{"id":1050324,"date":"2025-06-10T10:09:10","date_gmt":"2025-06-10T07:09:10","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1050324"},"modified":"2025-06-10T10:09:10","modified_gmt":"2025-06-10T07:09:10","slug":"georgiana-taranu-iorga-a-fost-un-om-nu-o-icoana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1050324","title":{"rendered":"Georgiana \u0162\u0103ranu: \u201eIorga a fost un om, nu o icoan\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/p>\n

Georgiana \u0162\u0103ranu. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Nicolae Iorga \u0219i seduc\u021bia fascismului italian<\/em> este titlul unui foarte recent volum ap\u0103rut la editura Humanitas, semnat de o t\u00e2n\u0103r\u0103 specialist\u0103 \u00een istorie, Georgiana \u0162\u0103ranu.<\/strong><\/p>\n

\u201eCred c\u0103 am fost sedus\u0103 de ideea c\u0103 pot restaura un capitol din biografia unuia din cei mai importan\u0163i intelectuali rom\u00e2ni, Nicolae Iorga. O restaurare prin care s\u0103 dau jos ceva din tencuiala cu care comuni\u015ftii au acoperit memoria lui Iorga, dar \u0219i poleiala care s-a dat peste aceast\u0103 tencuial\u0103 dup\u0103 1989, f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze \u00eenainte stratul propagandistic\u201d, spune, \u00een acest interviu, Georgiana \u0162\u0103ranu, de la Facultatea de Istorie \u0219i \u0218tiin\u021be Politice a Universit\u0103\u021bii \u201eOvidius\u201c din Constan\u021ba.<\/strong><\/p>\n

Am vorbit despre tenta\u0163ia solu\u0163iilor radicale la Nicolae Iorga, despre admira\u0163ia pe care \u0219i o parte a lumii bune a epocii a avut-o pentru Mussolini, dar \u015fi despre dezvr\u0103jirea lui Iorga de fascismul mussolinian, despre mesianism, fascism, na\u0163ionalism \u015fi punctele \u00een care se \u00eent\u00e2lnesc, despre na\u0163ionalismul de secol XX \u015fi cel de azi, despre nevoia de lideri providen\u0163iali, resim\u0163it\u0103 \u015fi \u00een zilele noastre, \u015fi despre momentele istorice \u00een care se ace\u015ftia reu\u015fesc s\u0103 se impun\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201e<\/strong>Am fost sedus\u0103 de ideea c\u0103 pot restaura un capitol din biografia unuia din cei mai importan\u0163i intelectuali rom\u00e2ni\u201d<\/h4>\n
\n

CV Georgiana \u0162\u0103ranu<\/strong><\/p>\n

N\u0103scut\u0103 \u00een 1989, Georgiana \u0162\u0103ranu pred\u0103 Istorie la Facultatea de Istorie \u0219i \u0218tiin\u021be Politice a Universit\u0103\u021bii \u201eOvidius\u201c din Constan\u021ba. \u0218i-a sus\u021binut teza de doctorat la Institutul de Istorie \u201eNicolae Iorga\u201c al Academiei Rom\u00e2ne. A \u00eentreprins stagii de cercetare \u00een arhivele din Roma \u0219i Vatican. Pe l\u00e2ng\u0103 studii \u0219i articole de specialitate, publicate \u00een reviste de profil, a mai publicat lucrarea Nicolae Iorga \u0219i Italia lui Mussolini. Studii <\/em>(2015), \u0219i a coordonat, al\u0103turi de Daniel Citirig\u0103 \u0219i Adrian-Alexandru Her\u021ba, volumul Intelectualii politicii \u0219i politica intelectualilor<\/em> (2016). \u00cen afara activit\u0103\u021bii didactice \u0219i de cercetare, este implicat\u0103 \u00een activit\u0103\u021bi de popularizare a istoriei.<\/p>\n

(Surs\u0103 CV: Editura Humanitas)<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n

\u201eIorga nu \u015fi-a dat via\u0163a \u00een numele antifascismului, a\u015fa cum a l\u0103sat s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 instrumentalizarea memoriei sale de c\u0103tre unii actori din perioada comunist\u0103 \u015fi postcomunist\u0103. Via\u0163a i-a fost luat\u0103 de cei care \u00eei preluaser\u0103 doctrina na\u0163ionalismului antisemit \u015fi mesianic, turn\u00e2nd-o \u00een formele noi ale unei credin\u0163e politice fanatice. Eticheta de \u00abantifascist\u00bb aplicat\u0103 lui Iorga s-a dovedit \u00eens\u0103 rezistent\u0103 \u00een timp. Aplicat\u0103 generic, ea a acoperit mult\u0103 vreme distinc\u0163iile majore pe care istoricul le-a f\u0103cut: \u00eentre fascismul italian \u015fi cel autohton, \u00eentre Mussolini \u015fi Hitler, \u00eentre Italia fascist\u0103 \u015fi orice alt\u0103 dictatur\u0103 a unui lider a\u015fa-zis providen\u0163ial\u201d, afirma\u0163i, doamn\u0103 Georgiana \u0162\u0103ranu, \u00een volumul dumneavoastr\u0103, Nicolae Iorga \u015fi seduc\u0163ia fascismului italian<\/em>. Aici este, cred, cheia c\u0103r\u0163ii: a\u015fadar, Nicolae Iorga a fost urcat, post-mortem, pe un piedestal fiindu-i exacerbate calit\u0103\u0163ile \u015fi trecute sub t\u0103cere r\u0103t\u0103cirile, derapajele, iar asta pentru a servi cauzei anti-fasciste a comuni\u015ftilor, apoi, dup\u0103 1990, celei ultrana\u0163ionaliste. Cum s-a n\u0103scut ideea acestei biografii politice f\u0103r\u0103 farduri a lui Nicolae Iorga?<\/strong><\/p>\n

Ideea s-a n\u0103scut acum vreo 14 ani dintr-o curiozitate. Sau, mai bine zis, dintr-o contradic\u021bie pe care am observat-o \u00eentre numeroase texte entuziaste ale lui Nicolae Iorga despre Mussolini \u0219i eticheta de \u201eantifascist\u201d care le estompa. Explica\u021biile istoricilor lipseau cu totul sau minimalizau lucrurile. M\u0103 sim\u0163eam prins\u0103 \u00eentre cel pu\u0163in dou\u0103 tipuri de discurs: unul falsificat, altul pur elogios. Citind la acea vreme c\u0103r\u021bile istoricului Lucian Boia am \u00eenceput s\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 nu era doar o \u00eent\u00e2mplare aceast\u0103 zon\u0103 gri \u0219i t\u0103cerea care \u00eenconjura subiectul. Tot c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 m\u0103 l\u0103muresc, am constatat c\u0103 monografiile disponibile erau deseori hagiografii despre omul politic Iorga. Se repetau acelea\u0219i informa\u021bii, luate aproape cu copy-paste, complet necritic, asezonate cu superlative. Am sim\u021bit c\u0103 este genul de subiect care m-ar putea pasiona, pentru c\u0103 via\u021ba \u015fi opera lui Iorga se \u00eempletea cu tot ce se petrecuse \u00een prima jum\u0103tate a secolului XX \u00een Europa \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Cred c\u0103 am fost la r\u00e2ndul meu sedus\u0103 de ideea c\u0103 pot restaura un capitol din biografia unuia din cei mai importan\u0163i intelectuali rom\u00e2ni. O restaurare prin care s\u0103 dau jos ceva din tencuiala cu care comuni\u015ftii au acoperit memoria lui Iorga, dar \u0219i poleiala care s-a dat peste aceast\u0103 tencuial\u0103 dup\u0103 1989, f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze \u00eenainte stratul propagandistic.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eIorga a ezitat \u00eentre modera\u021bie \u0219i radicalism, \u00eentre democra\u0163ie \u015fi autoritarism\u201d<\/h4>\n

\u015etim despre Nicolae Iorga, din istoria predat\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103, c\u0103 era un sus\u0163in\u0103tor al antantismului \u015fi al Fran\u0163ei, c\u0103 a condamnat nazismul german \u015fi legionarismul, ceea ce i-a atras \u015fi sf\u00e2r\u015fitul, dar nu \u015ftiam c\u0103 fusese sedus de fascismul italian. Cum se explic\u0103 tenta\u0163ia solu\u0163iilor radicale la acest om, unul dintre cei mai importan\u0163i intelectuali rom\u00e2ni ai secolului trecut? Cumva aparen\u0163a c\u0103 dinspre Mussolini putea veni salvarea din fa\u0163a pericolului bol\u015fevic?<\/strong><\/p>\n

A contat mult la \u00eenceput faptul c\u0103 propaganda fascist\u0103 a reu\u015fit s\u0103 acrediteze \u00een exterior ideea c\u0103 mi\u015fcarea condus\u0103 de Mussolini a salvat Italia de comunism, ceea ce azi \u015ftim c\u0103 nu a fost cazul. Frica de comunism era mare \u015fi plauzibil\u0103 la \u00eenceputul anilor 1920, iar Italia fusese scena unor ample demonstra\u0163ii \u015fi greve conduse de sociali\u015fti. Dar explica\u021bia \u0163ine de mai multe aspecte. A\u0219 \u00eencepe prin a spune c\u0103 Iorga a fost un intelectual care se sim\u021bea chemat s\u0103 conduc\u0103, s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 lucruri m\u0103re\u0163e. Apoi, a fost \u015fi un intelectual tiranofil, care t\u00e2njea dup\u0103 proximitatea puterii, at\u00e2t acas\u0103, c\u00e2t \u015fi dincolo de hotare. A acceptat \u015fi mesianismul altor lideri a\u0219a-zis providen\u021biali ca Iosif Pilsudski. Iar atunci c\u00e2nd a reu\u015fit s\u0103 stabileasc\u0103 \u015fi o rela\u021bie personal\u0103 cu ace\u015ftia \u015fi a ajuns chiar s\u0103 fie onorat \u015fi curtat, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een cazul regimului fascist italian, lucrurile s-au complicat. Vulnerabilitatea lui Iorga a venit din ve\u015fnica sa oscilare \u00eentre a accepta \u015fi a respinge societatea \u00een care a tr\u0103it. Dintr-o astfel de alegere fundamental\u0103 decurg toate deciziile ulterioare ale oric\u0103rui om care g\u00e2nde\u015fte politic, spunea Raymond Aron. Asta se vede limpede \u015fi \u00een cazul lui Iorga. Pe de o parte, istoricul rom\u00e2n a fost parte a sistemului politic mai toat\u0103 via\u021ba. Pe de alt\u0103 parte, a apelat la o retoric\u0103 antisistem ori de c\u00e2te ori se sim\u0163ea exclus sau \u00ee\u015fi pierdea r\u0103bdarea. Iorga a ac\u0163ionat \u00een politic\u0103 emo\u0163ional, capricios, nerezonabil, astfel \u00eenc\u00e2t, de\u0219i aproape tot timpul prezent \u00een toiul evenimentelor, s-a \u00eensingurat. S-a reorientat dup\u0103 1918 spre exterior \u015fi, mai ales, spre Italia, pe care a dorit-o prezent\u0103 cultural \u00een Rom\u00e2nia \u015fi influent\u0103 politic \u00een Balcani \u015fi \u00een Europa, al\u0103turi de Rom\u00e2nia \u015fi, la modul ideal, Fran\u0163a, \u015fi \u00een detrimentul ru\u015filor sau al germanilor. A visat s\u0103 fie el cel care contribuia decisiv la aceast\u0103 apropiere. Nu s-a oprit nici dup\u0103 venirea la putere a lui Mussolini, ba dimpotriv\u0103, \u00een\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 era necesar s\u0103 laude regimul ca s\u0103 devin\u0103 un interlocutor al acestuia la Bucure\u015fti \u015fi s\u0103 contracareze sprijinul fascist pentru agenda revizionist\u0103 a Ungariei post-Trianon. Consumat de o vanitate pe m\u0103sura personalit\u0103\u0163ii sale excesive, Iorga s-a sim\u0163it menit s\u0103 conduc\u0103 Rom\u00e2nia spre o rena\u0219tere na\u021bional\u0103, s\u0103 o modeleze moral. Asta a ales s\u0103 vad\u0103 \u0219i \u00een Italia lui Mussolini: o rede\u0219teptare a energiilor latinit\u0103\u0163ii, promisiunea unui destin istoric care s\u0103 re\u00eenvie gloria vechii Rome \u015fi s\u0103 salveze Italia de la presupusa decaden\u0163\u0103 adus\u0103 de moderrnitate. \u00cen dictatorul fascist Iorga a ales s\u0103 vad\u0103 at\u00e2t o excep\u021bie, c\u00e2t \u015fi personificarea unei tradi\u0163ii medievale italiene. Pare s\u0103 fi fost realmente fascinat de for\u021ba, vitalitatea, eficien\u021ba, magnetismul pe care le proiecta Mussolini.<\/p>\n

\u015ei cum Iorga a ezitat \u00eentre modera\u021bie \u0219i radicalism, \u00eentre democra\u0163ie \u015fi autoritarism, a fost nevoit s\u0103 fac\u0103 un slalom interesant pentru a legitima fascismul italian, dar nu \u015fi pe cel rom\u00e2nesc sau german: respinge violen\u021ba \u0219i dictatura la el acas\u0103, dar le justific\u0103 pe cele aplicate de regimul fascist \u00een Italia; \u00eei condamn\u0103 pe imitatorii rom\u00e2ni sau germani ai fascismului precum Codreanu sau Hitler, dar \u00eel singularizeaz\u0103 pe Mussolini ca unic dictator genial, superior moral \u015fi intelectual tuturor celorlal\u021bi. Pentru un lider fanatic \u015fi revizionist pentru Hitler, decis s\u0103 redea Germaniei o pozi\u0163ie hegemonic\u0103 \u00een Europa, Iorga nu avea toleran\u021b\u0103. I se p\u0103rea periculos pentru pacea european\u0103 \u0219i deplora c\u0103 un popor de \u00eenalt\u0103 cultur\u0103 precum cel german se l\u0103sa condus de un astfel de lider. Nu putea concepe nici cum un t\u00e2n\u0103r lipsit de idei, experien\u0163\u0103 sau realiz\u0103ri precum Codreanu, pe care \u00eel considera un impostor agresiv \u015fi un fanatic, putea aduna at\u00e2\u0163ia adep\u0163i.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Georgiana \u021a\u0103ranu<\/p>\n<\/div>\n

\u201e<\/strong>Promisiunea lui Mussolini a fost abil exportat\u0103 de propaganda fascist\u0103 \u0219i a rezonat cu multe spirite ahtiate dup\u0103 ceva nou, ceva eroic\u201d<\/h4>\n

Cum v\u0103 explica\u0163i admira\u0163ia pe care \u015fi o parte din lumea bun\u0103 a epocii \u2013 intelectuali, politicieni democra\u0163i \u2013 a avut-o pentru Mussolini? \u00cen carte aminti\u0163i nume ale unor oameni care s-au lansat \u00een caracteriz\u0103ri elogioase la adresa lui Il duce: \u201eThomas Mann care l-a calificat drept \u00absemizeu\u00bb, arhiepscopul de Canterburry a v\u0103zut \u00een el, la un moment dat, \u00absingurul gigant din Europa\u00bb, iar Churchill, la r\u00e2ndul s\u0103u, l-a omagiat drept \u00abnoul Cezar al secolului XX \u015fi cel mai mare legislator \u00een via\u0163\u0103. Dar adep\u0163ii convin\u015fi ai cultului Ducelui l-au a\u015fezat pe Mussolini \u00een compania marilor personalit\u0103\u0163i ale istoriei: Alexandru Cel Mare, Cezar, Socrate, Platon, Machiavelli, Napoleon sau Garibaldi. Mai inventiv, poetul Ezra Pound l-a asem\u0103nat pe Duce cu Thomas Jefferson \u015fi chiar cu Br\u00e2ncu\u015fi (ca \u00absculptor de oameni\u00bb) (\u2026) Amintim \u015fi c\u00e2\u0163iva dintre intelectuali care l-au admirat, m\u0103car o vreme, pe dictatorul fascist: Nae Ionescu, Mihai Polihroniade, Mircea Eliade, Emil Cioran, Mihail Vulc\u0103nescu, fra\u0163ii Haig \u015fi Ar\u015favir Acterian \u015fi chiar Mihail Sebastian\u201d. Nu avea pe atunci autoritarismul mussolinian conota\u0163ia pe care o are azi?<\/strong><\/p>\n

Eu consider fascismul italian mai mult dec\u00e2t un autoritarism. Regimul lui Mussolini a fost un proiect de esen\u021b\u0103 totalitar\u0103 ca inten\u0163ie, chiar dac\u0103 a fost incomplet realizat. A fost f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 mai pu\u0163in s\u00e2ngeros dec\u00e2t cel nazist, dar \u015fi-a propus s\u0103 controleze vie\u021bile indivizilor \u0219i s\u0103 transforme radical societatea.<\/p>\n

\u00cen ecua\u021bia fascina\u0163iei exercitate de Duce asupra contemporanilor s\u0103i, inclusiv a unor intelectuali de marc\u0103 rom\u00e2ni \u015fi europeni au contat mai ales c\u00e2teva aspecte. Pe primul loc a\u015f plasa contextul politic tulbure de dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, dominat de dispre\u021bul pentru democra\u021bie \u015fi de frica de comunism. Faptul c\u0103 fasci\u015ftii au folosit violen\u021ba ca mod de a se impune \u00een competi\u021bia politic\u0103 nu a p\u0103rut atunci prea grav elitelor tradi\u0163ionale din Europa. Lumea postbelic\u0103 era obi\u015fnuit\u0103 cu violen\u0163a. H\u0103r\u021buirea rivalilor politici p\u0103rea doar o ie\u015fire \u00een afara procedurilor democratice pentru a se pune cap\u0103t dezordinii \u015fi lipsei de autoritate a statului. Instabilitatea politic\u0103 prin care trecuse Italia \u00eentre 1919-1921, cu sentimentul umilirii la Conferin\u0163a de Pace, cu numeroase greve ale sociali\u015ftilor \u0219i confrunt\u0103rile s\u00e2ngeroase cu fasci\u015ftii, i-a f\u0103cut pe mul\u021bi str\u0103ini s\u0103 respire u\u015fura\u021bi la g\u00e2ndul stabiliz\u0103rii acesteia. Apoi, \u00een ochii celor care au privit cu admira\u021bie spre Roma a contat \u015fi faptul c\u0103 acest lider de m\u00e2n\u0103 forte era cu adev\u0103rat carismatic \u0219i cu talent oratoric. Mussolini a promis italienilor c\u0103 vor lua parte la un proiect epocal de regenerare spiritual\u0103, cu scopul reg\u0103sirii m\u0103re\u0163iei na\u0163ionale. Pentru mul\u0163i intelectuali ideali\u015fti, aceast\u0103 promisiune era seduc\u0103toare, \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103, era o invita\u021bie la crearea unei lumi noi \u015fi a unui om nou, un refuz al modestiei, mediocra\u0163iei \u0219i lentorii democra\u021biei \u015fi, desigur, o alternativ\u0103 la utopia comunist\u0103. Promisiunea lui Mussolini a fost abil exportat\u0103 de propaganda fascist\u0103 \u0219i a rezonat cu multe spirite ahtiate dup\u0103 ceva nou, ceva eroic, ceva care p\u0103rea s\u0103 garanteze \u00een acela\u0219i timp restabilirea unui paradis pierdut \u015fi construirea unui viitor spectaculos. At\u00e2t \u00een Europa, c\u00e2t \u015fi \u00een America (ba chiar mai ales \u00een SUA) Mussolini a beneficiat mai ales \u00een anii 1920 de imaginea unui dictator pragmatic, capabil s\u0103 restaureze ordinea \u015fi autoritatea, s\u0103 ofere claritate moral\u0103, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii \u00eendr\u0103zne\u0163e \u015fi rapide la probleme \u00eendelung am\u00e2nate. Italia fascist\u0103 a p\u0103rut s\u0103 deruleze p\u00e2n\u0103 la venirea la putere a lui Hitler cel mai atractiv \u0219i \u00eendr\u0103zne\u0163 experiment politic postbelic anticomunist: o revolu\u021bie ultrana\u0163ionalist\u0103, dar de natur\u0103 conservatoare, care respecta institu\u0163iile tradi\u0163ionale precum monarhia \u015fi Biserica Catolic\u0103, dar aducea la putere o nou\u0103 elit\u0103, t\u00e2n\u0103r\u0103, eroic\u0103, decis\u0103 s\u0103 reorganizeze radical statul \u015fi societatea.<\/p>\n

O parte dintre intelectuali au fost atra\u0219i de toate acestea, de tot ceea ce fascismul italian promitea c\u0103 reprezint\u0103. De\u0219i am vrea s\u0103 g\u0103sim la marii creatori numai alegeri ra\u021bionale sau luminate, \u00een fapt, ei pot fi la fel de bine atra\u0219i de lideri mesianici ca \u015fi ceilal\u0163i oameni. Putem vorbi chiar despre o \u00eenclina\u021bie a unei p\u0103r\u021bi a intelectualilor c\u0103tre utopie \u015fi tiranofilie.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

De ce? <\/strong><\/p>\n

Dintr-o mul\u0163ime de motive, merg\u00e2nd de la dorin\u0163a de a influen\u0163a societatea \u015fi de a ob\u0163ine recunoa\u015ftere \u0219i p\u00e2n\u0103 la naivitate, setea de ideal, de puritate, de privilegiere a ideilor \u00een detrimentul oamenilor, a extraordinarului \u00een locul mediocrit\u0103\u0163ii. Cele mai multe dintre elitele contemporane care l-au admirat pe Mussolini au f\u0103cut-o ocazional sau o vreme. Percep\u021bia asupra fascismului \u015fi admira\u021bia pentru Mussolini va fi alta \u00een anii 1930, alta dup\u0103 venirea lui Hitler la putere sau dup\u0103 r\u0103zboiul italian din Etiopia (1935-1936) \u015fi, mai ales, o cu totul alta dup\u0103 alian\u021ba Italiei fasciste cu Germania nazist\u0103 \u0219i intrarea \u00een r\u0103zboi. Pu\u0163ini au fost cei care s-a pus p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u00een slujba fascismului italian precum poetul Ezra Pound. Principalii ideologi ai extremei drepte rom\u00e2ne\u015fti \u2013 Nae Ionescu, Nichifor Crainic \u2013 \u015fi-au exersat admira\u021bia pentru un lider providen\u0163ial pe Mussolini \u00eenainte s\u0103 o fac\u0103 fa\u021b\u0103 de Hitler sau Codreanu. Al\u021bi intelectuali ca Mihail Sebastian l-au admirat pe Duce doar punctual, reac\u0163ion\u00e2nd fa\u021b\u0103 de o anumit\u0103 ini\u0163iativ\u0103. Cert este c\u0103 numero\u0219i intelectuali rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini l-au admirat, \u00een diferite momente, pe Mussolini \u015fi au crezut sincer \u00een capacit\u0103\u0163ile sale de a transforma Italia. Unii au crezut c\u0103 solu\u0163iile nu puteau veni dec\u00e2t de la asemenea lideri providen\u0163iali, f\u0103r\u0103 s\u0103 ia \u00een calcul c\u0103 ace\u015ftia nu demonstraser\u0103 nimic \u00eenainte dec\u00e2t retoric\u0103 \u00eenfl\u0103c\u0103rat\u0103, cinism \u015fi un comportament violent. \u00cenainte deci de venirea la putere a lui Hitler, pe durata unui \u00eentreg deceniu, Mussolini a p\u0103rut Eroul politic care ar\u0103ta cea de-a treia cale: un dictator benign care \u00eenvinsese comunismul \u015fi care eliminase o democra\u021bie putred\u0103 pentru a restaura ordinea \u015fi a construi o Italie modern\u0103, disciplinat\u0103, solidar\u0103, prosper\u0103 \u0219i m\u00e2ndr\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201e<\/strong>P\u00e2n\u0103 la finalul anilor \u201930 Iorga a refuzat s\u0103 cread\u0103 c\u0103 fascismul italian putea fi o amenin\u0163are pentru pacea european\u0103\u201d<\/h4>\n

Citez din nou din volumul dumneavoastr\u0103: \u201eAtractivitatea \u015fi viteza de propagare a modelului italian au dep\u0103\u015fit orice a\u015fteptare. Iorga, cu siguran\u0163\u0103, nu \u015fi-ar fi putut imagina o asemenea evolu\u0163ie c\u00e2nd salutase victoria fascismului italian \u015fi, cu siguran\u0163\u0103, nici ceilal\u0163i deciden\u0163i politici. Elitele tradi\u0163ionale au fost puse cur\u00e2nd \u00een fa\u0163a unor noi \u00eentreb\u0103ri despre fascism: era acesta o arm\u0103 \u00eempotriva extremei st\u00e2ngi sau era \u015fi o amenin\u0163are \u00een sine?\u201d. S\u0103-\u015fi fi pus Nicolae Iorga \u00eentrebarea aceasta \u00een partea a doua a anilor \u201930, c\u00e2nd s-a produs dezvr\u0103jirea sa de fascismul mussolinian sau alta a fost cauza?<\/strong><\/p>\n

\u00cen carte m\u0103 refer la anii de \u00eenceput ai fascismului, c\u00e2nd Iorga a privit cu bun\u0103voin\u0163\u0103 venirea fascismului italian la putere f\u0103r\u0103 s\u0103 se a\u015ftepte ca, \u00een urm\u0103toarele luni, s\u0103 aud\u0103 deja de mici grupuri de tineri \u015fi ofi\u021beri rom\u00e2ni care se revendicau de la re\u0163eta lui Mussolini \u015fi care visau la un mar\u015f asupra Bucure\u015ftiului.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la finalul anilor \u201930 Iorga a refuzat s\u0103 cread\u0103 c\u0103 fascismul italian putea fi o amenin\u0163are pentru pacea european\u0103. De\u015fi dovezile cabundau \u2013 bombardarea insulei Corfu, subordonarea economic\u0103 a Albaniei, sprijinul pentru terorismul croat \u015fi pentru revizionismul maghiar \u2013 istoricul a preferat s\u0103 ignore ceea ce contravenea imaginii constructive pe care el i-a creat-o lui Mussolini la Bucure\u015fti. Nu \u015ftim c\u00e2t credea din ce sus\u0163inea public, \u00eens\u0103 public minimaliza agresivitatea Italiei fasciste \u00een plan extern \u015fi cataloga drept retoric\u0103 ambi\u0163ii revizioniste \u015fi expansioniste ale acesteia. Dac\u0103 Mussolini f\u0103cea o declara\u021bie belicoas\u0103, \u00een opinia lui Iorga asta era doar ca s\u0103 braveze, nevoit fiind s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 imaginea unui dictator ferm. La momentul testului suprem, al r\u0103zboiului italian \u00een Etopia, Iorga a justificat colonialismul fascist \u00een termenii unei misiuni de civilizare \u0219i de restaurare a gloriei vechii Rome. A dat chiar vina pe puterile occidentale, Fran\u0163a \u015fi Marea Britanie, c\u0103 nu \u00eei cedau Italiei p\u0103r\u0163i din posesiunile lor coloniale pentru a o \u00eemp\u0103ca \u0219i a evita astfel o alian\u0163\u0103 \u00eentre Hitler \u015fi Mussolini. Iorga nu a considerat c\u0103 nazismul ar fi asem\u0103n\u0103tor cu fascismul italian \u015fi c\u0103 ar fi, deci, o amenin\u0163are \u00een sine p\u00e2n\u0103 nu a avut dovada clar\u0103 a noncombatului: anexarea Austriei \u00een 1938, a c\u0103rei independen\u021b\u0103 fusese garantat\u0103 anterior de Italia fascist\u0103. Dezvr\u0103jirea lui Iorga, cel pu\u0163in la nivel public, s-a petrecut iremediabil dup\u0103 aceast\u0103 lovitur\u0103 fatal\u0103 dat\u0103 ordinii europene.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Cum l-a\u0163i defini, \u00eentr-un portret succint, pe Nicolae Iorga privindu-l prin lumina acestor dezv\u0103luiri pe care le face\u0163i?<\/strong><\/p>\n

Reconstituirea mea surprinde un capitol incomod din biografia sa politic\u0103, a\u015fa c\u0103 portretul nu poate fi dec\u00e2t unul f\u0103r\u0103 filtrele luminoase \u0219i tu\u0219ele elogioase cu care suntem obi\u015fnui\u0163i. Iorga se arat\u0103 un intelectual public \u015fi un om politic permanent dezam\u0103git c\u0103 nu reu\u0219e\u0219te s\u0103-\u015fi educe contemporanii, s\u0103 modeleze societatea, s\u0103 se impun\u0103 ca lider politic, ca reformator moral \u015fi nici m\u0103car ca \u201efilosof al regelui\u201d, pe l\u00e2ng\u0103 Ion I. C. Br\u0103tianu, regii Ferdinand \u015fi Carol al II-lea. Urm\u0103rit de spectrul e\u0219ecului politic, Iorga pare mai tot timpul nehot\u0103r\u00e2t \u00een privin\u0163a gradului de radicalism cu care s\u0103 critice sistemul politic \u0219i al r\u0103bd\u0103rii pe care s\u0103 o aib\u0103 fa\u021b\u0103 de transformarea societ\u0103\u0163ii prin educa\u0163ie, munc\u0103, evolu\u021bie organic\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, Iorga se dovede\u015fte un om politic conservator cu simpatii autoritare care, dintr-o uria\u0219\u0103 vanitate, din naivitate, iubire fa\u021b\u0103 de Italia, tiranofilie \u015fi mesianism, \u00ee\u015fi suspend\u0103 spiritul critic c\u00e2nd vine vorba de Mussolini. F\u0103c\u00e2nd asta, el produce un dublu discurs prin care justific\u0103 crima de stat, cenzura, imperialismul \u015fi promoveaz\u0103 dictatura, mesianismul, antiparlamentarismul. Acestea sunt lucruri pe care altfel le condamna \u015fi pe care sus\u0163inea c\u0103 nu \u015fi le dorea deloc la Bucure\u015fti. \u00cen rela\u021bia special\u0103 pe care o construie\u015fte cu Italia \u015fi, apoi, cu Italia fascist\u0103, Iorga s-a r\u0103t\u0103cit intelectual \u015fi moral, trezindu-se \u00een fa\u021ba unor realit\u0103\u0163i nepl\u0103cute pe care le p\u00e2n\u0103 atunci le justificase sau ignorase. Povestea reconstituit\u0103 de mine cred c\u0103 doar eviden\u021biaz\u0103 mai bine c\u00e2teva din contradic\u021biile majore care l-au definit pe intelectual public \u015fi omul politic Iorga.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Georgiana \u021a\u0103ranu<\/p>\n<\/div>\n

\u201eO societate modern\u0103 care vrea s\u0103 nu recad\u0103 \u00een extremism nu se poate cl\u0103di pe idealiz\u0103ri, ci pe o recuperare onest\u0103 a trecutului\u201d<\/h4>\n

Suntem la peste 85 de ani de la moartea lui Nicolae Iorga. Cum explica\u0163i faptul c\u0103 acest volum, prin care ar\u0103ta\u0163i \u015fi o alt\u0103 fa\u0163\u0103 a marelui istoric, st\u00e2rne\u015fte reac\u0163ii virulente la adresa dumneavoastr\u0103? Le-am citit pe re\u0163elele de socializare la texte care semnalau apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii, unele chiar agresive\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00cemi dau seama c\u0103 subiectul treze\u0219te emo\u0163ii puternice, de aici \u015fi reac\u0163iile. Este sugestiv c\u0103 cei care m\u0103 jignesc afirm\u0103 clar c\u0103 nici nu sunt interesa\u0163i s\u0103 vad\u0103 ce scriu \u00een carte. Or cu oameni care nu sunt curio\u0219i, ci \u015ftiu ei mai bine exact cum stau lucrurile, nu po\u021bi intra \u00eentr-un dialog civilizat. Pe mine m\u0103 intereseaz\u0103 cum va fi primit\u0103 de oamenii rezonabili. Convingerea mea este c\u0103 o societate modern\u0103 care vrea s\u0103 nu recad\u0103 \u00een extremism nu se poate cl\u0103di pe idealiz\u0103ri, ci pe o recuperare onest\u0103 a trecutului. Iorga are un statut al lui bazat pe contribu\u021bii reale \u00een multe domenii, pe care cartea mea nu o s\u0103 \u00eel schimbe \u0219i nici nu mi-am propus asta. \u00cens\u0103 Iorga a fost un om, nu o icoan\u0103 \u015fi trebuie privit cu mult\u0103 luciditate. \u00cen Iorga g\u0103sim \u015fi o erudi\u021bie cople\u015fitoare, dar \u015fi semin\u0163e ale r\u0103ului: un discurs al urii la adresa clasei politice, o critic\u0103 dur\u0103 a parlamentarismului \u015fi, mai ales, un antisemitism recurent, care revine \u00een for\u021b\u0103, cu o doz\u0103 mare de agresivitate, exact c\u00e2nd numai de el nu mai era nevoie, \u00eentre anii 1937-1940. G\u0103sim \u00een acela\u0219i timp \u0219i opusul acestor pozi\u021bii. Iar asta pentru c\u0103 istoria, \u00een general, este exact ca via\u021ba noastr\u0103 de dincolo de ecrane \u015fi de re\u0163elele sociale: nu este un album cu fotografii perfecte, ci o poveste ce merit\u0103 spus\u0103 cu toate imperfec\u0163iunile ei \u015fi cu toate nes\u0103buin\u0163ele oamenilor din trecut. Iar cei care vor s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 asta nu se tem s\u0103 o fac\u0103, chiar \u015fi c\u00e2nd e inconfortabil.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eC\u00e2nd frica \u015fi nesiguran\u021ba domin\u0103 o societate, ea va prefera ordinea \u015fi autoritatea \u00een locul libert\u0103\u0163ii<\/strong>\u201d<\/h4>\n

Care sunt punctele de convergen\u0163\u0103 \u00eentre <\/strong>mesianism, na\u0163ionalism \u015fi fascism? <\/strong><\/p>\n

Mesianismul a alimentat at\u00e2t na\u021bionalismul, c\u00e2t \u015fi fascismul. Mesianismul este despre un \u201emesia\u201d care vine \u015fi salveaz\u0103 comunitatea din starea \u00een care se afl\u0103. Na\u021bionalismul a sacralizat politica \u0219i a \u00eencorporat diverse idei religioase, printre care \u015fi credin\u0163a c\u0103 na\u0163iunea are o misiune istoric\u0103 a ei, dar \u015fi cultul romantic al Eroului. Panteonul na\u0163ional de eroi a fost format, \u00eenc\u0103 din secolul al XIX-lea, din figuri istorice din perioada antic\u0103 sau medieval\u0103 a c\u0103ror glorie trebuia s\u0103 inspire, s\u0103 mobilizeze \u015fi s\u0103 coaguleze na\u0163iunea. Fascismul a fost un ultrana\u0163ionalism (deci o form\u0103 extrem\u0103 de na\u0163ionalism) care a preluat ideile romantice despre na\u021biune, despre misiunea divin\u0103 a acesteia \u015fi necesitatea de a o m\u00e2ntui printr-o ac\u0163iune radical\u0103, sub bagheta unui lider providen\u0163ial. Izb\u0103virea \u00een cheie fascist\u0103 este o metafor\u0103, un eufemism pentru r\u0103ul absolut: purificare etnic\u0103, religioas\u0103 etc. Convergen\u0163a a fost amplu documentat\u0103 de istoricul Constantin Iordachi \u00een studiile sale despre Mi\u015fcarea Legionar\u0103, care a urm\u0103rit continuitatea dintre na\u0163ionalismul de secol XIX \u015fi fascismul rom\u00e2nesc pornind de la discursurile romantice despre rena\u015ftere, regenerare, providen\u021bialism \u015fi m\u00e2ntuire.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Mussolini, Hitler, la noi Corneliu Zelea Codreanu, au fost percepu\u0163i drept salva\u0163ioni\u015fti, figuri mesianice. Asta s\u0103 \u00ee\u015fi fi dorit oamenii \u00een anii \u201920-\u201930 ai secolului trecut, dat fiind contextul socio-economic-politic al vremii, sau li s-a indus, printr-o abil\u0103 propagand\u0103, nevoia de lideri providen\u0163iali?<\/strong><\/p>\n

Cred c\u0103 nevoia de figuri mesianice care s\u0103 vin\u0103 s\u0103 ne izb\u0103veasc\u0103 este, la origine, o form\u0103 de c\u0103utare a sacrului. Avem nevoie de idoli pe care s\u0103 \u00eei vener\u0103m, de personific\u0103ri ale virtu\u021bilor \u00een care s\u0103 credem atunci c\u00e2nd nu mai \u015ftim \u00een ce s\u0103 credem, de solu\u0163ii miraculoase care s\u0103 ne vin\u0103 sub forma unui om ales. O asemenea nevoie este una profund religioas\u0103, iar \u00een momente de criz\u0103 \u2013 cum au fost anii 1920-1930 \u2013 ea este mai acut resim\u0163it\u0103 \u00een societate tot a\u0219a cum nevoia de alinare a unui om este mai pregnant\u0103 c\u00e2nd este bolnav. O propagand\u0103 iscusit\u0103 face diferen\u0163a, iar perioada interbelic\u0103 a cunoscut at\u00e2t o diversificare a mijloacelor tehnice \u2013 pres\u0103, radio \u0219i chiar \u0219i cinematografie \u2013 c\u00e2t \u015fi o rafinare a metodelor care au permis construirea unui cult al personalit\u0103\u0163ii pe scar\u0103 larg\u0103. Mussolini a \u00een\u0163eles rolul propagandei \u015fi a fost obsedat de modul \u00een care o putea utiliza. Intensitatea \u015fi graba cu care s-a pornit promovarea regimului pare chiar \u015fi azi remarcabil\u0103. La doar c\u00e2teva luni de la venirea la putere, \u00een februarie 1923, Iorga constata cum tarabele, vitrinele \u015fi pie\u021bele erau deja \u00eemp\u00e2nzite cu imagini cu Mussolini \u015fi produse marcate cu simboluri fasciste. \u00cen istorie au fost mul\u021bi mesia \u00eenchipui\u021bi, dar cei care au reu\u0219it s\u0103 se impun\u0103 au venit la timpul potrivit, \u00eentr-un moment de haos \u015fi de zdruncinare a reperelor, \u0219i au f\u0103cut uz de toate mijloacele disponibile s\u0103 ocupe scena. Nu orice context poate fi exploatat pentru a crea o atmosfer\u0103 apocaliptic\u0103, un moment de urgen\u021b\u0103 care s\u0103 necesite m\u0103suri extraordinare \u015fi lideri providen\u021biali.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Dar azi, cum explica\u0163i nevoia de figuri mesianice \u2013 exprimat\u0103 de un public destul de numeros?<\/strong><\/p>\n

C\u0103utarea sacrului, de care am vorbit, este o constant\u0103 a oamenilor. Discursul mesianic poate prinde de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd o societate trece printr-o perioad\u0103 de criz\u0103 profund\u0103 pentru c\u0103 el r\u0103spunde unor nevoi psihologice, sociale, culturale pe care le resim\u0163im: de sens, de apartenen\u0163\u0103, de conectare. Valurile de imigran\u0163i din ultimele decenii, pandemia \u015fi \u0219ocul ei economic, r\u0103zboaiele, revolu\u021bia AI r\u0103m\u00e2n de ne\u00een\u0163eles pentru majoritatea oamenilor. C\u00e2nd frica \u015fi nesiguran\u021ba domin\u0103 o societate, ea va prefera ordinea \u015fi autoritatea \u00een locul libert\u0103\u0163ii<\/strong>. Iar oamenii au nevoie s\u0103 li se spun\u0103 o poveste conving\u0103toare despre ceea ce tr\u0103iesc. Discursul mesianic asta face, ne ofer\u0103 ceva grandios, eroic, romantic \u00een care s\u0103 credem. Iar lipsa de educa\u021bie, de \u00eencredere \u00een autorit\u0103\u0163i, inegalit\u0103\u0163ile sociale, anxietatea identitar\u0103 \u00een fa\u021ba migra\u0163iei asigur\u0103 un teren fertil pentru asemenea discursuri populiste. Sigur c\u0103 am vrea s\u0103 avem mai mul\u021bi sau numai cet\u0103\u0163eni educa\u021bi \u00een spiritul democra\u021biei liberale care s\u0103 cread\u0103 \u00een valori, reguli \u015fi institu\u0163ii indiferent de context, nu \u00een gogo\u015fi populiste, \u00eens\u0103 realitatea ne arat\u0103 c\u0103 solu\u021biile m\u00e2ntuitoare sunt mai seduc\u0103toare. Un lider mesianic promite ordine, siguran\u021b\u0103, \u201ecur\u0103\u0163are\u201d, de obicei moral\u0103, \u015fi propune explica\u021bii care simplific\u0103 fenomenul politic \u00een categorii u\u015for de identificat (bine versus r\u0103u, noi versus ceilal\u0163i, lupt\u0103 versus iner\u021bie, puritate versus corup\u021bie etc.). El vine cu promisiuni salvatoare care sunt cu at\u00e2t mai fantasmagorice cu c\u00e2t incertitudinea, corup\u021bia \u015fi s\u0103r\u0103cia sunt mai r\u0103sp\u00e2ndite. C\u00e2nd ne las\u0103m problemele pe seama unui lider \u00eenzestrat cu presupuse calit\u0103\u0163i excep\u021bionale, imagin\u00e2ndu-ne c\u0103 va g\u0103si solu\u0163ii magice la probleme complicate, nu facem dec\u00e2t s\u0103 refuz\u0103m s\u0103 ne asum\u0103m partea noastr\u0103 de responsabilitate, individual\u0103, \u00een rezolvarea lucrurilor.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eNa\u0163ionalismul este una dintre cele mai dinamice \u015fi mai adaptabile ideologii politice\u201d<\/h4>\n

Exist\u0103 diferen\u0163e \u00eentre na\u0163ionalismul de secol XX \u015fi na\u0163ionalismul din zilele noastre? Sau, altfel spus, mai are, azi, justificare na\u0163ionalismul? <\/strong><\/p>\n

Na\u0163ionalismul ca atare este despre acela\u0219i lucru \u2013 sentimentul de apartenen\u0163\u0103 la o na\u0163iune distinct\u0103 \u2013 dar contextul este, fire\u0219te, mereu altul. Nu doar de la secol la secol, dar \u015fi de la \u0163ar\u0103 la \u0163ar\u0103, de la un actor politic la altul. Na\u0163ionalismul este una dintre cele mai dinamice \u015fi mai adaptabile ideologii politice, manifest\u00e2ndu-se diferit \u00een func\u0163ie de contextul politic \u015fi social al fiec\u0103rei comunit\u0103\u0163i. Na\u0163ionalismul a f\u0103cut cas\u0103 bun\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi cu regimurile comuniste, a\u015fa cum \u015ftim. De aceea, el \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte adep\u021bi oric\u00e2nd \u015fi oriunde. Sigur c\u0103 putem spune c\u0103 el era mai justificat la momentul la care rom\u00e2nii, de exemplu, aveau nevoie de o platform\u0103 politic\u0103 de opozi\u0163ie \u00een jurul c\u0103reia s\u0103 se solidarizeze pentru a-\u015fi ob\u0163ine emanciparea de sub imperii. \u015ei c\u0103 azi na\u0163ionalismul nu se mai potrive\u0219te lumii interconectate \u00een care tr\u0103im pentru c\u0103 tinde, la baz\u0103, s\u0103 fie orientat spre rivalitate, superioritate \u015fi excludere. \u00cen acela\u0219i timp, nu cred c\u0103 avem deocamdat\u0103 o con\u015ftiin\u0163\u0103 cosmopolit\u0103 care s\u0103 \u00eei ia locul. De aceea, m\u0103 tem c\u0103 na\u0163ionalismul va r\u0103m\u00e2ne cu noi \u00eenc\u0103 mult\u0103 vreme de acum \u00eencolo pentru c\u0103 este u\u015for de instrumentat \u00eempotriva du\u015fmanilor interni \u015fi externi. Exist\u0103 mereu lideri populi\u015fti care s\u0103 \u00eel alimenteze prin exploatarea fricii de schimbare \u015fi demonizarea \u201eceluilalt\u201d, fie c\u0103 el s-ar numi globalizarea, UE, imigran\u0163i, vaccin \u015f.a.m.d.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Interviu publicat \u015fi \u00een Puterea a Cincea.<\/a><\/em><\/p>\n

\n
\n