{"id":1050319,"date":"2025-06-20T07:13:17","date_gmt":"2025-06-20T04:13:17","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1050319"},"modified":"2025-06-20T07:13:17","modified_gmt":"2025-06-20T04:13:17","slug":"sabina-fati-riscul-ar-fi-sa-devina-chiar-romania-o-zona-gri-intre-vest-si-est","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1050319","title":{"rendered":"Sabina Fati: \u201eRiscul ar fi s\u0103 devin\u0103 chiar Rom\u00e2nia o zon\u0103 gri \u00eentre Vest \u0219i Est\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/p>\n

Sabina Fati. Foto: Radu Sandovici<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen ultimii zece ani, jurnalista Sabina Fati b\u0103tut de una singur\u0103 Drumul M\u0103t\u0103sii, a fost, tot de una singur\u0103, \u00een jurul M\u0103rii Negre, str\u0103b\u0103t\u00e2nd \u015fapte \u0163\u0103ri, apoi a plecat \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie lung\u0103 pe urmele conflictelor \u201ede l\u00e2ng\u0103 noi\u201d, prin Kurdistan, Irak, Anatolia \u015fi Armenia, toate acestea fiind descrise \u00een trei excep\u0163ionaler volume de memorii. Cea mai recent\u0103 este c\u0103l\u0103toria a \u00eenceput \u00een 2022, pe timp de r\u0103zboi, \u00een Delta extins\u0103, un traseu care a inclus localit\u0103\u0163i din Transnistria, Ucraina, Basarabia \u015fi Rom\u00e2nia, despre care vorbe\u015fte \u00een volumul Cine r\u00e2vne\u0219te la Gurile Dun\u0103rii?<\/em> (Humanitas, 2024), volum pentru care a primit Premiul \u201eRomulus Rusan\u201d pentru cartea de literatur\u0103 a memoriei, acordat de Funda\u021bia Ana Blandiana \u015fi Romulus Rusan \u0219i Funda\u021bia Spandugino.<\/strong><\/p>\n

Sabina Fati, jurnalist la Deutsche Welle, vorbe\u015fte \u00een interviu despre motivele care au determinat-o s\u0103 plece \u00een aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een care aten\u0163ia i-a fost \u00eendreptat\u0103 spre ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la Gurile Dun\u0103rii \u015fi \u00een jurul lor \u015fi motivele pentru care care acest loc este at\u00e2t de important pentru Moscova. Despre complicit\u0103\u0163ile popula\u0163iei cu Rusia agresoare, \u201epe care mi se pare c\u0103 nu le-a studiat nimeni, nici \u00een Ucraina, nici \u00een Rom\u00e2nia, nici \u00een Republica Moldova, complicit\u0103\u0163i care ne arat\u0103 dimensiunea dramei care ar putea s\u0103 vin\u0103\u201d. Despre \u201ere\u021beaua ru\u0219ilor din Rom\u00e2nia\u201d, care reprezint\u0103 o mare bre\u0219\u0103 de securitate, subliniind c\u0103 \u201eRusia ar vrea s\u0103 controleze aceast\u0103 grani\u021b\u0103 cu Europa, nu doar s\u0103 \u0219tie ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aici, ci \u0219i s\u0103 schimbe spa\u021biul \u00een favoarea ei. Nu o va face cu tancurile \u0219i dronele ca \u00een Ucraina, ci prin re\u021beaua ei de agen\u021bi, prin organiza\u021bii \u0219i partide radicale care preiau marile teme ale Kremlinului : familia, na\u021bionalismul \u0219i anti-occidentalismul\u201d. Despre pericolele din viitorul apropiat, care p\u00e2ndesc \u015fi Rom\u00e2nia, \u015fi Occidentul.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eA<\/strong>m vrut s\u0103 v\u0103d ce e dincolo de precaritatea h\u0103r\u021bilor fluide \u0219i a grani\u021belor fluide\u201d<\/h4>\n
\n

CV Sabina Fati<\/strong><\/p>\n

Este jurnalus la Deutsche Welle<\/em>, unde scrie analize \u0219i comentarii. A condus departamentul rom\u00e2nesc al Radio Free Europe\/Radio Liberty<\/em> \u0219i a fost redactor\u2011\u0219ef adjunct la Rom\u00e2nia liber\u0103<\/em>.<\/p>\n

\u00cen 2004 a ob\u0163inut titlul de doctor \u00een istorie cu o tez\u0103 despre Transilvania la Universitatea \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201c din Ia\u015fi, sub \u00eendrumarea profesorului Alexandru Zub. Cel mai recent volum al s\u0103u este Cine r\u00e2vne\u0219te la Gurile Dun\u0103rii? O c\u0103l\u0103torie pe timp de r\u0103zboi \u00een Delta extins\u0103: Transnistria, Ucraina, Basarabia, Rom\u00e2nia, Humanitas<\/em>, Humanitas, 2024, pentru care a ob\u0163inut Premiul \u201eRomulus Rusan\u201d pentru cartea de literatur\u0103 a memoriei, instituit \u00een 2022 de Funda\u021bia \u201eAna Blandiana & Romulus Rusan\u201d \u0219i Funda\u021bia \u201eSpandugino\u201d. A mai scris C\u0103l\u0103torie pe urmele conflictelor de l\u00e2ng\u0103 noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia<\/em>, Humanitas, 2022; Ocolul M\u0103rii Negre \u00een 90 de zile: \u015eapte \u0163\u0103ri, opt grani\u0163e \u015fi o lovitur\u0103 de stat \u00een prime\u2011time<\/em>, Humanitas, 2016; Singur\u0103 pe Drumul M\u0103t\u0103sii: 80 de zile, 15 000 km, 2500 de ani de istorie<\/em>, Humanitas, 2015; Transilvania, o provincie \u00een c\u0103utarea unui centru: Centru \u015fi periferie \u00een discursul elitelor politice din Transilvania, 1892\u20131918, 2007<\/em>. A participat cu analize \u00een mai multe volume colective.<\/p>\n

(Surs\u0103 CV: Humanitas<\/a>)<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n

Sabina, cea mai recent\u0103 aventur\u0103 geografic\u0103 \u015fi geopolitic\u0103 a ta \u2013 unde, din nou, Istoria mare se \u00eembin\u0103 cu istoriile mici, ale oamenilor \u2013 a fost un periplu \u00een trei \u0163\u0103ri, \u00een zona Gurilor Dun\u0103rii. Ce te-a determinat s\u0103 pleci \u00een aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie?<\/strong><\/p>\n

Merg \u00een zone precare \u0219i mai ales caut grani\u021bele vechi \u0219i noi ale statelor, faliile continentale, locurile unde\u00a0 se \u00eent\u00e2lneau fostele imperii pentru a \u00een\u021belege mai bine nu doar trecutul, ci \u0219i prezentul. Gurile Dun\u0103rii au reintrat \u00een aten\u021bia lumii odat\u0103 cu dronele aruncate de ru\u0219i asupra porturilor dun\u0103rene ucrainene. Unele au c\u0103zut \u0219i \u00een partea rom\u00e2neasc\u0103. Militarii rom\u00e2ni au negat ini\u021bial, de\u0219i cei de la Kiev au venit cu probe.<\/p>\n

Delta Dun\u0103rii e deci un peisaj \u00een mi\u0219care, o hart\u0103 incert\u0103, care se tot modific\u0103 \u0219i am vrut s\u0103 v\u0103d ce e dincolo de precaritatea h\u0103r\u021bilor fluide \u0219i a grani\u021belor fluide. \u00cen perioada interbelic\u0103, Rom\u00e2nia administra \u00eentreg teritoriul Deltei p\u00e2n\u0103 la Cetatea Alb\u0103. Administra, de\u0219i nu-l st\u0103p\u00e2nea, iar majoritatea oamenilor nu vorbeau deloc limba rom\u00e2n\u0103, cum p\u00e2n\u0103 la invazia rus\u0103, cei mai mul\u021bi nu vorbeau deloc ucrainean\u0103 \u0219i destui au r\u0103mas confortabili doar \u00een limba rus\u0103. \u00cen aceast\u0103 zon\u0103, Imperiul \u021aarist i-a \u00eencurajat s\u0103 se a\u0219eze pe bulgarii \u0219i g\u0103g\u0103uzii refugia\u021bi din Imperiul Otoman, dar \u0219i pe coloni\u0219tii germani, francezi, elve\u021bieni, olandezi pe care i-a invitat s\u0103 se instaleze \u00een schimbul unor terenuri generoase. Cu to\u021bii au primit pe termen lung o serie de facilit\u0103\u021bi pentru a deveni fideli Rusiei, inclusiv scutiri de impozite \u0219i de serviciu militar. \u201eColonizarea este adev\u0103rul de baz\u0103 al istoriei ruse\u201d, scria un mare istoric. \u00cen acest fel imperiul a \u021binut sub control noile teritorii cucerite de la otomani, inclusiv Bugeacul, intrat \u00een componen\u021ba Imperiului \u021aarist \u00een 1812.<\/p>\n

Grani\u021bele au r\u0103mas \u00eens\u0103 flexibile p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi, c\u00e2nd Bra\u021bul Chilia a este \u00een proprietatea Ucrainei, dup\u0103 ce primul-ministru al Rom\u00e2niei Petru Groza l-a cedat Uniunii Sovietice f\u0103r\u0103 s\u0103 tresar\u0103, dimpreun\u0103 cu Insula \u0218erpilor, la o \u00eent\u00e2lnire cu Stalin, din 1948. Aproape 50 de ani mai t\u00e2rziu negocierile par s\u0103 fi avut aceea\u0219i turnur\u0103, de data aceasta \u00eentre Ucraina \u0219i Rom\u00e2nia \u00een care un ministru de Externe rom\u00e2n, care a privit mai mereu spre Moscova, a repetat f\u0103r\u0103 prea mult efort ced\u0103rile din perioada lui Stalin.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eGurile Dun\u0103rii au fost mereu importante pentru Rusia pentru c\u0103 pe aici se face leg\u0103tura \u00eentre Marea Neagr\u0103 \u0219i Centrul Europei\u201d<\/h4>\n

Spui c\u0103 <\/strong>\u201cinsisten\u0163a cu care vreme de 300 de ani s-a luptat Moscova pentru a ob\u0163ine punctele-cheie ale M\u0103rii Negre, Crimeea, Gurile Dun\u0103rii \u015fi Str\u00e2mtorile, sugereaz\u0103 c\u0103 Rusia va \u00eencerca mereu s\u0103-\u015fi deplaseze grani\u0163ele \u015fi influen\u0163a, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 nu le de\u0163ine, s\u0103 le poat\u0103 controla, manipula, folosi.\u201d De ce e at\u00e2t de disputat\u0103, de ce mai este at\u00e2t de important\u0103 pentru Rusia aceast\u0103 zon\u0103 a Gurilor Dun\u0103rii? <\/strong><\/p>\n

Spre deosebire de Rom\u00e2nia sau de alte state europene, Rusia are o politic\u0103 extern\u0103 constant\u0103, cu borne bine stabilite, pentru care \u00een fiecare epoc\u0103 se g\u0103sesc modalit\u0103\u021bi diferite de \u00eenaintare. Gurile Dun\u0103rii au fost mereu importante pentru c\u0103 pe aici se face leg\u0103tura \u00eentre Marea Neagr\u0103 \u0219i Centrul Europei. E at\u00e2t o cale de naviga\u021bie comercial\u0103 folosit\u0103 de-a lungul istoriei, c\u00e2t \u0219i una militar\u0103, care poate fi ofensiv\u0103 sau defensiv\u0103. Apoi, aici e periferia Uniunii Europene, locul unde se termin\u0103 democra\u021bia \u0219i de unde \u00eencepe acel spa\u021biu gri care ne departe de autocra\u021bie. Rusia ar vrea s\u0103 controleze aceast\u0103 grani\u021b\u0103 cu Europa, nu doar s\u0103 \u0219tie ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aici, ci \u0219i s\u0103 schimbe spa\u021biul \u00een favoarea ei. Nu o va face cu tancurile \u0219i dronele ca \u00een Ucraina, ci prin re\u021beaua ei de agen\u021bi, prin organiza\u021bii \u0219i partide radicale care preiau marile teme ale Kremlinului : familia, na\u021bionalismul \u0219i anti-occidentalismul.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201cRiscul ar fi s\u0103 nu devin\u0103 chiar Rom\u00e2nia o zon\u0103 gri \u00eentre Vest \u0219i Est\u201d<\/h4>\n

\u201c\u00cen secolul XXI, Gurile Dun\u0103rii despart spa\u0163iul atlantist de cel iliberal al Rusiei. La nord-est \u00eentre frontiera occidental\u0103 \u015fi cea rus\u0103, se afl\u0103 tradi\u0163ionalul buffer<\/em> (zon\u0103 tampon \u2013 n.a.), format de data aceasta de Republica Moldova \u015fi Ucraina, state care aspir\u0103 s\u0103 fie primite \u00een zona euroatlantic\u0103, dar care sunt \u0163inute pe loc de capcanele plantate de Rusia de mai bine de 200 de ani \u00eencoace: urma\u015fii coloni\u015ftilor ru\u015fi, bulgari, germani, g\u0103g\u0103uzi ademeni\u0163i de condi\u0163ii preferen\u0163iale \u00eenc\u0103 din timpul Imperiului \u0162arist care \u015fi-au p\u0103strat peste genera\u0163ii sentimentul de recuno\u015ftin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de Rusia\u201d, scrii \u00een volum. Ce s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 Republica Moldova \u015fi Ucraina nu ar mai fi zone-tampon? Cum ar afecta aceast\u0103 situa\u0163ie Rom\u00e2nia?<\/strong><\/p>\n

Riscul ar fi s\u0103 nu devin\u0103 chiar Rom\u00e2nia o zon\u0103 gri \u00eentre Vest \u0219i Est, a\u0219a cum planificase Moscova \u00eenainte de c\u0103derea lui Mihail Gorbaciov, c\u00e2nd Ion Iliescu a fost la Moscova \u0219i a semnat un tratat bilateral \u00een care declara c\u0103 Rom\u00e2nia nu va face niciodat\u0103 parte dintr-o organiza\u021bie defensiv\u0103 advers\u0103. Adic\u0103 promitea c\u0103 \u021bara nu va intra \u00een NATO. Norocul \u021b\u0103rii a fost c\u0103 Uniunea Sovietic\u0103 s-a dezmembrat, c\u0103 pentru a pacifica fosta Iugoslavie americanii au avut nevoie s\u0103 survoleze spa\u021biul autohton \u0219i c\u0103 \u00een 2002, la Summit-ul de la Praga,\u00a0 Rom\u00e2nia a fost invitat\u0103 \u00een NATO. Moscova nu vrea s\u0103 ocupe Republica Moldova \u0219i nici Ucraina, vrea doar s\u0103 le p\u0103streze ca zone tampon \u00eentre spa\u021biul NATO \u0219i Rusia. Liderii ru\u0219i nu vor s\u0103 aib\u0103 grani\u021b\u0103 comun\u0103 cu Alian\u021ba Nord Atlantic\u0103 \u0219i aici, a\u0219a c\u0103 vor face tot ce pot pentru a \u021bine captive cele dou\u0103 state.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eDac\u0103 ru\u0219ii iau Odesa, pot ajunge cu u\u0219urin\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 la Gurile Dun\u0103rii\u201d<\/h4>\n

Ai ajuns din nou la Odesa. Cum \u0163i s-a p\u0103rut acest ora\u015f, la distan\u0163\u0103 de opt ani c\u00e2t au trecut de c\u00e2nd ai fost \u00een c\u0103l\u0103toria \u00een jurul M\u0103rii Negre?<\/strong><\/p>\n

Odesa a r\u0103mas plin\u0103 de via\u021b\u0103 \u0219i de optimism, \u00een ciuda loviturilor permanente de rachete \u0219i drone, a cariilor mari f\u0103cute \u00een cl\u0103dirile din apropierea m\u0103rii. Odesi\u021bii nu vor s\u0103-\u0219i schimbe via\u021ba, continu\u0103 s\u0103 aud\u0103 sirenele noaptea, dar nu vor s\u0103 coboare \u00een ad\u0103posturi. Nu vor s\u0103 se sperie, nu vor s\u0103 ias\u0103 din case \u00een pijamale, nu vor s\u0103 accepte r\u0103zboiul \u0219i unii nici nu prea vor s\u0103 vorbeasc\u0103 despre via\u021ba de dup\u0103 2022. Ziua totul pare normal. Pare, fiindc\u0103 aici nimic nu e de fapt ceea ce pare. Muzeele \u0219i alte cl\u0103diri istorice care ad\u0103postesc obiecte importante au \u00een fa\u021ba geamurilor placaje\u00a0 sau sunt protejate cu alte materiale, la fel ca statuile. A fost dat\u0103 statuia \u00cemp\u0103r\u0103tesei Ecaterina, fondatoarea ora\u0219ului, de\u0219i nu a fost prea u\u0219or cu actualul consiliul local. A fost, \u00eens\u0103 p\u0103strat Pu\u0219kin, vinovat \u0219i el pentru reputa\u021bia obscen\u0103 a ora\u0219ului.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 anul trecut, \u00een peste 25 de ora\u0219e statuia lui Pu\u0219kin a fost dat\u0103 jos ca parte a derusific\u0103rii. Odesa a fost o excep\u021bie, ca \u00een multe alte situa\u021bii, \u00een istoria ei. \u00cen ora\u0219 sunt de fapt dou\u0103 statui ale poetului: una din 1999, la 200 de ani de la na\u0219terea lui Pu\u0219kin, \u0219i un bust ridicat \u00een 1888, pe care exist\u0103 inscrip\u021bia A.S. Pushkin. Cet\u0103\u021benii Odesei. Se spune c\u0103 fiecare cet\u0103\u021bean al Odesei a contribuit cu ceva la statuia poetului construit\u0103 acum aproape 150 de ani.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

La ce scenariu ne-am putea a\u015ftepta noi dac\u0103 Odesa ar c\u0103dea \u00een m\u00e2inile ru\u015filor?<\/strong><\/p>\n

Odesa e la dou\u0103-trei ore de mers cu ma\u0219ina de grani\u021ba cu Rom\u00e2nia, e un port important \u0219i un ora\u0219 \u00een care mai mult de jum\u0103tate dintre locuitori sunt rusofoni, de\u0219i nu to\u021bi ace\u0219ti sunt \u0219i rusofili. Dac\u0103 ru\u0219ii iau Odesa, pot ajunge cu u\u0219urin\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 la Gurile Dun\u0103rii, pe care le vor putea controla mai u\u0219or dec\u00e2t acum. E totu\u0219i complicat pentru ru\u0219i, care de\u0219i se afl\u0103 la mai pu\u021bin de 200 de kilometri de ora\u0219, nu pot \u00eenainta. Se spune c\u0103 Odesa poate fi cucerit\u0103 doar dinspre mare. Sigur, e un mit, fiindc\u0103 a\u0219a a fost c\u00e2\u0219tigat\u0103 fosta cetate otoman\u0103 care era aici, dar totul depinde de sprijinul pe care ucrainenii \u00eel primesc \u0219i Occident \u0219i de felul \u00een care va fi trasat\u0103 pacea. La un moment dat \u00een discu\u021biile despre condi\u021biile p\u0103cii, ru\u0219ii au cerut pur \u0219i simplu acest ora\u0219 iconic.<\/p>\n

\u201e\u00cen Ucraina sau \u00een Republica Moldova dorurile dup\u0103 agresor sunt mult mai periculoase\u201d<\/h4>\n

Mi-a r\u0103mas \u00een minte descrierea unei scene dintr-un autobuz din Ucraina: ticsit de femei \u015fi copii, f\u0103r\u0103 niciun b\u0103rbat. E o imagine a unei na\u0163ii mutilate de r\u0103zboi. Tu ai vorbit cu mul\u0163i oameni \u015fi \u00een Ucraina. Cum e s\u0103 tr\u0103ie\u015fti de at\u00e2ta vreme cu amenin\u0163area exploziilor, a mor\u0163ii?<\/strong><\/p>\n

Merit\u0103 s\u0103 ne imagin\u0103m cum tr\u0103iesc ace\u0219ti oameni, mai ales femeile, cum se trezesc noaptea din cauza alarmelor atacurilor cu drone, c\u00e2t de greu reu\u0219esc s\u0103 se lini\u0219teasc\u0103 \u0219i pe ele \u0219i copii, cum a doua zi diminea\u021ba \u00eei duc pe cei mici la \u0219coal\u0103 sau la gr\u0103dini\u021b\u0103, iar ele merg la munc\u0103. Apoi, c\u00e2t de greu se descurc\u0103 singure, cum nu le ajung banii, c\u00e2t de obosite \u0219i tracasate sunt \u0219i cum nu-\u0219i doresc dec\u00e2t s\u0103 se termine r\u0103zboiul \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 la fel ca \u00eenainte.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Foarte mul\u0163i oameni din localit\u0103\u0163ile prin care ai trecut \u2013 spui \u2013 au nostalgii sovietice, sunt pro-ru\u015fi, chiar dac\u0103 Putin le-a invadat \u015fi atacat \u0163ara: \u201eLocuitorii de aici \u00eei a\u015fteapt\u0103 pe ru\u015fi cu florile \u00een m\u00e2n\u0103\u201d, afirmi referindu-te la Cahul. Cum explici aceast\u0103 obedien\u0163\u0103, aceast\u0103 idolatrie a unora \u2013 probabil nu pu\u0163ini \u2013 fa\u0163\u0103 de un stat agresor?<\/strong><\/p>\n

Nu \u0219tiu dac\u0103 e idolatrie sau obedien\u021b\u0103. Poate e doar dorul lor dup\u0103 tinere\u021be, dup\u0103 via\u021ba de dinainte c\u00e2nd aveau un loc de munc\u0103 sigur \u0219i primeau case de la stat, uit\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp c\u0103 nu g\u0103seau m\u00e2ncare, c\u0103 st\u0103teau la cozi, c\u0103 puteau c\u0103l\u0103tori doar \u00een \u021bara lor. Ne lovim \u0219i noi \u00een Rom\u00e2nia de nostalgicii epocii Ceau\u0219escu. \u00cen Ucraina sau \u00een Republica Moldova aceste doruri dup\u0103 agresor sunt mult mai periculoase. Poate c\u0103 aceast\u0103 lips\u0103 de coeziune social\u0103, lipsa entuziasmului defensiv, face ca totul s\u0103 fie mai greu at\u00e2t pentru Kiev c\u00e2t \u0219i pentru Chi\u0219in\u0103u.<\/p>\n

\u201eExist\u0103 multe exemple vechi \u0219i noi, c\u0103 politicienii rom\u00e2ni pun \u00eenaintea interesului \u021b\u0103rii propriul interes\u201d<\/h4>\n

\u201eAici, la Gurile Dun\u0103rii, complicit\u0103\u0163ile popula\u0163iei, pe care mi se pare c\u0103 nu le-a studiat nimeni, nici \u00een Ucraina, nici \u00een Rom\u00e2nia, nici \u00een Republica Moldova, aceste complicit\u0103\u0163i ne arat\u0103 dimensiunea dramei care ar putea s\u0103 vin\u0103\u201d. La faptul c\u0103 ar sta tr\u0103d\u0103torii la coad\u0103 \u00een fa\u0163a du\u015fmanului sau la ce dram\u0103 te referi?<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 multe exemple vechi \u0219i noi, c\u0103 politicienii rom\u00e2ni pun \u00eenaintea interesului \u021b\u0103rii propriul interes. Pentru exemplificare\u00a0 v\u0103 povestesc ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, Gala\u021biul r\u0103m\u0103sese ultimul port fluvial prin care mai puteau fi aprovizionate for\u021bele militare. Rom\u00e2nia a fost neutr\u0103 \u00een primii doi ani ai Primului R\u0103zboi Mondial \u0219i abia \u00een august 1916 a trecut de partea Antantei (Fran\u021ba, Anglia, Rusia). Germania \u0219i alia\u021bii ei au ocupat Bucure\u0219tiul \u0219i dou\u0103 treimi din teritoriu, guvernul s-a retras la Ia\u0219i, iar \u00een peisajul dezordinilor\u00a0 generate de ru\u0219i \u0219i de inten\u021biile bol\u0219evicilor de a-\u0219i extinde influen\u021ba, alia\u021bii occidentali i-au cerut premierului rom\u00e2n Ion I. C. Br\u0103tianu s\u0103 pun\u0103 pe picioare o armat\u0103 ucrainean\u0103 care s\u0103 lupte cu bol\u0219evicii sau \u00een orice caz s\u0103 sus\u021bin\u0103 acea parte a militarilor ru\u0219i, care \u00eenc\u0103 refuzau s\u0103 execute ordinele acestora. Br\u0103tianu pune dou\u0103 condi\u021bii: (1) Dac\u0103 nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 c\u00e2\u0219tige pe frontul anti comunist, s\u0103 aib\u0103 posibilitatea s\u0103 \u00eencheie o pace separat\u0103; (2) Alia\u021bii s\u0103-i\u00a0 garanteze Rom\u00e2niei c\u0103 va primi \u00eenapoi Tezaurul aflat la Moscova, \u00een cazul \u00een care bol\u0219evicii \u00eel vor confisca, \u00een urma interven\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti \u00eempotriva armatei lor. S-au opus acestei solu\u021bii consider\u00e2nd-o riscant\u0103 vicepremierul Take Ionescu, ministru f\u0103r\u0103 portofoliu \u00een cabinetul de r\u0103zboi al Rom\u00e2niei, \u0219i generalul Ferechide Musta\u021b\u0103, viitorul prefect al Poli\u021biei Capitalie. Mai t\u00e2rziu \u00eens\u0103, viitorul ministru de Externe, I.G.Duca, descoper\u0103 c\u0103 to\u021bi ace\u0219tia aveau mici interese \u0219i nu voiau s\u0103 supere noua putere sovietic\u0103: \u00een general, era vorba despre so\u021biile \u0219i amantele refugiate la Odesa. Conservatorul Take Ionescu, de pild\u0103, c\u0103s\u0103torit cu englezoaica Elisabeth Richards, \u00ee\u0219i f\u0103cea griji pentru amanta sa, Adina Olmazu, pe care o trimisese la Odesa, pentru mai mult\u0103 siguran\u021b\u0103. Se temea c\u0103 votul s\u0103u din interiorul guvernului i-ar putea afecta acesteia libertatea.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eRe\u021beaua ru\u0219ilor din Rom\u00e2nia este o mare bre\u0219\u0103 de securitate pentru Rom\u00e2nia\u201d<\/h4>\n

\u201cDup\u0103 ce Vladimir Putin a ajuns pre\u015fedintele Rusiei, Moscova s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u015ftearg\u0103 m\u0103car par\u0163ial efectele pierderii R\u0103zboiului Rece, a\u015fa c\u0103 a \u00eenceput un proiect vast de propagand\u0103, de subven\u0163ionare a mi\u015fc\u0103rilor na\u0163ionaliste din Uniunea European\u0103 \u015fi de cump\u0103rare a liderilor occidentali. Obiectivul Rusiei e distrugerea UE, la fel cum \u00een anii 1920-1940 a avut ca obiectiv desfiin\u0163area Comisiei Europene a Dun\u0103rii. E demonstrat\u0103 deja contribu\u0163ia Moscovei la ie\u015firea Marii Britanii din Uniunea European\u0103 \u015fi a Germaniei pentru men\u0163inerea Rusiei ca broker de putere \u00een UE pe seama gazului \u015fi blocarea pie\u0163ei europene de energie. Prim-mini\u015ftrii ungar \u015fi austriac l-au vizitat pe Vladimir Putin dup\u0103 ce liderul de la Kremlin a invadat Ucraina, iar reflexele filoruse ale Bulgariei \u015fi Slovaciei au lucrat pentru Moscova. Coruperea oficialilor europeni e o practic\u0103 mai veche a ru\u015filor, iar finan\u0163area partidelor populiste face parte dintr-o strategie pe termen lung. Rusia destram\u0103 fir cu fir \u0163es\u0103tura european\u0103, f\u0103r\u0103 grab\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 ca Bruxelles-ul s\u0103 prind\u0103 de veste, crez\u00e2nd c\u0103 doar a\u015fa \u00ee\u015fi poate rec\u0103p\u0103ta m\u0103re\u0163ia pierdut\u0103 \u00een \u00abcea mai mare catastrof\u0103 geopolitic\u0103 a secolului XX\u00bb, cum numea Putin pr\u0103bu\u015firea URSS. Atunci, Moscova a pierdut nu doar teritoriu, ci \u015fi sferele sale de influen\u0163\u0103, iar odat\u0103 cu avansul Ucrainei spre Vest e pe cale s\u0103 piard\u0103 \u015fi mai mult din spa\u0163iul s\u0103u vital. Din spa\u0163iul vital fac parte toate fostele republici sovietice, dar \u00een perioada comunist\u0103 \u00eentreg lag\u0103rul socialist era partea\u00a0 spa\u0163iului s\u0103u vital\u201d. Am citat \u00eentreg acest paragraf din volumul t\u0103u Cine r\u00e2vne\u015fte la gurile Dun\u0103rii?<\/em> pentru c\u0103, \u00een opinia mea, aici este esen\u0163a ac\u0163iunilor, a r\u0103zboiului lui Putin \u00eempotriva Occidentului. Cum ne ne-am putea noi ap\u0103ra mai bine, Sabina, de astfel de amenin\u0163\u0103ri la adresa democra\u0163iei? Spun mai bine<\/em> pentru c\u0103, \u00een noiembrie 2024 pare c\u0103 am avut o bre\u015f\u0103 de securitate.<\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2nia nu are suficiente reflexe pentru a se ap\u0103ra \u0219i dup\u0103 cum sugereaz\u0103 incidentul preziden\u021bialelor din noiembrie 2024, Re\u021beaua KGB din Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 fie activ\u0103 \u0219i s\u0103 aib\u0103 rezultate concrete. Procurorul C\u0103t\u0103lin Ranco Pi\u021bu, care a lucrat la Dosarul Revolu\u021biei, demonstreaz\u0103 \u00een c\u0103r\u021bile lui cum \u00een decembrie 1989, to\u021bi generalii rom\u00e2ni descoperi\u021bi de securitate c\u0103 lucrau cu KGB \u0219i \u00eenl\u0103tura\u021bi de Ceau\u0219escu din sistem au revenit \u0219i s-au instalat \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi agen\u021bi de v\u00e2rf \u00een func\u021biile vitale ale statului. Aceast\u0103 re\u021beau s-a re\u00eennoit continuu \u0219i serve\u0219te serviciile secrete ruse\u0219ti, potrivit demonstra\u021biei fostului \u0219ef al Parchetelor Militare. Re\u021beaua ru\u0219ilor din Rom\u00e2nia care probabil l-a ajutat pe C\u0103lin Georgescu s\u0103 ajung\u0103 pe primul loc \u00een primul tur al preziden\u021bialelor este o mare bre\u0219\u0103 de securitate pentru Rom\u00e2nia. Rom\u00e2nia s-ar putea ap\u0103ra mai bine dac\u0103 ar deconspira aceast\u0103 re\u021bea, dac\u0103 ar avea politicieni f\u0103r\u0103 vulnerabilit\u0103\u021bi \u0219i servicii secrete care s\u0103 lucreze \u00een slujba \u021b\u0103rii. Ap\u0103rarea ar deveni eficient\u0103 dac\u0103 demnitarii \u021b\u0103rii ar pune mai presus de interesele lor personale, interesul \u021b\u0103rii.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eSuverani\u015ftii\u201d no\u015ftri pledeaz\u0103, pe mai multe voci, pentru pentru ideea ca Rom\u00e2nia s\u0103 anexeze teritorii din Ucraina, de\u015fi o astfel de decizie ar \u00eenc\u0103lca tratate interna\u0163ionale \u015fi ar obliga Rom\u00e2nia s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 NATO. <\/strong>Ce efect ar avea o ipotetic\u0103 punere \u00een practic\u0103 a acestei idei?<\/strong><\/p>\n

Nu ar fi posibil\u0103 aceast\u0103 ipotez\u0103. Rom\u00e2nia poate anexa Bucovina de Nord doar prin for\u021ba armelor, dar acolo e un teritoriu \u00een care rom\u00e2nii nu sunt majoritari \u0219i deci ar fi foarte greu de controlat de o \u021bar\u0103 inamic\u0103.<\/p>\n

\u201eOccidentul se \u00eenarmeaz\u0103 \u0219i se preg\u0103te\u0219te de r\u0103zboi\u201d<\/strong><\/h4>\n

Dup\u0103 aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie, ce te nelini\u015fte\u015fte mai tare, Sabina? Prezentul sau viitorul v\u0103zut prin lentila acestui prezent?<\/strong><\/p>\n

Ordinea pare s\u0103 fi disp\u0103rut \u00een jurul nostru, Occidentul se \u00eenarmeaz\u0103 \u0219i se preg\u0103te\u0219te de r\u0103zboi. Germania ne spune de mai mult\u0103 vreme c\u0103 Rusia va testa r\u0103spunsul NATO atac\u00e2nd un stat membru al Alian\u021bei \u00een urm\u0103torii trei-patru ani. \u00centre timp, \u00een Orientul Mijlociu conflictele se extind, \u00een vreme ce Rusia \u0219i Ucraina \u00eenc\u0103 n-au \u00eenceput cu adev\u0103rat negocierile de pace. \u00cen Uniunea European\u0103, simpatizan\u021bii Moscovei m\u0103resc falia care le desparte, iar Statele Unite are preten\u021bii teritoriale absurde de la Danemarca. Prezentul ne arat\u0103 r\u0103zboiul de m\u00e2ine.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Interviu publicat \u015fi \u00een Puterea a Cincea<\/a>.<\/em><\/p>\n

\n
\n