{"id":1053539,"date":"2025-10-29T09:23:00","date_gmt":"2025-10-29T06:23:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1053539"},"modified":"2025-10-29T09:23:00","modified_gmt":"2025-10-29T06:23:00","slug":"maria-regina-inimilor-romanesti-ziarul-de-vaslui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1053539","title":{"rendered":"MARIA, REGINA INIMILOR ROM\u00c2NE\u0218TI – Ziarul de Vaslui"},"content":{"rendered":"
\n

de Dana Monica V\u00eentu<\/em><\/p>\n

Fermec\u0103toare \u0219i controversat\u0103, diplomat neoficial \u0219i mam\u0103 a unei na\u021biuni, Regina Maria a traversat epoci de foc \u0219i triumf. La o sut\u0103 cincizeci de ani de la na\u0219tere, destinul ei continu\u0103 s\u0103 impresioneze: de la copil\u0103ria petrecut\u0103 la cur\u021bile Europei, la anii de \u00eencerc\u0103ri \u00een Rom\u00e2nia, p\u00e2n\u0103 la rolul decisiv jucat \u00een Primul R\u0103zboi Mondial \u0219i la Alba Iulia, \u00een 1918. Via\u021ba sa e mai mult dec\u00e2t istorie \u2013 este un roman regal, \u00een care onestitatea \u0219i politica s-au \u00eent\u00e2lnit \u00eentr-un fel irepetabil.<\/strong><\/p>\n

Pentru c\u0103 anul 2025 marcheaz\u0103 150 de ani de la na\u0219terea unei luminoase figuri ale istoriei Rom\u00e2niei, extrem de apreciat\u0103 \u0219i respectat\u0103 \u00een timpul vie\u021bii, articolul de fa\u021b\u0103 este consacrat Mariei \u2013 simbol al regalit\u0103\u021bii. \u00cen contextul acestei anivers\u0103ri, \u00een baza documentelor existente \u00een colec\u021biile Bibliotecii \u201eNicolae Milescu Sp\u0103tarul\u201d Vaslui (publica\u021bii periodice \u2013 ziare \u0219i reviste, monografii etc.), venim \u00een \u00eent\u00e2mpinarea iubitorilor de lectur\u0103 cu repere biografice, pentru o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a Reginei, care r\u0103m\u00e2ne celebr\u0103 mai ales pentru devotamentul ei fa\u021b\u0103 de poporul rom\u00e2n<\/strong>.<\/p>\n

\u201e\u00cen marea zi de 14 martie 1881, Rom\u00e2nia a fost proclamat\u0103 regat\u201d[1]<\/a>, iar conduc\u0103torul statului la acea vreme, Carol, a fost \u00eencoronat ca prim rege al Rom\u00e2niei.Perioada \u00eentre 1881 \u0219i 1947 a fost una de mari transform\u0103ri pentru Rom\u00e2nia, cu momente de progres \u0219i dezvoltare, dar \u0219i cu perioade de instabilitate politic\u0103 \u0219i conflicte interna\u021bionale care au avut un impact decisiv asupra destinului \u021b\u0103rii. \u201eMonarhia a definit modernitatea\u201d[2]<\/a> \u0219i mult\u0103 cerneal\u0103 va mai curge pentru povestea Regatului Rom\u00e2niei cu ai s\u0103i oameni importan\u021bi care au contribuit la dezvoltarea politic\u0103 \u0219i social\u0103 a \u021b\u0103rii \u00eentr-un mod semnificativ.<\/p>\n

\u00cen istoria monarhiei rom\u00e2ne\u0219ti, mai captivante dec\u00e2t regii au fost reginele. Ele nu s-au mul\u021bumi a fi doar so\u021bii care s\u0103 s\u0103 dea na\u0219tere la mo\u0219tenitori legitimi, \u00een special b\u0103ie\u021bi, pentru a continua dinastia \u0219i pentru a men\u021bine stabilitatea politic\u0103. Consoartele regale au \u00een\u021beles s\u0103 se implice \u00een ac\u021biuni caritabile, au reprezentat familia regal\u0103 la evenimente importante, contribuind, astfel, la prestigiul monarhiei.<\/p>\n

Cea care avea s\u0103 devin\u0103 Regin\u0103 a Rom\u00e2niei, Alte\u0163a Sa Regal\u0103 Principesa Maria Alexandra Victoria s-a n\u0103scut la 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, \u00een comitatul Kent din Anglia (cu trei ani \u00eenaintea viitoarei sale \u021b\u0103ri[3]<\/a>) \u0219i botezat\u0103 \u00een ritul anglican la 15 decembrie 1875[4]<\/a>. \u00a0Al doilea copil din cei cinci ai cuplului Edinburgh, Alfred al Marii Britanii \u015fi Irlandei, Principe de Saxa-Coburg-Gotha, Duce de Edinburgh \u015fi a Marii Ducese Maria Alexandrovna a Rusiei, Maria (cu numele de alint Missy) a fost nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii \u015fi a \u021aarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Copil\u0103ria \u0219i-a petrecut-o \u00een Anglia, la Curtea bunicului ei \u2013 \u021aarul, dar \u0219i \u00een Malta, unde familia s-a mutat, c\u00e2nd Ducele de Edinburgh a fost numit comandant al Flotei Majest\u0103\u021bii Sale din Mediterana. Maria a notat despre cum a crescut, \u201eca o mic\u0103 persoan\u0103 cu maniere excesiv regale, plin\u0103 de propria-mi importan\u021b\u0103, av\u00e2nd convingerea c\u0103 str\u0103lucirea noastr\u0103, asemenea soarelui, era realitate incontestabil\u0103\u201d[5]<\/a>, afirm\u00e2nd c\u0103 a tr\u0103it o copil\u0103rie, \u201efericit\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 griji, copil\u0103ria unor copii boga\u021bi \u0219i s\u0103n\u0103to\u0219i, feri\u021bi de loviturile \u0219i de asprele realit\u0103\u021bi ale vie\u021bii\u201d[6]<\/a>. \u00cen 1889, familia Edinburgh s-a mutat la Coburg, tat\u0103l Mariei prelu\u00e2nd conducerea Ducatului de Saxa-Coburg \u0219i Gotha. Aici, copila principes\u0103 a beneficiat de o educa\u021bie aleas\u0103, specific\u0103 rangului ei; a \u00eenv\u0103\u021bat limbi str\u0103ine, istorie, muzic\u0103 \u0219i eticheta aristocratic\u0103. \u00a0C\u00e2nd v\u00e2rsta i-a permis, a \u00eenceput s\u0103 participe la evenimente sociale \u0219i ceremonii \u00een familia regal\u0103, iar \u201ela dineul din seara primei ei apari\u021bii \u00een societate, a fost a\u0219ezat\u0103 l\u00e2ng\u0103 principele mo\u0219tenitor Ferdinand al Rom\u00e2niei.\u201d[7]<\/a> \u00cen prim\u0103vara anului 1892, Missy a fost curtat\u0103 de Ferdinand. Mama ei considera c\u0103 \u201eprin\u021besele trebuie s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 de tinere. C\u00e2nd trec de dou\u0103zeci de ani, spunea ea, \u00eencep s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 prea mult, s\u0103 aib\u0103 prea multe idei ale lor, ceea ce \u00eencurc\u0103 tot<\/em>.\u201d[8]<\/a><\/p>\n

C\u0103s\u0103toria a avut loc \u00een 10 ianuarie 1893, la castelul Singmaringen. \u201eVeni \u015fi diminea\u0163a, \u00een care m\u0103 de\u015fteptai \u00een sunetul clopotelor de s\u0103rb\u0103toare, clopote pentru cununia mea\u2026 A trebuit s\u0103 ne supunem unei \u00eentreite ceremonii: civile, catolice \u015fi protestante. Ceremoniile se desf\u0103\u015furar\u0103 diminea\u0163a \u015fi se \u00eencheiar\u0103 cu un mare dejun de gal\u0103.\u201d[9]<\/a><\/p>\n

Dup\u0103 o scurt\u0103 lun\u0103 de miere, la castelul Krauchenwies de l\u00e2ng\u0103 Sigmaringen, proasp\u0103tul cuplu a pornit spre Rom\u00e2nia, Maria not\u00e2nd c\u0103 era\u201et\u00e2n\u0103r\u0103 \u0219i ne\u0219tiutoare, \u00eens\u0103 foarte m\u00e2ndr\u0103 de \u021bara mea de ba\u0219tin\u0103 \u0219i am \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at o nou\u0103 na\u021bionalitate; m-am str\u0103duit s\u0103 devin o bun\u0103 rom\u00e2nc\u0103.\u201d[10]<\/a><\/p>\n

Proasp\u0103t\u0103 so\u021bie, Maria, influen\u021bat\u0103 at\u00e2t de spiritul britanic, c\u00e2t \u0219i de cultura rus\u0103 mo\u0219tenit\u0103 de la mama sa, plin\u0103 de energie \u0219i dorin\u021b\u0103 de via\u021b\u0103, a g\u0103sit o Curte rom\u00e2neasc\u0103 rigid\u0103, protocolar\u0103, ceea ce a f\u0103cut-o pe principesa mo\u0219tenitoare s\u0103 se simt\u0103 izolat\u0103. Regele Carol \u201eera un st\u0103p\u00e2n sever\u201d[11]<\/a> \u0219i nici rela\u021bia cu regina Elisabeta nu a fost una foarte apropiat\u0103. Ferdinand era timid, rezervat \u0219i foarte disciplinat: \u201eN-a fost de c\u00e2nd lumea un prin\u021b mo\u0219tenitor at\u00e2t de leal. El asculta de unchiul s\u0103u \u00een toate cele, \u00eei urma orbe\u0219te p\u0103rerile, se supunea tuturor cerin\u021belor lui\u2026\u201d[12]<\/a>.<\/p>\n

Instala\u021bi la Bucure\u0219ti, unde s-a sim\u021bit \u201eaproape o prizonier\u0103\u201d[13]<\/a>, Maria a notat mai t\u00e2rziu \u00een memoriile ei: \u201eC\u00e2mpia de la Cotroceni cu toate c\u0103 numai frumoas\u0103 nu era, a fost timp de dou\u0103zeci de ani locul unde m\u0103 dedam la sporturi. Solda\u021bii totdeauna p\u00e2ndeau s\u0103 m\u0103 vad\u0103 venind \u0219i de c\u00e2te ori treceam \u00een galop \u00een fa\u021ba lor, eram \u00eent\u00e2mpinat\u0103 cu urale zgomotoase. Sim\u021beam atunci un fel de be\u021bie ame\u021bitoare care e greu de l\u0103murit celor ce n-au sim\u021bit-o. Trecea de la mine la d\u00e2n\u0219ii o sc\u00e2nteie de ad\u00e2nc\u0103 \u00een\u021belegere \u0219i de simpatie, ca un fel de electricitate de care ne d\u0103m seama \u0219i unii \u0219i al\u021bii cu un fel de ascu\u021bit\u0103 p\u0103trundere: era via\u021b\u0103, era n\u0103dejde, era o lume \u00eentreag\u0103 de puternic\u0103 \u00eencredere \u00een viitor.\u201d[14]<\/a><\/p>\n

Treptat, Maria a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 se apropie de popor, s-a dedicat studiului limbii rom\u00e2ne, a \u00eenceput s\u0103 participe la via\u021ba social\u0103 \u0219i cultural\u0103, s\u0103 sprijine cauze caritabile \u0219i s\u0103 scrie. Referitor la primele \u00eencerc\u0103ri literare, ea noteaz\u0103: \u201eNu \u0219tiam absolut nimic din me\u0219te\u0219ugul scrisului, nici despre stil, compozi\u021bie \u0219i regulele jocului, dar \u0219tiam cum s\u0103 trezesc viziuni de frumuse\u021be \u0219i uneori emo\u021bii. St\u0103p\u00e2neam \u0219i o mare bog\u0103\u021bie de vocabular.\u201d[15]<\/a><\/p>\n

Ferdinand \u0219i Maria se retr\u0103geau la Pele\u0219, castel pe care l-au folosit intens ca re\u0219edin\u021b\u0103 de var\u0103 \u0219i ca loc de relaxare, departe de centrul politic al Bucure\u0219tiului. Pele\u0219ul este \u0219i locul unde principesa, la 3 octombrie 1893, a dat na\u0219tere mo\u0219tenitorului tronului, care a primit numele Carol. \u00cen anul urm\u0103tor, Maria na\u0219te o feti\u021b\u0103, Elisabeta. Lor le urmeaz\u0103 surorile \u0219i fra\u021bii mai mici: Maria, n\u0103scut\u0103 \u00een 1900, Nicolae, \u00een 1903, Ileana, \u00een 1909. \u201eCopiii mei erau punctul central al vie\u0163ii mele. Femeile din rasa mea sunt mame p\u0103tima\u015fe \u015fi nu ne putem \u00eenchipui lumea f\u0103r\u0103 copii. Toat\u0103 munca, toat\u0103 str\u0103duin\u0163a \u015fi n\u0103zuin\u0163a noastr\u0103 n-au alt \u0163el dec\u00e2t de a-i modela potrivit idealului nostru, de a-i face ferici\u0163i \u015fi de a le preg\u0103ti un viitor frumos.\u201d[16]<\/a><\/p>\n

1913 este anul c\u00e2nd principesa a n\u0103scut pe Mircea, ultimul copil \u0219i primul trecut la cele ve\u0219nice, \u00een 1916, \u00een timpul unei epidemii de febr\u0103 tifoid\u0103, fapt care a marcat-o profund pe Maria, ea not\u00e2nd:\u201eAm avut \u00eentotdeauna o \u00eencredere nestr\u0103mutat\u0103 \u00een steaua mea. Eram sigur\u0103 c\u0103 \u00een via\u0163\u0103 totul \u00eemi va reu\u015fi. Niciodat\u0103 nu mi-am putut \u00eenchipui c\u0103 moartea se poate atinge de unul din copiii mei. C\u00e2nd Mircea a murit, pentru prima oar\u0103 m-am \u00eendoit de mine.\u201d[17]<\/a><\/p>\n

La 11 octombrie 1914, dup\u0103 moartea regelui Carol I, principele Ferdinand s-a prezentat, al\u0103turi de so\u021bia Maria \u0219i principele Carol, \u00een fa\u021ba Parlamentului pentru a depune jur\u0103m\u00e2ntul pentru preluarea tronului. Din acea zi regele Ferdinand I \u0219i-a \u00eenceput domnia \u0219i, odat\u0103 cu accederea la tron, principesa Maria a devenit regin\u0103 a Rom\u00e2niei: \u201eEram regin\u0103! Regina unui popor care \u00eenv\u0103\u021base s\u0103 m\u0103 cunoasc\u0103 cu timpul. Regin\u0103 \u00een momentul \u00een care toat\u0103 Europa era un rug ale c\u0103rui fl\u0103c\u0103ri ne atingeau deja frontierele. Eram regin\u0103! O nou\u0103 pagin\u0103 amenin\u021b\u0103toare se deschidea \u00een fa\u021ba mea, impresionant\u0103 prin posibilit\u0103\u021bile ne\u0219tiute, \u00eenc\u0103rcat\u0103 de amenin\u021b\u0103ri necunoscute.\u201d[18]<\/a><\/p>\n

\u00cen timpul Marelui R\u0103zboi, perioada neutralit\u0103\u021bii s-a caracterizat prin confrunt\u0103ri \u00eentre gruparea majoritar\u0103 care milita pentru intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Antant\u0103 \u0219i cei care doreau participarea \u021b\u0103rii la r\u0103zboi \u00eempreun\u0103 cu Puterile Centrale. Regina Maria s-a identificat cu destinul poporului rom\u00e2n. O englezoaic\u0103 devenit\u0103 rom\u00e2nc\u0103, regina Maria, l-a determinat pe regele Ferdinand, neam\u021b devenit rom\u00e2n, s\u0103 intre \u00een lupt\u0103 \u00eempotriva Puterilor Centrale, ea reu\u0219ind s\u0103 \u00eei distrug\u0103 lui Ferdinand convingerea c\u0103 Germania era de ne\u00eenvins.\u00a0<\/p>\n

C\u00e2nd, \u00een decembrie 1916, Bucure\u0219tiul a fost ocupat \u0219i \u021bara s-a redus la Moldova, Maria \u0219i-a \u00eenso\u021bit so\u021bul \u00een refugiu. Regina a jucat un rol important \u00een mobilizarea na\u021bional\u0103, sprijinind spitalele \u0219i organiz\u00e2nd activit\u0103\u021bi de caritate; \u00een timpul campaniilor militare, a vizitat spitalele \u0219i a \u00eengrijit r\u0103ni\u021bii, dovedind un curaj ie\u0219it din comun.<\/p>\n

\u00cen istoria Rom\u00e2niei, anul 1918 a marcat f\u0103urirea statului na\u021bional unitar rom\u00e2n. O coinciden\u021b\u0103 fericit\u0103 f\u0103cea ca \u00een ziua \u00een care Bucure\u0219tiul redevenea capitala \u021b\u0103rii (\u0219i familia regal\u0103 \u00ee\u0219i f\u0103cea intrarea triumfal\u0103 pe sub Arcul de Triumf: \u201eNe-am \u00eentors! cu adev\u0103rat ne-am \u00eentors acas\u0103 dup\u0103 un surghiun de doi ani. S\u0103 \u00eendr\u0103snesc oare s\u0103 rostesc marele cuv\u00e2nt? Ne-am \u00eentors triumf\u0103tori!\u201d[19]<\/a>), Marea Adunare Na\u021bional\u0103 de la Alba-Iulia hot\u0103ra Unirea Transilvaniei cu patria-mam\u0103. Fiind con\u0219tient\u0103 de rolul jucat de so\u021bul ei \u00een acele momente decisive pentru na\u021biunea rom\u00e2n\u0103, regina Maria i s-a adresat: \u201eSpune-mi, Nando, \u00ee\u021bi dai seama c\u0103 ai devenit un om mare? Realizezi pe deplin \u00een imagina\u021bia ta ce reprezin\u021bi de acum \u00eencolo \u00een istoria acestui popor? Tu, care o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103 ai fost modest, ai fost un om care te-ai \u00eendoit de tine, cuprinzi cu mintea ta toat\u0103 semnifica\u021bia de a \u00eentrupa visul secular al unui neam de 18 milioane de locuitori?\u201d[20]<\/a><\/p>\n

F\u0103r\u0103 a-l subestima pe regele Ferdinand, regina Maria a fost omul-cheie pentru Unirea din 1918, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la eforturile ei pentru recunoa\u0219terea acestui act de c\u0103tre Marile Puteri. Regele Ferdinand i-a acordat credit \u0219i a trimis-o \u00een vizite neoficiale \u00een Fran\u021ba \u0219i Marea Britanie. Regina a ap\u0103rat interesele Rom\u00e2niei Mari la Conferin\u021ba de pace de la Paris, unde a vorbit despre sacrificiile f\u0103cute de armata rom\u00e2n\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului, a avut \u00eentrevederi cu prim-mini\u0219tri \u0219i pre\u0219edin\u021bi de state, le-a vorbit jurnali\u0219tilor despre frumoasa ei \u021bar\u0103, a avut reuniuni culturale \u0219i mondene. Prin tot ceea ce a \u00eentreprins a impresionat opinia public\u0103. Dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu marele om politic Clemenceau,\u00a0 regina Maria avea s\u0103 consemneze \u00een jurnal: \u201eDac\u0103 am ajuns la b\u0103tr\u00e2na lui inim\u0103 p\u0103tima\u0219\u0103 cu problemele \u021b\u0103rii mele nu \u0219tiu, dar c\u0103 am oferit o imagine frumoas\u0103 \u021b\u0103rii mele prin sur\u00e2sul meu, aceasta cred c\u0103 am f\u0103cut-o, pentru c\u0103, dup\u0103 aceea, el i-ar fi spus lui Antonescu: o regin\u0103 ca aceasta trebuie primit\u0103 cu onor militar, cu generalul Foch, \u00een frunte.<\/em>\u201d[21]<\/a> Farmecul personal, prestan\u021ba, determinarea, leg\u0103turile de familie speciale, popularitatea \u0219i abilit\u0103\u021bile de diplomat ale reginei Maria au c\u00e2nt\u0103rit greu \u00een schimbarea atitudinii Marilor Puteri \u00een problema Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Recunoa\u0219terea \u00eenf\u0103ptuirii Rom\u00e2niei Mari a creat condi\u021biile \u00eencoron\u0103rii regelui Ferdinand \u0219i a reginei Maria. Catedrala \u00cencoron\u0103rii din Alba Iulia, destinat\u0103 special evenimentului, s-a construit \u00eentre 1921-1922, \u00een numai zece luni. Alegerea ora\u0219ului Alba Iulia nu a fost \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, \u00eentruc\u00e2t aici se proclamase Unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia la 1 decembrie 1918. La evenimentul din 15 octombrie 1922 au participat numeroase delega\u021bii str\u0103ine \u0219i reprezentan\u021bi ai provinciilor unite. S\u0103rb\u0103toarea a continuat cu parade militare, banchete \u0219i manifest\u0103ri populare, Alba Iulia fiind transformat\u0103 \u00eentr-un centru al fastului \u0219i al entuziasmului na\u021bional. \u00cencoronarea a avut un rol major \u00een consolidarea imaginii Rom\u00e2niei Mari \u0219i a legitimit\u0103\u021bii dinastiei.<\/p>\n

Dup\u0103 1922, Regina Maria \u0219i-a consolidat reputa\u021bia de mam\u0103 a na\u021biunii \u0219i diplomat al monarhiei. Prezent\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103 \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i cea interna\u021bional\u0103, cu articole scrise de sau despre ea, cu interviuri sau montaje fotografice, \u00eentreaga lume auzise de celebra Regin\u0103 Maria a Rom\u00e2niei, astfel c\u0103 \u00een 4 august 1924, revista Time<\/em> i-a dedicat coperta, devenind astfel prima regin\u0103 din istorie care apare \u00een aceast\u0103 ipostaz\u0103 \u0219i care a beneficiat de o asemenea recunoa\u0219tere.[22]<\/a> \u00a0<\/p>\n

De la apogeul s\u0103u ca regin\u0103 a unei Rom\u00e2nii Mari triumf\u0103toare, Maria a trecut la durerile crizei dinastice din 1925, c\u00e2nd fiul, Principele Carol, continu\u00e2ndu-\u0219i via\u021ba personal\u0103 scandaloas\u0103, a renun\u021bat la succesiunea la tron. Maria intervine de mai multe ori, \u00eencerc\u00e2nd, f\u0103r\u0103 succes, s\u0103-l readuc\u0103 pe Carol pe calea datoriei.<\/p>\n

Iubind din ce \u00een ce mai mult spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103, Maria, protestant\u0103 din na\u015ftere, c\u0103s\u0103torit\u0103 cu un prin\u0163 catolic \u0219i cu copiii boteza\u021bi \u00een credin\u0163a ortodox\u0103, \u015fi-a dorit s\u0103 se identifice cu poporul s\u0103u, av\u00e2nd \u00een g\u00e2nd \u0219i cuvintele mamei sale ortodoxe: \u201eMergi \u00eentr-o \u021bar\u0103 ortodox\u0103; s\u0103-i cinste\u0219ti Biserica \u0219i slujbele \u0219i s\u0103 s\u0103ru\u021bi crucea \u0219i evanghelia c\u00e2nd \u021bi le prezint\u0103 preotul, \u0219i c\u00e2nd vezi pe al\u021bii f\u0103c\u00e2nd cruce, s\u0103 faci \u0219i tu\u201d[23]<\/a>. A\u0219adar, \u00een ziua de Bunavestire a anului 1926, regina Maria a trecut la ortodoxism[24]<\/a>.<\/p>\n

\u00cen 1927, trecerea \u00een nefiin\u021b\u0103 a lui Ferdinand I a \u00eensemnat pentru regin\u0103 o pierdere personal\u0103 profund\u0103: \u201eun capitol \u00eenchis pentru totdeauna, \u0219i acum, \u00eenainte, cu curaj \u0219i cu ce mi-a mai r\u0103mas ca s\u0103n\u0103tate, putere, speran\u021b\u0103 \u0219i credin\u021b\u0103. Am tr\u0103it al\u0103turi o via\u021b\u0103 \u00eendelungat\u0103, cu urcu\u0219uri \u0219i cobor\u00e2\u0219uri, a\u0219a cum este \u00eentr-o c\u0103snicie, uneori cu furtuni \u0219i \u00eencr\u00e2ncen\u0103ri, dar \u00een cea mai mare parte cu loialitate \u0219i cu \u00eencredere, \u0219i mai ales cu r\u0103bdare\u2026 R\u0103bdare\u2026 s\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219ti ziua confrunt\u0103rii\u2026 nu iubi\u021bi, ci prieteni ce-\u0219i respect\u0103 unul altuia particularit\u0103\u021bile, r\u0103bd\u0103tori, am\u00e2ndoi r\u0103bd\u0103tori, loiali, m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it\u201d[25]<\/a> .<\/p>\n

\u00centre 1927 \u0219i 1930, a \u00eencercat s\u0103 aib\u0103 o influen\u021b\u0103 \u00een via\u021ba politic\u0103, \u00een calitatea ei de personalitate apreciat\u0103, nefiind membru al Regen\u021bei care a guvernat \u00een numele nepotului s\u0103u, Regele Mihai I, minor la acea vreme. A f\u0103cut \u00eentotdeauna disocierea necesar\u0103 \u00eentre via\u021ba public\u0103 \u0219i cea privat\u0103 \u0219i nu s-a l\u0103sat cople\u0219it\u0103 de problemele personale \u00een detrimentul atribu\u021biilor pe care le avea la nivelul societ\u0103\u021bii. Regina s-a asigurat de men\u021binerea stabilit\u0103\u021bii politicii interne \u00een acei ani, cu sentimentul c\u0103 \u201e\u00een aer plute\u0219te tr\u0103darea\u201d[26]<\/a>, referindu-se la \u00eencerc\u0103rile fiului r\u0103t\u0103citor de re\u00eentoarcere \u00een \u021bar\u0103.<\/p>\n

Temerile Mariei au fost confirmate \u0219i, la 8 iunie 1930, Carol a fost proclamat rege al Rom\u00e2niei, sub numele de Carol al II-lea, moment care marcheaz\u0103 declinul influen\u021bei reginei Maria la Curtea regal\u0103. \u201eNu mi se cere niciodat\u0103 p\u0103rerea\u201d[27]<\/a>, afirma ea, care a \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u0219i petreac\u0103 timpul la re\u0219edin\u021bele sale de la Balcic, Bran sau Sinaia. Cu toate acestea, r\u0103m\u00e2ne o figur\u0103 respectat\u0103 \u0219i iubit\u0103 de popor, dovad\u0103 fiind \u0219i momentul de neuitat de la 10 mai 1934, din timpul paradei de Ziua Independen\u021bei, c\u00e2nd \u201emul\u021bimea o ova\u021biona, cu to\u021bii se \u00eenghesuiau s-o z\u0103reasc\u0103 pe aceea pe care n-o v\u0103zuser\u0103 de ceva vreme. P\u00e2n\u0103 \u0219i diploma\u021bii au uitat pentru moment de etichet\u0103 \u0219i \u0219i-au fluturat jobenele c\u00e2nd calul ei a trecut \u021ban\u021bo\u0219 pe Calea Victoriei. Nebunia vesel\u0103 st\u00e2rnit\u0103 de Maria era dureros de departe de primirea doar politicoas\u0103 f\u0103cut\u0103 lui Carol\u201d[28]<\/a>, rege care devenea din ce \u00een ce mai nepopular.<\/p>\n

\u00cen 1935, dup\u0103 c\u0103l\u0103toriile \u00eentreprinse \u00een Anglia, Fran\u021ba, Austria, Iugoslavia, Balcic, Maria s-a bucurat de o aniversare privat\u0103, organizat\u0103 de rege, despre care Maria a notat: \u201eToat\u0103 \u021bara s\u0103rb\u0103tore\u0219te aceast\u0103 aniversare de 60 de ani cu o deosebit\u0103 fervoare\u2026 toate calit\u0103\u021bile mele sunt adunate laolalt\u0103\u201d[29]<\/a>. Manifest\u0103ri \u00een cinstea anivers\u0103rii ei nu vor avea loc \u0219i la Bucure\u0219ti, Carol hot\u0103r\u00e2nd acest lucru de team\u0103 s\u0103 nu piard\u0103 din prestigiul \u0219i a\u0219a sc\u0103zut. Regina, prea m\u00e2ndr\u0103 s\u0103-i cear\u0103 fiului ei onorurile pe care ea le merita, \u0219i-a \u00eenghi\u021bit sup\u0103rarea \u00een t\u0103cere.<\/p>\n

\u00cen 1936, revenit\u0103 \u00een \u021bar\u0103 din Coburg, de la \u00eenmorm\u00e2ntarea surorii, Maria nu \u00ee\u0219i putea lua g\u00e2ndul de la \u201etristul haos \u00een care conduc\u0103torii no\u0219tri au aruncat \u021bara \u0219i de la neputin\u021ba mea de a ajuta sau m\u0103car de a \u00eempidica\u2026 gre\u0219eli care ajung la nelegiuiri.\u201d[30]<\/a> Este momentul c\u00e2nd Carol \u00eei interzice Mariei orice form\u0103 de comunicare direct\u0103 cu guvernul rom\u00e2n. A catalogat comportamentul fiului ei \u201eun atac la demnitatea mea\u201d[31]<\/a>, dup\u0103 cum se arat\u0103 \u00eentr-o scrisoare nedatat\u0103, de 20 de pagini, \u00een care i-a adus la cuno\u0219tin\u021b\u0103 nemul\u021bumirile ei. Nu exist\u0103 vreo dovad\u0103 c\u0103 regele i-ar fi r\u0103spuns.<\/p>\n

Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, s\u0103n\u0103tatea Mariei se deterioreaz\u0103. Este consultat\u0103 de mai mul\u021bi medici, supus\u0103 la diverse tratamente, \u0219i, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 lucid\u0103, s-a oprit din scris. Regina r\u0103m\u00e2ne cunoscut\u0103 pentru c\u0103r\u021bile pentru copii, proza scurt\u0103, romane, memorialistic\u0103, poezie, nuvelele. \u00cen timpul vie\u021bii, i s-au publicat 30 de volume, iar despre autobiografia Povestea vie\u0163ii mele<\/em> se afirm\u0103 c\u0103 reprezint\u0103 maturitatea ei artistic\u0103. Opera divers\u0103 este completat\u0103 de \u00eensemn\u0103rile zilnice, coresponden\u021ba cu prietenii \u0219i familia sau oficiali ai timpului.<\/p>\n

\u00cen 1937, situa\u021bia ei se agraveaz\u0103 \u0219i la aniversarea celor 62 de ani, se sim\u021bea \u201emai mult sau mai pu\u021bin o invalid\u0103.\u201d[32]<\/a> A plecat la tratament \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een februarie 1938, \u00een Italia. Peste alte trei luni, internat\u0103 \u00eentr-un sanatoriu la Dresda, de unde \u00ee\u0219i dorea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u021bar\u0103, \u00eei scria unei prietene: \u201e\u00centoarcerea acas\u0103 nu va fi tocmai u\u0219oar\u0103, dar voi \u00eencerca s\u0103 r\u0103m\u00e2n c\u00e2t se poate de calm\u0103 \u0219i s\u0103 nu m\u0103 las sup\u0103rat\u0103\u201d.[33]<\/a> Regina a plecat din Germania spre Sinaia la 14 iulie 1938, unde la 18 iulie 1938 a trecut \u00een eternitate. Nicolae Iorga, scria dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu de la acest eveniment trist c\u0103: \u201eDesp\u0103r\u021birea de d\u00e2nsa\u2026 este cu neputin\u021b\u0103 pentru poporul rom\u00e2nesc. Plecat\u0103 aiurea, EA r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 \u00eentre noi.\u201d[34]<\/a> \u00a0<\/p>\n

Vestea mor\u021bii primei \u0219i ultimei regine a Rom\u00e2niei Mari a f\u0103cut \u00eenconjurul lumii \u0219i a provocat o puternic\u0103 emo\u021bie public\u0103. \u00a0Presa vremii i-a dedicat pagini \u00eentregi. Dorin\u021ba ei a fost s\u0103 fie \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 la Curtea de Arge\u0219, unde doarme \u00eentru vecie al\u0103turi de Regele Ferdinand.<\/p>\n

La aproape 10 ani de la trecerea \u00een eternitate a Mariei avea s\u0103 se sf\u00e2r\u0219easc\u0103 \u0219i povestea regalit\u0103\u021bii \u00een Romania. Odat\u0103 cu preluarea puterii de c\u0103tre comuni\u0219ti, la sf\u00e2r\u0219itul lui decembrie 1947, pentru aproape jum\u0103tate de secol, faptele regilor au fost \u0219terse din istorie. Comunismul a rescris trecutul pentru a-\u0219i justifica prezentul: \u201eIstoria a fost transformat\u0103 \u00eentr-un instrument de legitimare a regimului comunist. Tot ceea ce nu convenea \u2013 regalitatea, partidele istorice \u2013 trebuia \u0219ters ori denaturat.\u201d<\/em>[35]<\/strong><\/em><\/a><\/p>\n

Dup\u0103 1989, monarhia a r\u0103mas o referin\u021b\u0103 important\u0103 \u00een istoria Rom\u00e2niei, familia regal\u0103 bucur\u00e2ndu-se \u0219i \u00een zilele nostre de simpatie popular\u0103, av\u00e2nd o reputa\u021bie bun\u0103 pentru mul\u021bi rom\u00e2ni, mai ales \u00een ceea ce prive\u0219te rolul s\u0103u istoric, pe de o parte, \u0219i, pe de alt\u0103 parte, trecutul ei \u2013 care pare a fi \u00eenc\u0103 o necunoscut\u0103.<\/p>\n

\u00cen 2023<\/strong>[36]<\/a>, a fost descoperit un document rar care dateaz\u0103 din 1910 \u0219i provine dintr-o colec\u021bie particular\u0103. Este vorba despre Jurnalul intim cu scoar\u021be verzi al Reginei Maria a Rom\u00e2niei<\/em><\/strong>, un caiet de mici dimensiuni, cu \u00eensemn\u0103ri sentimentale, care a fost scos la licita\u021bie de Casa de Licita\u021bii Historic. Aflat \u00een stare perfect\u0103 de conservare, <\/strong>av\u00e2nd doar semnele fire\u0219ti ale trecerii timpului, Jurnalul<\/em>, a fost achizi\u021bionat de c\u0103tre Ministerul Culturii, a intrat \u00een patrimoniul na\u021bional, \u0219i poate fi v\u0103zut de iubitorii istoriei la Muzeul Na\u021bional de Istorie a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Biblioteca jude\u021bean\u0103 \u201eNicolae Milescu Sp\u0103tarul\u201d Vaslui de\u021bine o varietate de documente despre Dinastia Rom\u00e2n\u0103, implicit despre Regina Maria a Rom\u00e2niei. Utilizatorii serviciilor de bibliotec\u0103 de toate v\u00e2rstele pot consulta monografii semnate de: ANTONESCU, Simona. Regina Maria \u015fi Marea Unire<\/em>: roman pentru copii. Bucure\u0219ti: Nemira, 2019; BULEI, Ion. Regina Maria: Puterea amintirii. <\/em>Bucure\u0219ti: Meteor Publishing, 2016; IORGA, Nicolae. Regina Maria: Cu prilejul \u00eencoron\u0103rii<\/em>. Ia\u0219i: Por\u021bile Orientului, 1996; MANDACHE, Diana. Capitole t\u00e2rzii din via\u021ba mea: Memorii redescoperite.<\/em> Bucure\u0219ti: ALLFA. 2007; MARIA, Regin\u0103 a Rom\u00e2niei. G\u00e2nduri pentru vremuri grele.<\/em> Bucure\u0219ti: Humanitas, 2020; MARIA, Regin\u0103 a Rom\u00e2niei. Insula \u015eerpilor.<\/em> Bra\u015fov: Anania, 1991; MARIA, Regin\u0103 a Rom\u00e2niei. \u00censemn\u0103ri zilnice, vol. I: decembrie 1918 \u2013 decembrie 1919.<\/em> Bucure\u0219ti: Albatros, 1996.; MARIA, Regin\u0103 a Rom\u00e2niei. \u00censemn\u0103ri zilnice: vol. IV: 1 ianuarie \u2013 31 decembrie 1919.<\/em> Bucure\u0219ti: Albatros, 1996; MARIA, Regin\u0103 a Rom\u00e2niei. Jurnal de r\u0103zboi, vol. I: 1916-1917.<\/em> Bucure\u0219ti: Humanitas, 2015; MARIA, Regin\u0103 a Rom\u00e2niei. Jurnal de r\u0103zboi: vol. II: 1917-1918.<\/em> Bucure\u0219ti: Humanitas, 2015; MARIA, Regin\u0103 a Rom\u00e2niei. Kildine : povestea unei mici principese r\u0103ut\u0103cioase.<\/em> Bucure\u015fti: Corint Books, 2018; MARIA, Regin\u0103 a Rom\u00e2niei. Povestea vie\u021bii mele, vol. I.<\/em> Ia\u0219i: Moldova, 1990; MARIA, Regin\u0103 a Rom\u00e2niei. Povestea vie\u021bii mele, vol. II.<\/em> Ia\u0219i: Moldova, 1990; MARIA, Regin\u0103 a Rom\u00e2niei. Povestea vie\u021bii mele, vol. III.<\/em> Ia\u0219i: Moldova, 1990; MARIA, Regin\u0103 a Rom\u00e2niei. Pove\u0219tile Reginei Maria a Rom\u00e2niei.<\/em> Ia\u0219i: Por\u021bile Orientului, 2008; PAKULA, Hannah. Ultima romantic\u0103: Biografia Reginei Maria. <\/em>Bucure\u0219ti: Curtea Veche Publishing, 2013. Acestora li se adaug\u0103publica\u021biile periodice \u2013 ziare: Rom\u00e2nia satelor. <\/em>An I, Nr. 19, Duminic\u0103, 16 octombrie 1938; Rom\u00e2nia satelor. <\/em>An II, Nr. 32, Duminic\u0103, 22 ianuarie 1938; Rom\u00e2nia. <\/em>An II, Nr. 278, Joi, 9 martie 1939; Vremea: 1938<\/em>. An XI, Nr. 547, Duminic\u0103, 24 iulie 1938 \u0219i publica\u021biile periodice \u2013 reviste: Revista Funda\u021biilor Regale. <\/em>Anul I, Nr. 1, ianuarie 1934; Revista Funda\u021biilor Regale. <\/em>Anul IX, Nr. 11, noiembrie 1942.<\/p>\n

Aceast\u0103 selec\u021bie reprezint\u0103 o surs\u0103 important\u0103 de documentare sau de lectur\u0103 de pl\u0103cere, pentru c\u0103 \u201edintre monarhii Rom\u00e2niei, Maria a fost cea mai carismatic\u0103, admirat\u0103 \u0219i mediatizat\u0103 de presa de pretutindeni\u201d[37]<\/a>. La 150 de ani de la na\u0219tere, Regina \u00eenc\u0103 tr\u0103ie\u0219te \u00een inima rom\u00e2nilor care, cu recuno\u0219tin\u021b\u0103, o cinstesc.<\/p>\n

Bibliografie:<\/u><\/strong><\/p>\n