul imnic al discursului muzical, apar\u0163in compozitorului D. G. Kiriac \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Ion Vidu la Lugoj \u00een Banat. Se poate afirma astfel, cu precizie c\u0103, la definitivarea din punct de vedere muzical \u2013 melodic, ritmic \u015fi armonic a Imnului \u201eDe\u015fteapt\u0103-te Rom\u00e2ne\u201d au contribuit compozitori de excep\u0163ie, din toate provinciile istorice rom\u00e2ne\u015fti.\u00a0<\/p>\n<p>\u00cen decursul istoriei noastre, c\u00e2ntecul \u2013 imn \u201eDe\u015fteapt\u0103-te Rom\u00e2ne\u201d a fost c\u00e2ntat pretutindeni \u00een \u0163ar\u0103, la toate marile evenimente istorice: Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, \u00een 1859, R\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103 din anii 1877 \u2013 1878, \u00een 1906, la concertul extraordinar de la Arenele Romane din Bucure\u015fti, cu ocazia s\u0103rb\u0103toririi a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, \u00een Primul R\u0103zboi Mondial\u00a0 1916-1919, la 27 martie 1918, \u00eempreun\u0103 cu Hora Unirii \u00een Sfatul \u0162\u0103rii de la Chi\u015fin\u0103u, cu ocazia unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia, la 28 niembrie 1918 la Cern\u0103u\u021bi, cu ocazia unirii Bucovinei cu Rom\u00e2nia, la Marea Adunare Na\u021b\u00edonal\u0103 de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, cu ocazia des\u0103v\u00e2r\u0219irii \u00eentregirii statale \u0219i na\u021bionale a Rom\u00e2niei, \u00een Al Doilea R\u0103zboi Mondial, la numeroasele serb\u0103ri ale Societ\u0103\u021bii ASTRA pentru \u00eentregirea \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219irea \u00eentregirii rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een institu\u021biile \u0219colare din toate zonele \u021b\u0103rii \u0219i altele.<\/p>\n<p>C\u00e2ntecul \u201eDe\u015fteapt\u0103-te Rom\u00e2ne\u201d a fost inclus \u00een toate culegerile de c\u00e2ntece, pentru dou\u0103, trei \u015fi patru voci, tip\u0103rite \u00eendeosebi \u00een veacul trecut \u015fi c\u00e2ntat \u015fi \u00een multe localit\u0103\u0163i unde tr\u0103iau rom\u00e2nii din afara actualelor grani\u0163e ale Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p>Imnul \u2013 c\u00e2ntec \u201eDe\u015fteapt\u0103-te Rom\u00e2ne\u201d s-a interpretat, cu o incontestabil\u0103 for\u0163\u0103, de c\u0103tre muncitorii bra\u015foveni la revolta din 15 noiembrie 1987, precum \u015fi \u00een zlele Revolu\u0163iei din decembrie 1989, c\u00e2nd a devenit oficial Imnul Na\u0163ional a Rom\u00e2niei. \u00cen prim\u0103vara anului 1998, cu prilejul s\u0103rb\u0103toririi a 150 de ani de la prima audi\u0163ie public\u0103 a Imnului \u201eDe\u015fteapt\u0103-te Rom\u00e2ne\u201d (29 iulie 1848 \u00een parcul Z\u0103voi din ora\u015ful R\u00e2mnicul V\u00e2lcea), la propunerea unui grup de oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi cultur\u0103, Senatul Rom\u00e2niei a hot\u0103r\u00e2t ca Ziua de 29 iulie\u00a0 s\u0103 fie dedicat\u0103 s\u0103rb\u0103toririi Imnului Na\u0163ional a Rom\u00e2niei \u2013 simbol al unit\u0103\u0163ii \u015fi independen\u0163ei na\u0163ionale a poporului rom\u00e2n.<\/p>\n<p>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/p>\n<aside class=\"mashsb-container mashsb-main \">\n<div class=\"mashsb-box\">\n<div class=\"mashsb-count mash-medium\">\n<div class=\"counts mashsbcount\">0<\/div>\n<p><span class=\"mashsb-sharetext\">SHARES<\/span><\/div>\n<div class=\"mashsb-buttons\"><a class=\"mashicon-facebook mash-medium mashsb-noshadow\" href=\"https:\/\/www.facebook.com\/sharer.php?u=https%3A%2F%2Fwww.ziaruldevaslui.ro%2Fimnul-romaniei%2F\" target=\"_top\" rel=\"nofollow\"><span class=\"text\">Share\u00a0pe\u00a0facebook<\/span><\/a><a class=\"mashicon-twitter mash-medium mashsb-noshadow\" href=\"https:\/\/twitter.com\/intent\/tweet?text=IMNUL%20ROM%C3%82NIEI&amp;url=https:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/?p=45089\" target=\"_top\" rel=\"nofollow\"><span class=\"text\">Share\u00a0pe\u00a0twitter<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/aside>\n<\/div>\n<div class=\"entry-content\">\n<p>Ini\u021bial am crezut c\u0103 Ionel Sandu s-a apucat de Stand Up Comedy. Cu afacerile nu st\u0103 extraordinar, cu politica nici<\/p>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.ziaruldevaslui.ro\/imnul-romaniei\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>material realizat de Col. (rtr) Constantin Chiper Ideea realiz\u0103rii unui imn na\u0163ional \u00een Principatele Rom\u00e2ne a ap\u0103rut \u00eencep\u00e2nd din anul 1840. Se dorea intonarea imnului na\u0163ional la festivit\u0103\u0163ile oficiale, la care participau domnitorii \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne: Muntenia \u015fi Moldova. Aceast\u0103 idee a fost adus\u0103 \u015fi sus\u0163inut\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 de c\u0103tre tinerii rom\u00e2ni care, \u00een acel timp [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[218],"class_list":["post-1053553","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-ziaruldevaslui-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1053553","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1053553"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1053553\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1053553"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1053553"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1053553"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}