{"id":1050322,"date":"2025-06-12T08:16:50","date_gmt":"2025-06-12T05:16:50","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1050322"},"modified":"2025-06-12T08:16:50","modified_gmt":"2025-06-12T05:16:50","slug":"cristina-cheveresan-apetitul-meu-pentru-traversarea-de-frontiere-fizice-si-mentale-e-aproape-insatiabil","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1050322","title":{"rendered":"Cristina Chevere\u015fan: \u201eApetitul meu pentru traversarea de frontiere fizice \u0219i mentale e aproape insa\u021biabil\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/p>\n

\u00cen Provence. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Crsitina Chevere\u015fan<\/p>\n<\/div>\n

\u201eApetitul meu pentru traversarea de frontiere fizice \u0219i mentale e unul dintre pu\u021binele aproape insa\u021biabile\u201d, spune Cristina Chevere\u015fan. Este autoarea a dou\u0103 volume care \u00eembin\u0103 jurnalul de c\u0103l\u0103torie cu reportajul \u015fi \u00een care se reg\u0103sesc informa\u0163ii ce \u0163in de geografia, de arhitectura, de cultura, de tradi\u0163iile \u015fi gastronomia locurilor vizitate: Mansard\u0103 la Vene\u0163ia. Nou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een lagun\u0103 (<\/em>2021) \u015fi Insule de soare. De la Mediterana la Atlantic <\/em>(2024), ambele publicate la Humanitas. Nu este \u00eens\u0103 omul aventurii, ci un c\u0103l\u0103tor meticulos, care \u00ee\u015fi planific\u0103 \u00een am\u0103nunt vacan\u0163a, care se documenteaz\u0103 \u00eenainte de a porni \u00een c\u0103l\u0103torie \u015fi, \u00een plus, un turist care caut\u0103 \u00eentotdeauna spiritul locului.<\/strong><\/p>\n

Am invitat-o pe Cristina Chever\u015fan \u2013 profesor de Literatur\u0103, cultur\u0103 \u0219i civiliza\u021bie american\u0103 la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii de Vest din Timi\u015foara \u2013 la un interviu despre periplurile sale mai recente \u00een ceea ce nume\u015fte insulele de soare: Brazilia, Azore, Coasta de Azur \u0219i Sicilia, dar nu numai, despre motivele care o determin\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi planifice cu meticulozitate vacan\u0163ele, iar apoi s\u0103 caute spiritul locului \u015fi s\u0103 se identifice cu el, despre felul \u00een care a crescut aceast\u0103 pasiune, dar \u015fi despre familia sa, al c\u0103rei istorie ar putea face, la r\u00e2ndul ei, subiectul unei c\u0103r\u0163i.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201e<\/strong>Se simte c\u0103 sunt o fiin\u021b\u0103 estival\u0103\u201d<\/h4>\n
\n

CV Cristina Chevere\u015fan<\/strong><\/p>\n

Este profesor doctor abilitat la Universitatea de Vest din Timi\u0219oara, unde pred\u0103 cursuri de Literatur\u0103, cultur\u0103 \u0219i civiliza\u021bie american\u0103. Este director al masteratului \u0219i al Centrului de Studii Americane, alumn \u0219i ambasador Fulbright. A fost Visiting Professor la Universitatea Ca\u2019 Foscari din Vene\u021bia, \u00een 2019. A participat la cursuri de specializare la institu\u021bii prestigioase din str\u0103in\u0103tate precum Cornell University (School of Criticism and Theory), University College Dublin sau Salzburg Global Seminar. Seria de burse c\u00e2\u0219tigate a culminat cu un stagiu de cercetare Fulbright Senior la Harvard University.<\/p>\n

A publicat nou\u0103 c\u0103r\u021bi \u00een rom\u00e2n\u0103 \u0219i englez\u0103 (printre care Mansard\u0103 la Vene\u021bia: Nou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een lagun\u0103<\/em>, Humanitas, 2021, volum care a primit Premiul Scriitorul lunii iulie 2021, la Gala Scriitorii anului, din partea Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia) \u0219i numeroase articole, recenzii \u0219i interviuri \u00een reviste na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale. A coordonat, editat \u0219i tradus o serie de alte volume. \u00cen 2020 a ob\u021binut premiul Cartea anului pentru critic\u0103 \u0219i istorie literar\u0103, eseu, acordat de filiala Timi\u0219oara a Uniunii Scriitorilor.<\/p>\n

(Surs\u0103 CV: editura Humanitas<\/a>)<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n

Cristina, c\u0103l\u0103toria pe insulele de soare, la care ne invi\u0163i, este splendid\u0103. \u00cen plus, este o carte care poate fi \u015fi loc de evadare din cotidianul uneori sumbru \u015fi deconcertant, la fel cum poate fi reper pentru destina\u0163ii de vacan\u0163\u0103. Cum ai ajuns pe aceste insule de soare? Le-ai c\u0103utat, fiind tu \u00eens\u0103\u0163i o fiin\u0163\u0103 solar\u0103, sau a fost \u015fi pu\u0163in hazard?<\/strong><\/p>\n

Insulele mele de soare stau la intersec\u021bia \u00eentre bucuria de a c\u0103l\u0103tori, hot\u0103r\u00e2rea de a descoperi, \u00eencercarea de a \u00eembina utilul cu pl\u0103cutul \u0219i oportunit\u0103\u021bile profesionale cu nest\u0103vilita curiozitate personal\u0103. Nu cred c\u0103 sunt de la natur\u0103 o personalitate solar\u0103; cu siguran\u021b\u0103, nu numai. Exist\u0103 destule nelini\u0219ti, dileme, (supra)solicit\u0103ri care-mi definesc \u0219i, uneori, consum\u0103 traiectoria fiec\u0103rei zile, anihil\u00e2ndu-mi \u00eenclina\u021bia spre frumos \u0219i visare prin chestiuni dintre cele mai pragmatice, birocratice, adeseori lipsite de creativitate sau umor. Deci e adev\u0103rat c\u0103 dragostea pentru imersiunea cultural\u0103, civiliza\u021bional\u0103, istoric\u0103, estetic\u0103, gastronomic\u0103 (\u0219i c\u00e2te \u0219i mai c\u00e2te) se leag\u0103 \u00een mare parte \u0219i de nevoia de a evada din cotidian, de a m\u0103 \u00eembog\u0103\u021bi cu locuri, lucruri, imagini, peisaje, oameni ce nu fac parte din rutina zilnic\u0103. Se simte \u00eens\u0103 c\u0103 sunt o fiin\u021b\u0103 estival\u0103: iubesc razele t\u0103m\u0103duitoare, c\u0103ldura (nu \u00een\u021beleg conceptul de canicul\u0103, nu m-a deranjat niciodat\u0103; ur\u0103sc aerul condi\u021bionat!), valurile \u0219i mirosul m\u0103rii, pietrele \u00eencinse ale unui or\u0103\u0219el cu trecutul ascuns sub fiecare pas ori nisipul st\u00e2rnit de briz\u0103 \u00eentr-un golf sau la marginea de\u0219ertului. Caut, deci, oaze care s\u0103-mi ofere starea de spirit \u0219i echilibrul necesare \u00eenc\u00e2nt\u0103rii \u0219i descoperirii \u2013 de al\u021bii, dar \u0219i de sine, prin ochii \u0219i oglinda altora.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201e<\/strong>Brazilia mi-a \u00eenc\u0103lzit sufletul poate ca nicio alta\u201d<\/p>\n

Brazilia, Insulele Azore, Coasta de Azur, Sicilia. Le iube\u015fti \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, deduc, pentru ceea ce au \u00een comun: soarele \u015fi albastrul \u00eentrep\u0103truns al cerului \u015fi al m\u0103rii sau oceanului. Dar prin ceea ce le deosebe\u015fte a primit vreuna statut de preferat\u0103 a ta?<\/strong><\/p>\n

\u0218tim cu to\u021bii c\u0103 e imposibil s\u0103 alegi \u00eentre copii. Cam la fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een cazul de fa\u021b\u0103. Odat\u0103 alese drept destina\u021bii \u0219i experimentate, degustate, dezmierdate, respirate \u201ela surs\u0103\u201d, teritoriile fizice devin, cumva, \u0219i parte din mine, pentru c\u0103 le trec prin filtrul lecturilor, ideilor, convingerilor, intereselor, emo\u021biilor pe care le port cu mine oriunde a\u0219 ajunge.<\/p>\n

Coasta de Azur, poate cea mai conven\u021bional\u0103 \u0219i \u201emainstream<\/em>\u201d destina\u021bie din cartea mea, se distinge \u00een corpul volumului prin faptul c\u0103 o surprind \u00een ipostaza neobi\u0219nuit\u0103 a unui univers pandemic, golit de mul\u021bimi, limitat de precau\u021bii, dar cu at\u00e2t mai splendid \u00een u\u0219urimea \u0219i naturale\u021bea cu care respir\u0103 f\u0103r\u0103 invaziile zgomotoase ale turi\u0219tilor de tot soiul. Insulele Azore sunt acele p\u0103r\u021bi ale Portugaliei, pe care o ador, la care nu ajunge at\u00e2t de mult\u0103 lume ca \u00een partea continental\u0103. \u00ce\u0219i p\u0103streaz\u0103, deci, misterul, r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele ancestrale ale unui destin aparte, ritmul a\u0219ezat al unei existen\u021be mai degrab\u0103 rural\u0103, \u00een simbioz\u0103 cu natura spectaculoas\u0103. Sicilia are frumuse\u021bea crud\u0103, vulcanic\u0103, dar \u00eenc\u0103rcat\u0103 de straturi peste straturi de istorie, la confluen\u021ba \u00eentre culturi \u0219i continente. Cu toate avertismentele, ezit\u0103rile, stereotipurile ce-o \u00eenv\u0103luie, Brazilia mi-a \u00eenc\u0103lzit sufletul poate ca nicio alta prin deschidere, generozitate, autenticitate, pasiune, culoare, oamenii fantastici \u00eent\u00e2lni\u021bi \u0219i cascadele de surprize ce m-au \u00eent\u00e2mpinat \u2013 dup\u0103 cele de curcubeie, ce mi-au marcat p\u0103trunderea aerian\u0103 pe teritoriul s\u0103u. M-a\u0219 bucura s-o mai vizitez, sunt enorm de multe de v\u0103zut \u0219i de \u00eenv\u0103\u021bat \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 c\u00e2t un continent.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

\u00cen Brazilia. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Cristina Chevere\u015fan<\/p>\n<\/div>\n

\u201e<\/strong>Pentru a-mi putea permite s\u0103 explorez ce-mi doresc, studiez, aleg \u0219i rezerv cu mult \u00eenainte\u201d<\/h4>\n

Prin aceast\u0103 carte \u00ee\u0163i faci, involuntar, un autoportret: de c\u0103l\u0103tor meticulos, care \u00ee\u015fi planific\u0103 \u00een am\u0103nunt vacan\u0163a, care se documenteaz\u0103 \u00eenainte de a porni \u00een c\u0103l\u0103torie, de turist care caut\u0103 spiritul locului, de om care tr\u0103ie\u015fte bucuria fiec\u0103rei clipe a vacan\u0163ei, v\u0103z\u00e2nd partea bun\u0103 \u015fi \u00een cazul situa\u0163iilor care aduc mici \u00eencurc\u0103turi. \u00cen vreo vacan\u0163\u0103 neplanificat\u0103, plin\u0103 de neprev\u0103zut, ai fost vreodat\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u00cenclin s\u0103 cred c\u0103 nu, cel pu\u021bin nu ca adult care trebuie s\u0103-\u0219i organizeze \u0219i dr\u0103muiasc\u0103 atent programul. Deplas\u0103rile care se concentreaz\u0103 \u00een jurul schimburilor de experien\u021b\u0103, conferin\u021belor, evenimentelor academice sunt determinate de perioadele \u00een care acestea se deruleaz\u0103. Nu e de mirare, deci, c\u0103 am ajuns \u00een zone ce par prin defini\u021bie estivale sau de vacan\u021b\u0103 per se<\/em> \u00een pauza inter-semestrial\u0103 din februarie (Cadiz, Sevilla, Toulouse, Bordeaux, Coimbra, ca s\u0103 numesc unele dintre cele mai recente) sau \u00een prim\u0103verile acelor ani c\u00e2nd Pa\u0219tele Catolic \u0219i cel Ortodox nu coincid, deci pot preda \u00een alte p\u0103r\u021bi ale Europei sau lumii f\u0103r\u0103 s\u0103 pierd din activit\u0103\u021bile de acas\u0103.<\/p>\n

\u00cen ce prive\u0219te concediile ca atare, f\u0103r\u0103 substrat profesional: ele se pot petrece doar \u00een perioade la fel de strict delimitate de structura anului universitar. Pentru a-mi putea permite s\u0103 explorez ce-mi doresc, studiez, aleg \u0219i rezerv cu mult \u00eenainte. De aici \u0219i meticulozitatea: mi-ar pl\u0103cea, \u00eentr-o lume ideal\u0103, s\u0103 pun degetul pe hart\u0103 \u0219i s\u0103 iau un bilet impulsiv, la \u00eent\u00e2mplare, ori s\u0103 pot \u201es\u0103ri\u201d pe diverse oferte last-minute<\/em>, a\u0219a cum o fac amicii cu program mai flexibil \u0219i posibilitatea de a solicita angajatorilor concedii \u00een perioade convenabile. Nu e cazul \u00eentr-o universitate, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u00eendelungatul concediu din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt e doar un mit artificial \u00eentre\u021binut, iar activitatea de cercetare, preg\u0103tire, publicare ocup\u0103 mult dincolo de perioadele dedicate strict pred\u0103rii \u0219i evalu\u0103rii \u00een sine. Elemente neprev\u0103zute apar mereu, oric\u00e2t de grijuliu ai fi. Se spune c\u0103 divinitatea se amuz\u0103 c\u00e2nd ne facem planuri. De mine nu a r\u00e2s prea tare p\u00e2n\u0103 acum, dar ve\u021bi g\u0103si unele episoade \u00een pagin\u0103.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

\u00cen Azore. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Cristina Chevere\u015fan<\/p>\n<\/div>\n

\u201e<\/strong>Cel mai trist e s\u0103 te b\u00e2ntuie fantasmele na\u021bionaliste ori accesele de superioritate\u201d<\/h4>\n

Am observat c\u0103 \u00eentotdeauna te \u201escufunzi\u201d \u00een lumea, \u00een spiritul locului pe care \u00eel vizitezi. De ce?<\/strong><\/p>\n

Sunt destul de sociabil\u0103, dar nu excesiv de \u201esocial\u0103\u201d. \u0218i extrem de con\u0219tient\u0103 c\u0103 via\u021ba nu are obiceiul de a oferi adeseori a doua \u0219ans\u0103. Prin urmare, \u00eemi place s\u0103 \u00eenmagazinez c\u00e2t mai mult din culturile, mentalit\u0103\u021bile, obiceiurile, pove\u0219tile locurilor pe care le str\u0103bat, ca s\u0103 \u00een\u021beleg mai bine lumea din jur, at\u00e2t de vast\u0103, de complex\u0103 \u0219i de complicat\u0103 \u00een multitudinea-i de detalii. \u201eNo man is an island\u201d: nimic mai obtuz \u0219i mai limitat dec\u00e2t s\u0103-\u021bi imaginezi c\u0103 tu \u0219i ai t\u0103i sunte\u021bi buricul p\u0103m\u00e2ntului, un fel de axis mundi<\/em> de neclintit \u00een jurul c\u0103ruia se \u00eenv\u00e2rte totul. Cel mai trist e s\u0103 te b\u00e2ntuie fantasmele na\u021bionaliste ori accesele de superioritate de ras\u0103, clas\u0103, etnie, gen \u0219i alte asemenea. Suntem construi\u021bi din \u0219i b\u00e2ntui\u021bi de cli\u0219ee identitare ce \u021bin de pozi\u021bion\u0103rile geografice, socio-istorice, politice, civiliza\u021bionale, devenite de cele mai multe ori \u00een contemporaneitate fluide \u0219i hibride prin \u00eens\u0103\u0219i natura existen\u021bei indivizilor \u0219i comunit\u0103\u021bilor. M\u0103 atrag \u0219i m\u0103 \u00eencarc\u0103 de energie toate elementele de specificitate cultural\u0103 ce-mi demonstreaz\u0103 c\u00e2t de bogat\u0103, spectaculoas\u0103, miraculoas\u0103 poate fi lumea, c\u00e2t de multe experien\u021be excep\u021bionale \u2013 de la cele mai m\u0103runte p\u00e2n\u0103 la cele ce-\u021bi schimb\u0103 via\u021ba \u0219i perspectiva \u2013 se pot distila \u00een c\u00e2teva zile sau s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de contact direct cu societ\u0103\u021bi de tot soiul, fiecare cu arta, discursul, profilul s\u0103u recognoscibil. Nu suntem unii mai buni ca al\u021bii, \u00eenn\u0103scut \u0219i predeterminat. Ne putem, \u00eens\u0103, \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi, inspira, modela unii pe al\u021bii at\u00e2ta vreme c\u00e2t ne unesc valori esen\u021biale comune. \u00cen c\u0103utarea lor plec de fiecare dat\u0103 \u0219i m\u0103 ata\u0219ez de situa\u021biile dominate de conversa\u021bie, c\u0103ldur\u0103, deschidere, modestie, d\u0103ruirea oamenilor ce fac f\u0103r\u0103 preten\u021bii lucruri \u00een care cred (de la artizanat la arheologie, enologie, design vestimentar sau orientare turistic\u0103 de calitate \u2013 ca s\u0103 dau doar primele exemple la \u00eendem\u00e2n\u0103).<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

\u00cen Vietnam. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Cristina Chevere\u015fan<\/p>\n<\/div>\n

\u201e<\/strong>Am avut privilegiul de a visa cu pleoapele \u0219i c\u0103r\u021bile deschise de timpuriu\u201d<\/h4>\n

Pasiunea ta pentru c\u0103l\u0103torie a ap\u0103rut pur \u015fi simplu, la un moment dat, sau \u0163i-a fost insuflat\u0103 de cineva? Cred c\u0103 nu gre\u015fesc vorbind \u00een context despre pasiune. <\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd eram micu\u021b\u0103, singurele c\u0103l\u0103torii \u00een afar\u0103 de cele la bunicii de la \u021bar\u0103 erau \u00een mintea mea, \u00een vreme ce ascultam pove\u0219tile citite mai \u00eent\u00e2i de bunici, apoi imprimate pe casete ob\u021binute cu mari sacrificii de p\u0103rin\u021bii care nu m\u0103 mai puteau dezlipi de micul casetofon (am avut \u0219i pick-up, \u0219i magnetofon\u2026) Voiam s\u0103 scot omule\u021bii care vorbesc de pe band\u0103 \u0219i s\u0103 m\u0103 joc cu ei, s\u0103-i iau la \u00eentreb\u0103ri, m\u0103 uitam unde se ascund. Am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 citesc \u00eenainte de a merge la \u0219coal\u0103, am avut privilegiul de a visa cu pleoapele \u0219i c\u0103r\u021bile deschise de timpuriu, s\u0103 ajung peste m\u0103ri \u0219i \u021b\u0103ri, ca personajele de basm. C\u00e2nd orizonturile s-au deschis \u0219i ele \u0219i, \u00eencetul cu \u00eencetul, grani\u021bele au devenit tot mai permeabile, mi-am promis s\u0103 nu mai las pe nimeni, niciodat\u0103, s\u0103 m\u0103 opreasc\u0103 din a fi cu adev\u0103rat un cet\u0103\u021bean cu drepturi egale al lumii. Sigur, au contribuit \u0219i \u00eenclina\u021bia c\u0103tre c\u0103l\u0103torie a unei anumite p\u0103r\u021bi a familiei, \u0219i oportunit\u0103\u021bile ivite \u00een timp. E un gust cultivat ce s-a dezvoltat, cu tot mai mult\u0103 fervoare \u0219i ambi\u021bie a experimentului \u0219i observa\u021biei.<\/p>\n

Am dedicat Insulele <\/em>mamei, partenera mea constant\u0103 de drum, mai ales de c\u00e2nd am r\u0103mas doar noi. \u00censufle\u021bit\u0103 peste poate de fiecare nou\u0103 destina\u021bie, are o capacitate de a se bucura \u0219i de a \u00eencapsula energia \u0219i voin\u021ba necesar\u0103 care uneori m\u0103 uimesc. Ritmul explor\u0103rii s-a intensificat \u00een ultimii ani \u0219i datorit\u0103 realiz\u0103rii c\u0103 nu \u0219\u021bim niciodat\u0103 c\u00e2t ne vom putea permite fizic, psihic, financiar s\u0103 ne mai umplem sufletele cu amintiri nepre\u021buite. Genul de cunoa\u0219tere, \u00een\u021belep\u021bire, deschidere a min\u021bii pe care-l aduce aceast\u0103 pasiune e printre pu\u021binele comori ce nu \u021bi se pot lua.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Insule de soare <\/em><\/strong>este \u015fi carte de reportaj, este \u015fi jurnal de c\u0103l\u0103torie \u00een care notezi, adesea cu minu\u0163iozitate, informa\u0163ii ce \u0163in de geografia, de arhitectura, de cultura, de tradi\u0163iile \u015fi gastronomia locului. \u0162ii un jurnal zilnic c\u00e2nd e\u015fti \u00een vacan\u0163\u0103 sau cum reconstitui toate aceste detalii care dau textului final o culoare fascinant\u0103 \u015fi, a\u015f spune, chiar \u201egust\u201d \u015fi \u201earom\u0103\u201d?<\/strong><\/p>\n

Depinde de c\u0103l\u0103torie. Pentru Mansard\u0103 la Vene\u021bia<\/em>, care e, de fapt, cronica extins\u0103 a unei \u0219ederi privilegiate \u00een La Serenissima, \u00een calitate de Visiting Professor, am avut luxul unui c\u0103min unde m\u0103 cuib\u0103ream \u00een fiecare sear\u0103 cu propriile \u00eensemn\u0103ri \u0219i f\u0103ceam raportul zilnic, pres\u0103rat cu de toate: canale \u0219i rute pu\u021bin cunoscute, palate deschise doar cu prilejul Bienalei, expozi\u021bii, spa\u021bii culturale \u0219i educa\u021bionale, reprezenta\u021bii de tot felul, conversa\u021bii cu oamenii cet\u0103\u021bii plutitoare \u0219.a.m.d. Aveam tihna consemn\u0103rii. De regul\u0103, \u00eens\u0103, \u00eencerc s\u0103 umplu p\u00e2n\u0103 la refuz zilele de c\u0103l\u0103torie cu o combina\u021bie \u00eentre recomand\u0103rile clasice \u0219i reperele ie\u0219ite din comun, pe care \u00eemi propun s\u0103 le scot la suprafa\u021b\u0103 (pescuite din cine \u0219tie ce relatare, povestire, blog, experien\u021b\u0103 a cunoscu\u021bilor sau g\u0103site accidental).<\/p>\n

\u00cen a\u0219a-zisele \u201evacan\u021be\u201d, m\u0103 trezesc \u00een zori ca s-o iau din loc, merg la culcare cu tolba doldora de informa\u021bii pentru itinerariul de a doua zi \u0219i, \u00een genere, m\u0103 \u00eentorc mul\u021bumit\u0103, dar mai obosit\u0103 dec\u00e2t am plecat. Noti\u021bele le fac mai degrab\u0103 \u00een prealabil: ce s\u0103 v\u0103d, cum s\u0103 ajung, ce preg\u0103tire e necesar\u0103, dac\u0103 e sau nu nevoie de program\u0103ri, rezerv\u0103ri etc. La fa\u021ba locului, mi se activeaz\u0103 toate cele studiate \u0219i se suprapun realit\u0103\u021bii din teren, care uneori adaug\u0103 exact gustul \u0219i aroma mai greu de prins \u00een pagin\u0103 sau de p\u0103truns f\u0103r\u0103 experimentare. Complicele meu principal e aparatul foto. Avantajul erei digitale e cel de a putea capta oric\u00e2te imagini vreau, din care, ulterior, se desprinde tot ce memoria mea \u00eenregistreaz\u0103 \u00een paralel: un joc de cuvinte, o nuan\u021b\u0103 a vocii, o raz\u0103 oblic\u0103 la apus, un frison, o vitrin\u0103, un parfum ce ajunge s\u0103 marcheze un loc \u00een cartografia mea mental\u0103, o mireasm\u0103 de ierburi aromate sau de pagin\u0103 de carte veche \u00eentr-o bibliotec\u0103 de epoc\u0103.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

\u00cen Cambodgia. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Cristina Chevere\u015fan<\/p>\n<\/div>\n

Exist\u0103 un loc \u00een care nu ai ajuns p\u00e2n\u0103 acum, de\u015fi \u0163i-ai fi dorit?<\/strong><\/p>\n

O, bine\u00een\u021beles! Avem norocul \u2013 de care prea adesea nu ne mai d\u0103m seama \u2013 de a locui o planet\u0103 extrem de generoas\u0103 \u0219i divers\u0103, iar apetitul meu pentru traversarea de frontiere fizice \u0219i mentale e unul dintre pu\u021binele aproape insa\u021biabile. Am \u00eenceput relativ recent s\u0103-mi extind explor\u0103rile dincolo de Europa (din care nu am epuizat, evident, totul) \u0219i zona anglo-american\u0103 pe care o studiez prin specificul profesiei. Am ad\u0103ugat un pic din Asia (por\u021biuni din Japonia, Thailanda, Cambodgia, Vietnam, Turcia), urmeaz\u0103 Mexicul \u0219i\u2026 vom vedea. Australia \u0219i Noua Zeeland\u0103 sunt visuri \u00eendep\u0103rtate. Argentina, Peru, mare parte din America de Sud \u0219i Central\u0103 se afl\u0103 pe lista niciodat\u0103 scurt\u0103. Sunt extrem de bucuroas\u0103 c\u0103, dup\u0103 luni de incertitudine \u0219i co\u0219mar, norii amenin\u021b\u0103tori par a se ridica, iar libertatea greu c\u00e2\u0219tigat\u0103, de a ne mi\u0219ca f\u0103r\u0103 opreli\u0219ti \u00een spa\u021biul visurilor noastre, r\u0103m\u00e2ne intact\u0103.<\/p>\n

\u201eC\u0103l\u0103toria e (\u015fi) parte genetic\u0103 din mine\u201d<\/h4>\n

M-am g\u00e2ndit c\u0103 modul \u00een care \u00ee\u0163i faci \u201etemele\u201d \u00eenainte de plecarea \u00een vacan\u0163e \u0163ine \u015fi de structura ta profesional\u0103: e\u015fti profesor la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii de Vest din Timi\u015foara. E\u015fti a treia genera\u0163ie de profesori din familia ta\u2026<\/strong><\/p>\n

Cu siguran\u021b\u0103 ai dreptate, de\u0219i recunosc c\u0103 nu am meditat serios la asta. Dincolo de timp liber sau deplas\u0103ri profesionale, c\u0103l\u0103toria e (\u0219i) parte genetic\u0103 din mine, iar pasiunea pentru investiga\u021bia cultural\u0103 \u201epe teren\u201d \u021bine de curiozitate nativ\u0103, dar \u0219i, poate, de faptul c\u0103 \u00een copil\u0103ria \u00eentuneca\u021bilor ani \u201980, de la finalul ironic intitulatei \u201cEpoci de Aur\u201d, nu visam s\u0103 ies vreodat\u0103 din \u021bara sufocat\u0103 de dictatur\u0103, de\u0219i, culmea, mama \u0219i tata erau profesori de englez\u0103. Sau poate tocmai din acest motiv, \u00een contextul vremurilor. Ulterior, faptul c\u0103 mama a predat toat\u0103 via\u021ba la un liceu care include printre profiluri turismul a contribuit la experien\u021bele bogate \u00een domeniu. Bunica matern\u0103 a fost profesoar\u0103 de limba rom\u00e2n\u0103 la actualul Colegiul Na\u021bional \u201eC.D. Loga\u201d. Dac\u0103 mergem mai departe \u00een timp: str\u0103bunicii paterni, pe care nu i-am cunoscut, au fost am\u00e2ndoi \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori \u00een Ardeal. Deci, a\u0219chia nu sare departe de trunchi(uri). \u201eTemele\u201d, rigoarea, disciplina, exerci\u021biul temeinic au fost dintotdeauna sfinte \u00een familie, la fel respectul pentru detaliu, documentare, cunoa\u0219tere, lectur\u0103 \u0219i dragostea pentru pove\u0219ti \u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea lor. Bunicii mei au ajuns la Timi\u0219oara tot printr-o c\u0103l\u0103torie ini\u021biatic\u0103, din alte regiuni ale \u021b\u0103rii, iar tata a plecat de la sat la ora\u0219 pentru Facultatea absolvit\u0103 la Cluj, dup\u0103 care destinul l-a adus tot aici.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ai ales drumul acesta influen\u0163at\u0103 de bunici, de p\u0103rin\u0163i sau a fost o \u00eent\u00e2mplare?<\/strong><\/p>\n

Nu sunt u\u0219or influen\u021babil\u0103, mai degrab\u0103 u\u0219or rebel\u0103, deci nu a\u0219 alege sau continua s\u0103 fac ceva \u00een care nu cred, care nu m\u0103 motiveaz\u0103 \u0219i reprezint\u0103. Dar nici pur\u0103 \u00eent\u00e2mplare nu cred s\u0103 fi fost. Bunicul, singurul medic din familie, \u0219i-ar fi dorit s\u0103-l urmez \u0219i s\u0103 devin doctori\u021b\u0103. A\u0219a credeam \u0219i eu p\u00e2n\u0103 am intrat prima dat\u0103 \u00een Spitalul Jude\u021bean, din apropierea apartamentului alor mei. M-am r\u0103zg\u00e2ndit subit \u0219i iremediabil. Mediul \u00een care am crescut, v\u0103z\u00e2nd ce fac p\u0103rin\u021bii toat\u0103 ziua, mai degrab\u0103 m-a descurajat. \u00cei vedeam mereu obosi\u021bi, tracasa\u021bi, asalta\u021bi cu solicit\u0103ri care mai de care, detestam concediile \u00een care tata era de neclintit de la Universitatea care, eram convins\u0103, nu s-ar fi d\u0103r\u00e2mat f\u0103r\u0103 el. Ea este \u00eenc\u0103 acolo. El nu mai e. \u0218i totu\u0219i, iat\u0103-m\u0103 aici. De\u0219i ar fi existat alte c\u0103i \u0219i op\u021biuni, nu pun la \u00eendoial\u0103 nici faptul c\u0103 voca\u021bia principal\u0103 \u00eemi e aceea de profesor, nici c\u0103 e una plin\u0103 de sacrificii, dar \u0219i de satisfac\u021bii.<\/p>\n

Aplecarea c\u0103tre scris poate s\u0103 se fi tras \u0219i dinspre str\u0103bunicul matern, I. I. Stoican, avocat din Bac\u0103u, <\/em>autor de romane \u0219i publicistic\u0103 destul de cunoscut \u00een perioada interbelic\u0103. Bunicul matern iubea s\u0103 scrie epigrame; avem sute, nepublicate \u00eens\u0103. P\u0103rin\u021bii s-au concentrat mai degrab\u0103 pe volume didactice, pentru predarea limbii \u0219i literaturii engleze la diferite niveluri \u0219i profiluri. Probabil c\u0103, din to\u021bi \u0219i toate acestea, ceva se va fi transferat \u0219i c\u0103tre mine. C\u00e2t \u0219i cum, doar cititorul poate ghici.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cred c\u0103 \u015fi despre familia ta s-ar putea scrie o carte. Una dintre bunicile tale i-a fost student\u0103 lui G. C\u0103linescu, la Universitatea din Ia\u015fi, \u00een\u0163eleg. Care e povestea ei, cum a ajuns la Timi\u015foara? <\/strong><\/p>\n

Bunica a f\u0103cut Facultatea la Ia\u0219i, \u00eentr-adev\u0103r, \u0219i vorbea cu mult\u0103 nostalgie despre Copou \u0219i profesorii minuna\u021bi de acolo. Dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, a ajuns s\u0103 predea la o \u0219coal\u0103 din Alba-Iulia. Astfel l-a cunoscut pe Bunicul, care preda educa\u021bie sanitar\u0103 \u0219i igien\u0103 la aceea\u0219i \u0219coal\u0103. \u00cen 1947, el a fost numit medic la Timi\u0219oara, unde s-au mutat \u0219i\u2026 povestea-i gata. Ambii proveneau din familii numeroase, cu mul\u021bi fra\u021bi \u0219i surori, iar \u00eentreaga afec\u021biune pentru cei r\u0103sp\u00e2ndi\u021bi pretutindeni de valurile unei istorii tumultuoase s-a rev\u0103rsat aici, dup\u0103 ce s-au a\u0219ezat \u0219i lini\u0219tit pu\u021bin. Cine ar fi crezut ce avea s\u0103 urmeze? O dictatur\u0103, o revolu\u021bie \u0219i acest prezent tulbure pe care cu siguran\u021b\u0103 nu \u0219i l-ar mai fi imaginat niciunul dintre ei.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Crsitina Chevere\u015fan<\/p>\n<\/div>\n

\u201e<\/strong>Dincolo de destinul istoric, Bunicul matern a fost eroul meu mare \u0219i calm\u201d<\/h4>\n

\u00cen\u0163eleg c\u0103 \u015fi Bunicul despre care vorbe\u0219ti a avut un destin care ar putea fi subiect de roman: a trecut prin r\u0103zboi, prin refugiu, av\u00e2nd apoi o carier\u0103 exemplar\u0103 \u015fi o mare pasiune pentru art\u0103. Cine a fost, de unde a venit?<\/strong><\/p>\n

Bunicul matern s-a n\u0103scut la Teiu\u0219, unul dintre fra\u021bii s\u0103i a participat la Marea Unire. Copil de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori, a f\u0103cut liceul la Blaj \u0219i Facultatea de Medicin\u0103 la Cluj (cu o tez\u0103 de doctorat \u00een nefrologie \u0219i specializ\u0103ri \u00een balneologie \u0219i igien\u0103). \u00cen timpul r\u0103zboiului, a fost o vreme chirurg pe front, \u00een Crimeea. Pove\u0219tile de acolo \u0219i de la temutul Canal nu le voi uita niciodat\u0103. Un copil mic ar putea fi prea pu\u021bin atent, dar cresc\u00e2nd cu Vocea Americii<\/em> \u0219i Europa liber\u0103<\/em> ascultate sub p\u0103tur\u0103, mi-am dezvoltat foarte timpuriu \u0219i sim\u021bul civic, \u0219i pe cel al indign\u0103rii \u0219i protestului fa\u021b\u0103 de nedreptate, agresiune, abuz. Veteran de r\u0103zboi, decorat pentru virtute militar\u0103, Bunicul s-a mutat la Timi\u0219oara \u00een 1947, dup\u0103 ce se c\u0103s\u0103torise cu Mamamare, \u0219i a practicat medicina p\u00e2n\u0103 la pensionare. Meloman, talentat \u00een diferite domenii artistice, a adus \u00een via\u021ba noastr\u0103 vioara \u0219i pianul de concert pe care \u00eel avem \u0219i ast\u0103zi, la care am luat \u0219i eu lec\u021bii timp de mai mul\u021bi ani. Soarta i-a d\u0103ruit longevitate \u0219i \u00een cele trei decenii de dup\u0103 ie\u0219irea la pensie s-a ocupat de pictur\u0103 \u0219i sculptur\u0103. P\u0103str\u0103m o mul\u021bime de tablouri \u0219i c\u00e2teva lucr\u0103ri \u00een lut. Dincolo de destinul istoric, a fost eroul meu mare \u0219i calm, care m-a \u021binut pe genunchi \u0219i mi-a istorisit lucruri terifiante cu \u00een\u021belepciunea \u0219i bun\u0103tatea celui trecut prin via\u021b\u0103 \u0219i moarte de mai multe ori.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cu mama ta mergi frecvent \u00een vacan\u0163e. Dac\u0103, \u00eens\u0103, ar fi s\u0103-i duci pe bunicii t\u0103i undeva, spre ce v-a\u0163i \u00eendrepta?<\/strong><\/p>\n

Din cauza epocilor de restri\u0219te ce sper\u0103m s\u0103 nu se mai \u00eentoarc\u0103 vreodat\u0103 peste noi, bunicii au c\u0103l\u0103torit \u00eempreun\u0103 mai mult prin \u021bar\u0103, pe litoral, \u00een sta\u021biuni balneo-climaterice (C\u0103lim\u0103ne\u0219ti, C\u0103ciulata, S\u00e2ngeorz). Verile din copil\u0103rie le petreceam la Bucure\u0219ti, la sora bunicii, de unde \u00eemi amintesc cu \u00eenc\u00e2ntare gustul fondantelor, care la Timi\u0219oara nu se g\u0103seau, trata\u021biile ocazionale la Cap\u0219a, plimb\u0103rile prin Ci\u0219migiu, parfumurile \u0219i rujurile unei doamne extrem de cochete \u2013 toate spulberate de distrugerea vechiului cartier pentru construirea sinistrei Case a Poporului. Ca medic, Bunicul a str\u0103b\u0103tut mare parte din Europa \u00een tinere\u021be. Bunica nu prea a avut ocazia, t\u00e2njea \u00eenc\u0103 dup\u0103 V\u0103ratecul \u0219i Moldova molcom\u0103 a anilor de demult. Am\u00e2ndoi erau \u00eens\u0103 fascina\u021bi de Antichitate. M-au crescut cu Legendele Olimpului, deci cred c\u0103 ar fi fost tare ferici\u021bi s\u0103 exploreze \u00eendelung \u0219i \u00eendeaproape Grecia \u0219i Italia. C\u00e2te ocazii minunate ar fi ast\u0103zi, ce \u0219anse extraordinare pe care le pre\u021buim mult prea pu\u021bin! Pentru ei, pentru tata, pentru mama care e \u00eenc\u0103 aici, continui s\u0103 compensez: \u00een Rom\u00e2nia, \u00een Europa, peste m\u0103ri \u0219i oceane.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Interviu publicat \u015fi \u00een Puterea a Cincea.<\/a><\/em><\/p>\n

\n
\n