{"id":1050318,"date":"2025-07-18T09:51:21","date_gmt":"2025-07-18T06:51:21","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1050318"},"modified":"2025-07-18T09:51:21","modified_gmt":"2025-07-18T06:51:21","slug":"andrei-herczeg-imi-place-sa-impartasesc-bucuria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1050318","title":{"rendered":"Andrei Herczeg: \u201c\u00cemi place s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc bucuria\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/p>\n

Andrei Herczeg. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Andrei Herczeg este un sus\u0163in\u0103tor al artei \u015fi culturii, sprijinind constant \u015fi consistent aceast\u0103 zon\u0103, de ani de zile tot subfinan\u0163at\u0103 de c\u0103tre stat. Este colec\u0163ionar de art\u0103. Este proprietarul poate celei mai originale case din Timi\u015foara, \u201cCasa H\u201d, admirat\u0103, premiat\u0103, devenit\u0103 subiect de film \u015fi, \u00een plus, deschis\u0103 arti\u015ftilor, scriitorilor, dar \u015fi prietenilor lor. \u201cJoie de vivre\u201d este sintagma care i-ar defini cel mai bine modul de via\u0163\u0103. O bucurie pe care, spune, \u00eei place s\u0103 o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103.<\/strong><\/p>\n

Am vorbit cu Andrei Herczeg (Andy, pentru prieteni) despre Festivalul de Jazz de la G\u0103r\u00e2na, despre expozi\u0163ia de sculptur\u0103 pe care a deschis-o acolo, despre taberele de sculptur\u0103 \u015fi pictur\u0103 pe care le organizeaz\u0103 de ani de zile, despre colec\u0163ia sa de art\u0103, despre celebra \u201cCas\u0103 H\u201d, care i-a schimbat via\u0163a, despre m\u00e2ncare \u015fi vinuri, despre bucuria de a tr\u0103i.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201cMarius Giura a creat la G\u0103r\u00e2na unul dintre cele mai bune festivaluri de jazz din Europa\u201d<\/h4>\n

Domnule Andrei Herczeg, tocmai v-a\u0163i \u00eentors de la Festivalul de jazz de la G\u0103r\u00e2na, unul dintre evenimentele culturale pe care le sus\u0163ine\u0163i financiar. Cum a \u00eenceput colaborarea aceasta?<\/strong><\/p>\n

\u00cen 2005, c\u00e2nd mi-am f\u0103cut casa de vacan\u021b\u0103 de la G\u0103r\u00e2na, am luat contact cu fenomenul care se \u00eent\u00e2mpla atunci \u201cLa R\u0103scruce\u201d, c\u00e2nd strada s-a blocat la un moment dat din cauza num\u0103rului de iubitori de jazz. P\u00e2n\u0103 atunci nu am \u0219tiut de existen\u021ba acestui festival. \u00cen anul urm\u0103tor, \u00een 2006, festivalul s-a mutat deja \u00een Poiana Lupului. La edi\u0163ia aceea am participat \u015fi eu, deja g\u0103r\u00e2nean, \u0219i, pentru c\u0103 mi-a pl\u0103cut, \u00een anul urm\u0103tor am revenit. Cum pe Marius Giura (ini\u0163iatorul \u015fi organizatorul Festivalului de jazz de la G\u0103r\u00e2na \u2013 n.a.), care este cu doi ani mai mare dec\u00e2t mine \u015fi care, \u015fi el, a terminat Liceul \u201cLoga\u201d, ca mine, \u00eel \u015ftiam de mai mult\u0103 vreme, am devenit un mic sponsor. Marius a creat un eveniment spectaculos, unic \u00een \u0163ar\u0103, o comunitate vibrant\u0103 de iubitori de jazz \u015fi, \u00een mod cert, unul dintre cele mai bune festivaluri de jazz din Europa.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201cG\u0103r\u00e2na se na\u015fte o lume magic\u0103 \u00een care umanul \u00eent\u00e2lne\u015fte arta de cel mai rafinat nivel\u201d<\/h4>\n

Tot la G\u0103r\u00e2na ave\u0163i, de ni\u015fte ani, o expozi\u0163ie permanent\u0103 de sculptur\u0103, \u00een fa\u0163a casei. Ale cui sunt lucr\u0103rile \u015fi de ce le-a\u0163i dus acolo?<\/strong><\/p>\n

Casa din Timi\u015foara mi-am construit-o cu Radu Mih\u0103ilescu, un arhitect foarte bun care, printre altele, la Timi\u015foara a proiectat \u015fi Iulius Mall. De la el am \u00eenv\u0103\u0163at ce \u00eenseamn\u0103 arhitectura, care este o art\u0103 de mare clas\u0103. O cas\u0103 se cere decorat\u0103 cu alte opere de art\u0103 ale unor sculptori, pictori, graficieni, cerami\u015fti. Din colaborarea cu el s-a n\u0103scut ideea de a face o tab\u0103r\u0103 de art\u0103. So\u0163ia arhitectului, Doina Mih\u0103ilescu, a fost \u015fefa Catedrei de Restaurare de la Facultate de Arte, un artist orientat c\u0103tre pictura religioas\u0103, a\u015fa c\u0103 prima idee a fost s\u0103 fac o mic\u0103 tab\u0103r\u0103 de art\u0103 la mine acas\u0103, cu studen\u021bi sau cu echipe de tineri arti\u015fti aduse de ea. Nu am reu\u0219it la acel moment, dar \u00een 2010 am adunat o echip\u0103 de \u0219ase sculptori \u0219i am reu\u0219it s\u0103 fac o tab\u0103r\u0103. Nu singur, pentru c\u0103 e un proiect destul de costisitor, ci cu \u00eenc\u0103 doi prieteni: Lucian Perescu \u0219i Vali Mih\u0103escu. Am organizat o tab\u0103r\u0103 de sculptur\u0103 la G\u0103r\u00e2na, sculptur\u0103 \u00een andezit, o roc\u0103 foarte dur\u0103, din care ies lucr\u0103ri monumentale care, \u00een medie, aveau vreo dou\u0103 tone. Am adus trei sculptori din Rom\u00e2nia \u2013 \u015etefan C\u0103l\u0103r\u0103\u0219anu, care mi-a fost un foarte bun prieten, Max Dumitra\u015f \u015fi Gheorghe Z\u0103rnescu \u2013 \u0219i trei str\u0103ini, un japonez care locuie\u0219te \u00een Carrara, Yoshin \u00a0Ogata, un rom\u00e2n plecat \u00een Fran\u021ba, Nicolae Fleissig, \u0219i un egiptean, Nagi Fareed. Tab\u0103ra a fost un mare succes \u0219i, totodat\u0103, o mare provocare. A fost o experien\u0163\u0103 care mi-a dat curajul apoi s\u0103 fac alte tabere de art\u0103.<\/p>\n

\u00cenainte de asta, \u00een 2009, fusesem invitat de Lucian Perescu la o tab\u0103r\u0103 de prelucrare a lemnului exotic la Castelul Huniade, din centrul Timi\u0219oarei. Lucian a adus \u015fi c\u00e2teva trunchiuri mari de stejar din care s-au f\u0103cut ni\u0219te lucr\u0103ri monumentale. O parte din ele s-au distrus, o parte au r\u0103mas acolo, l\u00e2ng\u0103 o sculptur\u0103 a lui Peter Jecza.<\/p>\n

Apoi, timp de mai mul\u0163i ani, am organizat tabere de sculptur\u0103, tot monumental\u0103, \u00een \u00a02012, 2013, 2015, 2016, dar am \u00eenceput s\u0103 adun prea multe lucr\u0103ri, \u00eenc\u00e2t nu \u0219tiam unde s\u0103 le mai pun. \u00cen 2012, am vrut s\u0103 pun o lucrare \u00een cadrul Centrului de la Bastion, \u00een partea dreapt\u0103, care era gestionat\u0103 de Prim\u0103rie. Galeria Petcana \u00eemi propusese s\u0103 expunem temporar lucrarea chiar \u00een fa\u021ba galeriei. A fost o cerere trimis\u0103 Prim\u0103riei, la care nu am primit r\u0103spuns nici p\u00e2n\u0103 azi. La scurt timp, \u00eens\u0103, \u00een zona aceea a fost expus\u0103 o ma\u0219in\u0103. Deci locul era foarte bun pentru expunere, dar nu pentru sculpturi\u2026<\/p>\n

Ajung la ce m-a\u0163i \u00eentrebat: cum \u00een urma acestor tabere au r\u0103mas foarte multe sculpturi, am dus c\u00e2teva la G\u0103r\u00e2na. Fiind foarte mari, \u00een curtea casei nu am putut s\u0103 pun mai mult de trei. M-a surprins \u00eens\u0103 c\u0103 lumea care se caza \u00een localitate se oprea s\u0103 le admire, unii \u00eemi cereau voie s\u0103 intre, s\u0103 le vad\u0103 mai de aproape, s\u0103 le fotografieze. \u015ei atunci mi-am zis, c\u0103, dac\u0103 tot am at\u00e2tea sculpturi, s\u0103 le pun la strad\u0103, s\u0103 se bucure lumea de ele. \u015ei am pus opt \u015fi la strad\u0103. V\u0103d o imegine care se tot repet\u0103: copiii alearg\u0103 c\u0103tre \u00a0ele, se ca\u0163\u0103r\u0103 pe ele, mamele ating sculptura, o m\u00e2ng\u00e2ie, iar ta\u0163ii fotografiaz\u0103 scena. Cred c\u0103 am f\u0103cut un lucru foarte frumos pentru comunitate. Totu\u015fi, amplasarea la strad\u0103 a acestor sculpturi a \u00eemp\u0103r\u021bit atunci satul \u00een dou\u0103. Fusese un fitil aprins de un localnic care a spus c\u0103 distrug identitatea satului de coloni\u0219ti pemi. O prostie imens\u0103! Ele sunt de fapt o completare cultural\u0103 a locului. Acum s-au mai lini\u015ftit apele. A\u015fa c\u0103, de cur\u00e2nd, m-au \u00eentrebat c\u00e2\u0163iva localnici dac\u0103 nu mai am ni\u0219te sculpturi s\u0103 le pun \u015fi \u00een fa\u021ba caselor lor.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00cen\u0163eleg c\u0103 organiza\u0163i alte dou\u0103 tabere, \u00een cur\u00e2nd.<\/strong><\/p>\n

Taberele din anii trecu\u0163i au fost foarte mari. Am continuat colaborarea cu Facultatea de Arte \u015fi, \u00een parteneriat, am organizat ni\u0219te tabere de sculptur\u0103. Au invitat studen\u0163i din Serbia, Slovacia, Ungaria, Republica Moldova \u015fi, desigur, de la Universit\u0103\u021bile din Timi\u0219oara, Cluj, Ia\u0219i, Bucure\u0219ti. Pentru\u00a0 c\u0103 se tot adunau lucr\u0103ri de mari dimensiuni \u0219i, dac\u0103 nu faci un parc de sculptur\u0103, nu prea ai ce s\u0103 faci cu ele, de\u0219i sunt piese foarte frumoase. \u00cen 2017 am oprit taberele de sculptur\u0103 \u00een andezit, de\u015fi aceasta devenise pasiunea mea maxim\u0103, dar facem tabere de sculptur\u0103 de mai mici dimensiuni.<\/p>\n

Apoi, din 2011, am \u00eenceput s\u0103 organizez \u00een casa mea de la G\u0103r\u0103na tabere de pictur\u0103. Dac\u0103 tab\u0103ra de sculptur\u0103 am \u00eenceput-o cu \u0218tefan C\u0103l\u0103r\u0103\u0219anu, tab\u0103ra de pictur\u0103 am \u00eenceput-o cu Cristian Sida, care a selectat ni\u0219te pictori din Timi\u0219oara, din \u021bar\u0103 \u0219i din afar\u0103, \u00een special din zona francez\u0103, c\u0103 el este francofil. So\u0163ia mea, Delia, \u0219i cu mine eram gazdele, noi g\u0103team, ei pictau. E un fel de concediu extraordinar de frumos, pentru c\u0103 interac\u021bion\u0103m cu ni\u0219te oameni care v\u0103d altfel lucrurile dec\u00e2t noi. Noi, ca oameni de afaceri, suntem foarte ancora\u021bi \u00een realitate, foarte pragmatici, dar acolo efectiv uit\u0103m de partea aceasta. La G\u0103r\u00e2na se na\u015fte o lume magic\u0103 \u00een care umanul \u00eent\u00e2lne\u015fte arta de cel mai rafinat nivel.<\/p>\n

S\u0103pt\u0103m\u00e2na viitoare, \u00eencepem o alt\u0103 tab\u0103r\u0103 de pictur\u0103. Iar pentru tab\u0103ra de sculptur\u0103, am adus \u0219i ni\u0219te arti\u015f\u0163i tineri care vor face sculptur\u0103 mic\u0103, de 30-40 de kilograme, pentru ca lucr\u0103rile s\u0103 poat\u0103 s\u0103 fie expuse \u00een cas\u0103.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Andrei Herczeg<\/p>\n<\/div>\n

\u201cChiar dac\u0103 am o colec\u021bie destul de mare, scopul meu nu a fost s\u0103 adun ni\u0219te obiecte de valoare\u201d<\/h4>\n

Sunte\u021bi unul dintre cei mai cunoscu\u0163i colec\u021bionari de art\u0103 contemporan\u0103, cel pu\u0163in din partea asta de \u021bar\u0103, dar cred c\u0103 \u0219i din Rom\u00e2nia. C\u00e2nd \u015fi cum s-a n\u0103scut pasiunea acesta? <\/strong><\/p>\n

La Periam, unde am tr\u0103it o parte din copil\u0103rie, m-a prins \u00eent\u00e2i pasiunea pentru istorie. A\u015fa se face c\u0103 am ajutat mult cercetarea \u00een domeniul istoriei locale. \u00cen Periam era un farmacist, domnul Schiffman, care f\u0103cuse facultatea la Viena, era foarte pasionat de istorie. Umbla cu bicicleta \u015fi aduna cam tot ce g\u0103sea pe malul Mure\u0219ului: c\u0103r\u0103mizi romane cu Legiunea a XIII-a Gemina, monede, un v\u00e2rf de lance de vreo 3.000 de ani \u015fi foarte multe alte obiecte. El m-a prins \u00een mraja asta a istoriei.<\/p>\n

Pasiunea de mai t\u00e2rziu pentru art\u0103 mi se trage din \u0219coal\u0103. De la profesorii de desen. La Timi\u0219oara, la \u015fcoala general\u0103, am avut un profesor foarte bun de desen care ne-a \u00eenv\u0103\u021bat \u015fi pu\u0163in teoria artei.<\/p>\n

Primul tablou pe care l-am achizi\u0163ionat a fost pe la zece ani. A fost o lucrare a unui veri\u0219or de-al meu de la Oradea, elev la un liceu de arte, mai mare ca mine cu nou\u0103 ani, care picta \u00een stil suprarealist, foarte la mod\u0103 atunci. Tabloul a ajuns la mine \u00een urma unui troc.<\/p>\n

Dup\u0103 aceea, la Mailat (localitate \u00een jude\u0163ul Arad \u2013\u00a0 n.a.), unde sunt n\u0103scut \u0219i unde mergeam \u00een vacan\u021b\u0103, au fost organizate, \u00eencep\u00e2nd cu 1970, Zilele culturale maghiare<\/em> \u2013 erau\u00a0 alaiuri de porturi populare, c\u0103l\u0103rie, o sear\u0103 cultural\u0103 organizat\u0103 la C\u0103minul cultural. \u00cen timpul unei s\u0103rb\u0103tori au venit arti\u0219ti din Arad, cu o expozi\u021bie de art\u0103. Atunci am primit un tablou de Pavel Alaszu care e primul meu tablou de art\u0103 contemporan\u0103. \u00cel am \u015fi acum. De altfel, am p\u0103strat cam tot ce am primit.<\/p>\n

Apoi, la liceu la Timi\u015foara fiind, am intrat \u00een contact cu arti\u0219ti locali, c\u00e2nd mergeam la Galeria de art\u0103, actuala Helios, unde expuneau ei. Nu cump\u0103ram, c\u0103 atunci erau foarte scumpe pentru mine. Am \u00eenceput s\u0103 cump\u0103r mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

Nu m-am considerat, \u00eens\u0103, niciodat\u0103 un colec\u021bionar. Chiar dac\u0103 am o colec\u021bie destul de mare, scopul meu nu a fost s\u0103 adun ni\u0219te obiecte de valoare. Pe majoritatea nici nu mai \u0219tiu cu c\u00e2t le-am cump\u0103rat.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Surs\u0103 foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Andrei Herczeg<\/p>\n<\/div>\n

\u201cA\u0219a tr\u0103iesc, \u00eenconjurat de lucr\u0103ri de art\u0103\u201d<\/h4>\n

\u00cen general, cum selecta\u021bi ceea ce cump\u0103ra\u0163i? \u00cen urma unor vizite la expozi\u0163ii, \u00een ateliere de arti\u015fti, la bienale de art\u0103?<\/strong><\/p>\n

Majoritatea, prin fler, de aceea nici nu m-am considerat colec\u021bionar, pentru c\u0103 am luat doar ceea ce-mi place. Or, cred c\u0103 a fi colec\u021bionar \u00eenseamn\u0103 s\u0103 investe\u015fti \u00eentr-o pies\u0103 c\u0103reia apoi \u00eei cre\u0219ti valoarea, i-o multiplici. Eu nu am \u00eenceput a\u0219a \u015fi nici acum nu privesc lucrurile \u00een felul acesta, de\u015fi am lucr\u0103ri ale unor mari sculptori ai Rom\u00e2niei. \u00cei amintesc, de exemplu, pe \u0218tefan C\u0103l\u0103r\u0103\u0219anu, pe \u00a0Aurel Vlad, Mircea Roman, Ioan Nem\u021boi. Apoi, lucrari ale arti\u015ftilor plastici Silviu Oravitzan \u015fi Cristian Sida. Intr\u00e2nd \u00een aceast\u0103 lume, mi-am dat seama c\u0103 exist\u0103 ni\u0219te bule \u00een care tr\u0103iesc arti\u015ftii. \u0218i atunci, intr\u00e2nd \u00een lumea lor, cuno\u0219ti un artist tot de talia aceea. C\u00e2nd stai la mas\u0103 cu ei, la un pahar de vin, \u0219i poveste\u0219ti despre art\u0103 \u015fi via\u0163\u0103, afli \u015fi despre lucr\u0103rile altor arti\u015fti, din cercul lor. Apoi am fost \u00een mai multe muzee din str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

C\u00e2te lucr\u0103ri de art\u0103 ave\u0163i? Am auzit colec\u021bionari de art\u0103 povestind \u00een interviuri c\u0103 au o eviden\u0163\u0103 strict\u0103 a lucr\u0103rilor, \u015ftiu c\u00e2te au acas\u0103, c\u00e2te au \u00eenchiriate pentru a fi expuse \u00een muzee sau alte colec\u0163ii. <\/strong><\/p>\n

Acum le organizez \u015fi eu, am f\u0103cut deja un sistem de rasteluri pentru picturi. Pentru mine, \u00eens\u0103, nu num\u0103rul lor este important. Eu a\u0219a tr\u0103iesc, \u00eenconjurat de lucr\u0103ri de art\u0103 \u2013 \u0219i acas\u0103, \u0219i la firm\u0103, \u015fi la G\u0103r\u00e2na. Am f\u0103cut expozi\u0163ii temporare dup\u0103 fiecare tab\u0103r\u0103 de sculptur\u0103 monumental\u0103. Pe vremuri le expuneam la Muzeul de Art\u0103, dup\u0103 aceea la Muzeul de storie, am avut \u015fi la Bastion, la Galeria Petcana am f\u0103cut \u0219i dou\u0103 expozi\u021bii de pictur\u0103 \u015fi sculptur\u0103 din Colec\u021bia Herczeg. Am mai organizat expozi\u0163ii de art\u0103 \u015fi la Budapesta, Eger, Ia\u015fi. E o colec\u021bie foarte frumoas\u0103, coerent\u0103, de art\u0103 contemporan\u0103, dar nu \u0219tiu num\u0103rul lucr\u0103rilor, nici nu cred c\u0103 ar conta. Conteaz\u0103 doar calitatea lor. Mai multe piese din colec\u021bia mea au circulat \u015fi \u00een muzee din \u00a0str\u0103in\u0103tate, \u015fi \u00een Rom\u00e2nia \u00een mai multe muzee \u015fi galerii: Bucure\u0219ti, Ia\u0219i, T\u00e2rgu-Mure\u015f, Suceava, Cluj, Sf\u00e2ntu Gheorghe,\u00a0 Mogo\u0219oaia, Constan\u021ba. Pe Dacian Andoni, de pild\u0103, l-am \u201cplimbat\u201d prin multe locuri din \u0163ar\u0103. Pe Dana Constantin, la fel.<\/p>\n

E o bucurie atunci c\u00e2nd m\u0103 uit \u00een catalogul personal \u00een care mi-am adunat lucr\u0103rile \u2013 unde \u00eemi notez autorul, anul, tehnica \u0219i m\u0103rimea \u0219i a\u0219a mai departe \u2013 \u015fi realizez c\u0103 sunt lucr\u0103ri foarte bune.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Ave\u021bi \u0219i arti\u0219ti prefera\u021bi, de la care a\u021bi cump\u0103rat mai multe lucr\u0103ri? <\/strong><\/p>\n

Da, sigur. Un exemplu e Ioan Nem\u0163oi, un geniu al sculpturii \u00een sticl\u0103. Un altul este Silviu Oravitzan, printre pu\u021binii arti\u0219ti contemporani care are s\u0103li muzeale dedicate lui. Apoi Cristian Sida, Gheorghe Fikl, Doina Mih\u0103ilescu, Robert K\u00f6teles, Laurian Popa, Aurel Vlad, Mircea Roman, Bogdan Ra\u021b\u0103, un mare artist. Mai am \u00een colec\u0163ie \u015fi mul\u021bi arti\u0219ti mai tineri: Toma Libotyan, Ambrus\u00a0 Nimbert, Dan Vi\u015fovan. \u00cen colec\u021bia mea sunt peste 100 de arti\u0219ti, iar de la unii am, \u00eentr-adev\u0103r, mai multe lucr\u0103ri.<\/p>\n

Ideea mea este s\u0103 fac \u00een timp expozi\u021bii dedicate unui artist, s\u0103 invit artistul, eu s\u0103 vin cu un pahar cu vin, cu o gustare, prietenii s\u0103 viziteze expozi\u021bia \u0219i s\u0103 ne adun\u0103m apoi la o mas\u0103, s\u0103 introduc artistul \u00een sfera asta de circuit social, s\u0103 se bucure \u015fi al\u0163ii de operele lui, de ceea ce spune artistul. Ei v\u0103d cu totul altfel lumea dec\u00e2t o vedem noi. Asta m\u0103 fascineaz\u0103 la ei, la arti\u015fti.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Delia \u015fi Andrei Herczeg, al\u0103turi de arti\u015fti, \u00een tab\u0103ra de sculptur\u0103 \u00een andezit de la Densu\u015f, din anul 2013. Foto: Arhiva Gheorghe Z\u0103rnescu<\/p>\n<\/div>\n

\u201cDomnule Herczeg, nu ave\u0163i cumva impresia c\u0103 tr\u0103i\u0163i \u00eentr-o sculptur\u0103?\u201d<\/h4>\n

Casa dumneavoastr\u0103 din Timi\u015foara, celebra Cas\u0103 H, unde sunt expuse cele mai multe obiecte din colec\u021bie, este ea \u00eens\u0103\u0219i o oper\u0103 de art\u0103. Cum v-a venit ideea de a o construi? <\/strong><\/p>\n

Era \u00een anii \u201990. Ca orice familie t\u00e2n\u0103r\u0103, doream s\u0103 ne facem o cas\u0103. Eu, din p\u0103cate, am avut un accident de ma\u0219in\u0103 \u00een 1993 \u2013 aveam 33 de ani, atunci \u2013 \u015fi \u00eemi rupsesem g\u00e2tul. Am stat la pat jum\u0103tate de an, dup\u0103 care a trebuit s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b din nou s\u0103 merg, astfel c\u0103 am reintrat \u00een circuitul social dup\u0103 vreo doi-trei ani. Timpul acesta de recuperare s-a suprapus cu construc\u021bia casei noastre. \u00cel cunoscusem pe arhitectul Radu Mih\u0103ilescu \u0219i mi-am spus c\u0103 o voi face cu el, pentru c\u0103 el vedea total diferit lucrurile dec\u00e2t ce aveam eu \u00een minte. Eu locuisem \u00een Periam, un sat populat zeci de ani de etnici germani, \u00een care am stat \u00eentr-o cas\u0103 din aceea tipic\u0103 stilului \u015fv\u0103besc, imens\u0103, cu o gospod\u0103rie foarte mare. Crescut \u00een stilul acela gospod\u0103resc german \u2013 \u015fi ca disciplin\u0103 tot \u00een stilul german m-am format: nu \u00eemi place s\u0103 mint, nu \u00eemi place s\u0103 \u00eent\u00e2rzii, s\u0103 am\u00e2n \u2013, pentru mine, acela era stilul de cas\u0103 pe care l-am vrut \u015fi la Timi\u015foara. C\u00e2nd l-am cunoscut pe Radu, mi-am dat seama c\u0103 o cas\u0103 poate fi cu totul altceva. C\u0103 o cas\u0103 poate s\u0103 fie o lucrare de art\u0103 extraordinar\u0103. Construc\u021bia casei a durat aproape trei ani de zile. Am f\u0103cut-o \u00een regie proprie. Eu fiind dup\u0103 accident, a fost \u00eens\u0103 foarte greu. Se spune c\u0103 este croit\u0103 pe mine, pentru c\u0103 \u00een cas\u0103 exist\u0103 o ramp\u0103 care atunci m-a ajutat s\u0103 merg mai u\u015for.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

O cas\u0103 \u00een care v-a\u0163i vindecat. Poate avea o cas\u0103 \u00een sine valoare terapeutic\u0103? <\/strong><\/p>\n

\u00cen cazul meu, sigur. Mi-am revenit o dat\u0103 cu finalizarea casei. Am sc\u0103pat de c\u00e2rj\u0103 c\u00e2nd a trebuit s\u0103 urc peste placa de la parter, ca s\u0103 v\u0103d dac\u0103 e bine pus fierul. Apoi, pe m\u0103sur\u0103 ce cre\u0219tea casa, mi-am revenit \u015fi eu cu s\u0103n\u0103tatea. Mergeam zilnic acolo, patru-cinci ore. Poate \u0219i implicarea mea emo\u021bional\u0103 \u00een construc\u021bia casei a dus la perfec\u021biunea execu\u021biei. Casa a ie\u0219it un obiect de art\u0103. Dar eu, repet, \u00een acei trei ani mi-am dat seama c\u0103 arhitectura este o mare art\u0103. De altfel, a \u00eenceput s\u0103 fie foarte vizitat\u0103. Dac\u0103 Radu Mih\u0103ilescu a f\u0103cut proiectul \u0219i a asistat la ridicarea ei, colegul lui, \u00a0\u0218erban Sturdza, a \u00eenceput s\u0103-i fac\u0103 lobby dup\u0103 un timp, at\u00e2t \u00een Timi\u0219oara, c\u00e2t \u0219i la Bucure\u0219ti. Au plimbat prin cas\u0103 mul\u021bi critici de arhitectur\u0103, inclusiv de la reviste de arhitectur\u0103 din Paris.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Casa H. Surs\u0103 foto: Holcim<\/p>\n<\/div>\n

Casa H a fost premiat\u0103 la expozi\u0163ii na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale, a devenit subiect de film\u2026<\/strong><\/p>\n

Da, a primit o serie de premii \u0219i \u00een \u021bar\u0103, \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, la Bienala de la Vene\u021bia. La Bienala de Art\u0103 de la Bucure\u015fti am primit, \u00een anul 2000, Premiul pentru cea mai bun\u0103 lucrare de arhitectur\u0103. Apoi a fost mediatizat\u0103 \u00een foarte multe reviste, cred c\u0103 \u015fi azi este subiect \u00een programa Facult\u0103\u0163ilor de Arhitectur\u0103 din Timi\u015foara \u015fi Bucure\u015fti. Mul\u0163i din \u0163ar\u0103 m\u0103 cunosc ca fiind \u201ccel cu casa\u201d.<\/p>\n

Casa H este, \u00eentr-adev\u0103r, o reu\u015fit\u0103. Josif Kiraly, fotograf de arhitectur\u0103, la vremea aceea cel mai renumit, mi-a spus, dup\u0103 ce a terminat vizitarea casei: \u201cDomnule Herczeg, nu ave\u0163i cumva impresia c\u0103 tr\u0103i\u0163i \u00eentr-o sculptur\u0103?\u201d Ulterior am primit \u00eentrebarea asem\u0103n\u0103toare de la alte dou\u0103 persoane. \u015ei, \u00eentr-adev\u0103r, casa goal\u0103 este spectaculoas\u0103. Ea are un parcurs.<\/p>\n

C\u00e2nd am terminat casa, \u00eemi epuizasem toate resursele financiare \u015fi, pentru c\u0103 \u00eemi revenisem fizic c\u00e2t de c\u00e2t, m-am dedicat afacerii. A\u015fa c\u0103 pentru mine finalizarea ei a fost o re\u00eentoarcere la via\u0163a social\u0103 \u015fi economic\u0103. A fost un fel de pecete care mi-a determinat parcursul pe mai departe. \u00cen cei trei ani de zile am \u00eenceput s\u0103 v\u0103d lucrurile total diferit dec\u00e2t \u00eenainte.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201cCasa H mi-a schimbat via\u0163a\u201d
A\u0163i r\u0103mas prieten \u2013 o prietenie care a dep\u0103\u015fit deja 30 de ani \u2013 cu arhitectul Radu Mih\u0103ilescu\u2026 <\/strong><\/p>\n

Da, din 1994.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u2026 V-a\u0163i \u00eentrebat vreodat\u0103 ce a fost mai \u00eent\u00e2i, o rela\u0163ie interuman\u0103 \u00een baza c\u0103reia s-a ridicat aceast\u0103 bijuterie arhitectural\u0103 sau aceast\u0103 cas\u0103 a consolidat ceea ce \u00eencepuse ca o rela\u0163ie de colaborare, ca o amici\u0163ie?<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1994, c\u00e2nd \u00eenc\u0103 umblam doar sprijinit de doi oameni, aveam o firm\u0103 de construc\u0163ii cu al\u0163i doi parteneri. Am c\u00e2\u015ftigat o lucrare care viza amenajarea unei terase la Fabrica de bere, din Timi\u015foara. \u00cent\u00e2i am amenajat terasa, apoi barul, iar ulterior restaurantul \u2013 acum nu mai seam\u0103n\u0103 deloc cu ce a fost atunci. La vremea respectiv\u0103, amenajarea a fost un mare succes. \u00cen 1996 a fost expus\u0103 la Pavilionul Rom\u00e2niei de la Vene\u0163ia. Acolo, pe \u015fantier l-am cunoscut pe Radu Mih\u0103ilescu. Av\u00e2nd firm\u0103 de construc\u0163ii, cunoscusem mul\u0163i arhitec\u0163i, dar el mi-a pl\u0103cut foarte mult pentru c\u0103 vedea detaliile cu totul diferit fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i. El m-a ajutat s\u0103 \u00een\u0163eleg sensul detaliilor. C\u00e2nd fac case, foarte mul\u0163i fac o structur\u0103 pe care o decoreaz\u0103. La Radu, \u015fi structura devine finalitate. A\u015fa c\u0103 \u00een timp ne-am apropiat. Amici\u0163ia s-a transformat u\u015for-u\u015for \u00een prietenie \u015fi a\u015fa i-am \u00eencredintat construc\u0163ia casei. C\u00e2nd am terminat-o, mi-a schimbat via\u0163a, cum am spus.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Andrei Herczeg cu \u015etefan C\u0103l\u0103r\u0103\u015fanu. Foto: Robert Koteles<\/p>\n<\/div>\n

\u201c\u00cemi place s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc \u015fi experien\u0163a locuirii\u201d<\/h4>\n

Casa H este, de ani de zile, deschis\u0103 arti\u015ftilor, scriitorilor. Cum au devenit obi\u015fnuin\u0163\u0103 \u00eent\u00e2lnirile acestea?<\/strong><\/p>\n

A fost de la \u00eenceput un \u015fantier deschis, pentru c\u0103 la Radu veneau colegi de-ai lui, \u00een primul r\u00e2nd \u015eerban Sturdza, care preda la Facultatea de Arhitectur\u0103 din Timi\u015foara, \u015fi el aducea grupe de studen\u0163i. La un grup de studen\u0163i care absolviser\u0103 \u00een 1999 sau 2000 le-a spus: \u201cAcum, ca un premiu pentru faptul c\u0103 a\u0163i luat atestatul \u00een arhitectur\u0103, v\u0103 invit s\u0103 vizita\u0163i Casa Herczeg\u201d. A ridicat foarte mult \u015ftacheta casei, dup\u0103 care au venit arhitec\u0163i din Cluj, din Bucure\u015fti, iar lumea arhitec\u0163ilor are conexiuni cu arti\u015ftii, cu intelectualii, cu scriitorii.<\/p>\n

\u00cen momentul \u00een care termini o cas\u0103, trebuie s\u0103 pui art\u0103 \u00een ea. Am \u00eencercat s\u0103 recuperez mobilier care \u00eemi pl\u0103cea foarte mult, dar casa aceasta l-a \u201comor\u00e2t\u201d. E at\u00e2t de puternic\u0103, \u00eenc\u00e2t, c\u00e2nd introduc \u00een cas\u0103 o pies\u0103, de mobilier, de art\u0103 chiar care nu are vigoare, este \u201comor\u00e2t\u201d de cas\u0103 imediat.<\/p>\n

Dup\u0103 ce a fost ridicat\u0103, casa a fost goal\u0103 vreo patru ani. Aveam construit dintr-un blat de u\u015f\u0103 de exterior o mas\u0103 mare \u00een living, \u00een jurul ei ni\u015fte scaune cump\u0103rate de la Metro, mai de design, dar modeste, c\u0103r\u0163i ag\u0103\u0163ate pe rafturi, patul zidit. Nu am avut covoare, nici perdele.<\/p>\n

Casa este deschis\u0103, are ni\u015fte vitrine uria\u015fe, uneori nu \u00ee\u0163i dai seama dac\u0103 e\u015fti \u00een\u0103untru sau afar\u0103 \u015fi atunci nu sim\u0163im c\u0103 lumea care ne trece pragul ne \u00eencalc\u0103 intimitatea, nu am avut niciodat\u0103 sentimental acesta. \u00cen plus, sunt foarte deschis, \u00eemi place s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc o bucurie. La fel cum \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc un pahar de vin, \u00eemi place s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc \u015fi experien\u0163a locuirii.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

La premiere filmului \u201eLegenda Casei H\u201d. Foto UVT<\/p>\n<\/div>\n

\u201cS\u0103 bei singur un vin nu are rost\u201d<\/h4>\n

Sunte\u0163i \u015fi un buc\u0103tar foarte talentat. A\u015fa spun invita\u0163i de-ai dumneavoastr\u0103 cu care am vorbit.<\/strong><\/p>\n

E un hobby. Se simte tradi\u0163ia familiei mele din Mailat. Bunica mea g\u0103tea extraordinar de bine, mama mea, la fel. So\u0163ia mea, Delia, a preluat spiritul familiei, \u015fi ea g\u0103te\u015fte cele mai multe dintre preparate. Eu m\u0103 ocup de partea c\u0103rnurilor. Venind de la Mailat, \u015ftiu ce presupune t\u0103iatul porcului, cunosc cum se g\u0103tesc diferite c\u0103rnuri \u015fi atunci \u015ftiu s\u0103 aleg materia prim\u0103, alta dec\u00e2t cea care se g\u0103se\u015fte \u00een supermarketuri. C\u00e2nd g\u0103tim, folosim condimente foarte pu\u0163ine, dar naturale. Cu un vin bun nu po\u0163i m\u00e2nca orice.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201cPentru mine, a face vin \u00eenseamn\u0103 art\u0103\u201d, spune\u0163i. Exist\u0103 o analogie?<\/strong><\/p>\n

La fel ca \u00een cazul arti\u015ftilor, am cunoscut \u015fi enologi, proprietari de crame, precum \u015fi proprietari de enoteci. \u015ei din Rom\u00e2nia, \u015fi din Ungaria, \u015fi din Austria, Fran\u0163a, Spania, Italia, chiar \u015fi din Olanda, o \u0163ar\u0103 mica, f\u0103r\u0103 vii, care \u00eens\u0103 are enoteci cu o selec\u0163ie extraordinar\u0103 de vinuri mai ales spaniole \u015fi fran\u0163uze\u015fti, la fel din Norvegia, unde am r\u0103mas uimit de selec\u0163ia \u015fi calitatea vinurilor. Am ajuns foarte apropiat de c\u00e2\u0163iva enologi si proprietari de crame mai ales din Rom\u00e2nia \u015fi Ungaria.<\/p>\n

A\u015fa mi-am dat seama c\u0103 ceea ce numim majoritatea dintre noi vin e diferit de ceea ce se g\u0103se\u015fte \u00een enoteci. Cu enologii ace\u015ftia, proprietari de crame, am avut foarte multe degust\u0103ri. Gu\u015fti mai \u00eent\u00e2i vinul din anii recen\u0163i, din mai multe soiuri, p\u0103strat \u00een butoaie, apoi \u00eencepi s\u0103-l gu\u015fti dup\u0103 maturarea \u00een sticl\u0103 \u015fi vezi diferen\u0163a \u00eentre un vin de trei ani, unul de cinci ani, de \u015fapte ani \u015fi a\u015fa mai departe. \u00a0De pild\u0103, la unele vinuri se poate ca, \u00een primii cinci ani s\u0103 nu ofere pl\u0103cere, s\u0103 fie aspre, astringente, nepl\u0103cute. Dup\u0103 cinci ani se \u00eembl\u00e2nzesc, revine via\u0163a \u00een ele. Omul care l-a fabricat \u015ftie ce face, \u015ftie c\u00e2t s\u0103-l \u0163in\u0103 \u00een butoi, cum amestec\u0103 soiurile, c\u00e2t de bine s-a copt un soi sau altul.<\/p>\n

Am \u015fi o cram\u0103 acas\u0103, cu vinuri \u00eenvechite. Am ajuns la vinuri de 20 de ani. Majoritatea, \u00eens\u0103, coboar\u0103 p\u00e2n\u0103 pe la 15 ani, sunt extraordinare. Pe m\u0103sur\u0103 ce au trecut anii, am ajuns s\u0103 cump\u0103r vinuri tot mai bune, care au evoluat senza\u0163ional. M-am dedicat unor degust\u0103ri pe vertical\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 gu\u015fti acela\u015fi vin, dar din ani diferi\u0163i. Sunt ani \u00een care un vin nu se face, pentru c\u0103 sunt ani pro\u015fti, e ploios, \u00eenghea\u0163\u0103, \u00een al\u0163ii se supracoace, dar \u00een anii buni, care sunt majoritari, este extraordinar\u0103 evolu\u0163ia vinului. Sim\u0163i aceea\u015fi baz\u0103, dar total diferit. Dar s\u0103 bei singur un vin nu are rost. Trebuie s\u0103 te bucuri.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u015ei la enotec\u0103 ave\u0163i vinuri vechi?<\/strong><\/p>\n

Pentru enotec\u0103 cump\u0103r cantit\u0103\u0163i mai mari de vin din anul \u00een care \u00eemi place mult, iar apoi \u00eel las s\u0103 stea c\u00e2\u0163iva ani. Se pot face degust\u0103ri de vin pe vertical\u0103 din trei-patru ani sau degust\u0103ri pe orizontal\u0103 din acela\u015fi soi de strugure, produs de diferite crame, \u00een acela\u015fi an.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Andrei Herczeg. Foto: UVT<\/p>\n<\/div>\n

\u201eAjut\u00e2nd oameni din mediul cultural, deschid pu\u0163in lumea asta, \u00een care te po\u0163i bucura\u201d<\/h4>\n

Sunte\u0163i un sus\u0163in\u0103tor al artei \u015fi culturii mai cu seam\u0103 locale, ajut\u00e2nd constant \u015fi consistent aceast\u0103 zon\u0103, de ani de zile tot subfinan\u0163at\u0103 de c\u0103tre stat. A\u0163i organizat simpoziane, expozi\u0163ii, a\u0163i editat zeci de c\u0103r\u0163i \u015fi albume de art\u0103 \u015fi de istorie, sus\u0163ine\u0163i un festival de jazz \u015fi dou\u0103 tabere de sculptur\u0103. De ce o face\u0163i?<\/strong><\/p>\n

Cum a\u0163i spus, casa mea e deschis\u0103. Eu g\u0103tesc anumite feluri de m\u00e2ncare, la gr\u0103tar, so\u0163ia mea, Delia, altele, eu aleg vinurile \u015fi ne adun\u0103m \u00een jurul mesei 10-12 oameni \u015fi povestim nu doar despre art\u0103, c\u0103r\u0163i, ci \u015fi despre m\u00e2ncare, despre vin. Sunt foarte mul\u0163i intelectuali fascina\u0163i de g\u0103tit. Domnul Gabriel Liiceanu, de pild\u0103, este un mare fan al g\u0103titului. Horia Patapievici, la fel.<\/p>\n

Revenind la \u00eentrebarea dumneavoastr\u0103: de ce o fac? Ajut\u00e2nd oameni din mediul cultural, deschid pu\u0163in lumea asta \u00een care am fost \u015fi eu, la r\u00e2ndul meu, introdus, \u00een care te po\u0163i bucura, po\u0163i s\u0103 ie\u015fi din griul cotidian. \u015ei arta este ca vinul sau invers: nu te po\u0163i bucura de unul singur de art\u0103, de vin, bucuria trebuie \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103.<\/p>\n

Mai bine ajut proiecte culturale mici dec\u00e2t unele de anvergur\u0103. Am fost invitat s\u0103 sus\u0163in diferite \u00a0festivaluri, dar eu nu m\u0103 pot compara cu o banc\u0103 sau cu o companie foarte mare. Dar pentru ceea ce fac nu cer s\u0103-mi promoveze nici m\u0103car numele firmei. O fac pentru c\u0103 \u00eemi place s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc bucuria.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Interviu publicat \u015fi \u00een Puterea a Cincea.<\/a><\/em><\/p>\n

\n
\n