{"id":1050312,"date":"2025-08-01T17:16:52","date_gmt":"2025-08-01T14:16:52","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1050312"},"modified":"2025-08-01T17:16:52","modified_gmt":"2025-08-01T14:16:52","slug":"doina-rusti-tot-ceea-ce-poate-sa-faca-un-om-trecut-prin-infern-e-sa-si-spuna-povestea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1050312","title":{"rendered":"Doina Ru\u015fti: \u201cTot ceea ce poate s\u0103 fac\u0103 un om trecut prin infern e s\u0103-\u0219i spun\u0103 povestea\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/p>\n

Doina Ru\u015fti. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Doina Ru\u015fti a publicat primul s\u0103u roman autobiografic, Ferenike<\/em><\/a>(Humanitas, 2025), dintr-o anun\u0163at\u0103 serie de patru. O frumoas\u0103 fresc\u0103 de familie \u015fi, totodat\u0103, fresc\u0103 a unui sat de la Dun\u0103re, din sudul Olteniei, Como\u015fteni, parte a unei foste mo\u015fii a familiei Br\u00e2ncovenilor, care tr\u0103ie\u015fte, cu dramele inerente, schimbarea marii Istorii \u015fi intrarea \u00een lumea \u201cnou\u0103\u201d, a comunismului. Totul, v\u0103zut prin ochii feti\u0163ei de atunci. Pe fundalul acesta a avut loc tragedia care a marcat-o pentru tot restul vie\u0163ii: uciderea tat\u0103lui s\u0103u, care aflase prea multe.<\/strong><\/p>\n

Am invitat-o pe Doina Ru\u015fti la un interviu. Despre motivele care au determinat-o s\u0103 scrie aceast\u0103 carte tulbur\u0103toare. Despre familia sa din partea tat\u0103lui \u2013 al c\u0103rei \u00eentemeietor, Ion St\u0103nculescu, prieten cu Spiru Haret, ridicase, la \u00eenceputul secolului trecut, \u015ecoala din Como\u015fteni \u2013, o familie pe care Istoria venit\u0103 ca un t\u0103v\u0103lug o condamnase la drame: prizonierat \u00eentr-un lag\u0103r sovietic, deten\u0163ie politic\u0103, na\u0163ionaliz\u0103ri, umilin\u0163e, epur\u0103ri politice din cauza \u201coriginii nes\u0103n\u0103toase\u201d, arderea c\u0103r\u0163ilor. Despre familia din partea mamei sale, cu origini turce\u015fti, care devenise o exponent\u0103 a lumii \u201cnoi\u201d. \u00a0Despre cum se v\u0103d cu ochii de acum vremurile de atunci. \u201cOrice om se simte inconfortabil ca personaj de roman. Poate de aceea, am scris at\u00e2t de t\u00e2rziu aceast\u0103 carte, dup\u0103 ce s-au stins cele mai multe dintre personaje, dup\u0103 ce m-am \u00eendep\u0103rtat suficient\u201d, spune Doina Ru\u015fti.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201c<\/strong>Ferenike<\/em> este un roman despre \u00eent\u00e2lnirea mea cu moartea\u201d<\/h4>\n
\n

CV Doina Ru\u015fti<\/strong><\/p>\n

Este prozatoare, scenarist\u0103 \u0219i profesoar\u0103 universitar\u0103 cu specializare \u00een Istoria culturii \u0219i civiliza\u021biei universale pentru film.<\/p>\n

A \u00eenfiin\u021bat grupul Fic\u0163iunea \u0219i \u021bine cursuri de scriere creativ\u0103 la Universitatea din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

A scris romane cu miz\u0103 social\u0103 puternic\u0103, \u00eentre care\u00a0Fantoma din moar\u0103<\/em>\u00a0(2008),\u00a0Lizoanca la 11 ani<\/em>\u00a0(2009) sau\u00a0Logodnica<\/em>\u00a0(2017), dar este mai ales cunoscut\u0103 pentru trilogia fanariot\u0103, compus\u0103 din romanele\u00a0Homeric<\/em>\u00a0(2019),\u00a0M\u00e2\u0163a Vinerii<\/em>\u00a0(2017) \u0219i\u00a0Manuscrisul fanariot<\/em>\u00a0(2015). A mai publicat\u00a0Zogru<\/em>\u00a0(2006),\u00a0C\u0103ma\u0219a \u00een carouri<\/em>\u00a0(2010),\u00a0Omule\u0163ul ro\u0219u<\/em>\u00a0(2010),\u00a0M\u0103mica la dou\u0103 alb\u0103strele<\/em>\u00a0(2013),\u00a0Paturi oculte<\/em>\u00a0(2020) \u0219i dou\u0103 volume de povestiri:\u00a0Ciud\u0103\u0163enii amoroase din Bucure\u0219tiul fanariot<\/em>\u00a0(2022), Depravatul din Gorgani<\/em>\u00a0(2023), Zavaidoc \u00een anul iubirii<\/em>\u00a0(2024) \u015fi Ferenike<\/em> (2025).<\/p>\n

Aproape toate scrierile sale au fost reeditate \u0219i traduse \u00een numeroase limbi, \u00eentre cele mai recente edi\u021bii str\u0103ine afl\u00e2ndu-se\u00a0The Book of Perilous Dishes<\/em>\u00a0(2022, 2024, Londra),<\/p>\n

Zogru<\/em>\u00a0(2022, Marsilia) \u0219i\u00a0Dore\u0308shkrimi fanariot<\/em>\u00a0(2024, tradus \u00een albanez\u0103). \u00cen 2008 a primit Premiul pentru Proz\u0103 al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, iar \u00een 2009 Premiul Ion Creang\u0103 al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n

(Surs\u0103 CV: Editura Humanitas<\/a>)<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n

Doina, ai publicat anul acesta primul t\u0103u roman autobiografic, Ferenike.<\/em><\/a>Personajul central al c\u0103r\u0163ii este \u00eens\u0103 nu Ferenike, a\u015fa cum suntem tenta\u0163i s\u0103 credem, raport\u00e2ndu-ne la titlu, ci tat\u0103l t\u0103u, Cornel, cu destinul s\u0103u tragic. Ce te-a determinat s\u0103 scrii aceast\u0103 carte, s\u0103 faci public\u0103 aceast\u0103 poveste, dup\u0103 zeci de ani? <\/strong><\/p>\n

Mereu am scris aceast\u0103 poveste, cam \u00een toate romanele vorbesc despre tat\u0103l meu. Povestea lui mi se pare ilustrativ\u0103 pentru sistemul socialist, pentru u\u0219urin\u021ba de a declan\u0219a drame \u0219i suferin\u021b\u0103. Cornel avea 34 de ani c\u00e2nd a fost ucis, iar moartea lui face parte din cea mai important\u0103 zon\u0103 a lumii socialiste, cea a ascensiunii economice a noii burghezii ro\u0219ii. T\u00e2rziu am \u00een\u021beles dedesubturile acestui asasinat, pe care noi am \u00eencercat s\u0103-l dezleg\u0103m singuri. Lucrurile s-au \u00eent\u00e2mplat exact cum povestesc \u00een Ferenike<\/em>. Nu inventez nimic, chiar \u0219i numele sunt reale, dar \u0219i \u00eent\u00e2lnirea mea cu misteriosul criminalist din tren. S-a tot spus c\u0103 ceau\u0219ismul avea o doz\u0103 de absurd, \u00eenrudit\u0103 cu cel din romanele lui Kafka. \u00cen realitate, era haos elaborat, generat de lipsa de informa\u021bie, iar \u00een aceast labirint, se mi\u0219cau totu\u0219i oameni care au profitat din plin de sistem.<\/p>\n

Dar nu m-a interesat s\u0103 creez aici un roman social, nu este un roman politic \u00een sens clasic, ci un mod de a fic\u021bionaliza experien\u021ba direct\u0103. Ferenike<\/em> e un roman, are structura specific\u0103 genului, suspans \u0219i un imaginar pe m\u0103sur\u0103, dar faptele sunt reale, povestea \u00een sine este cea tr\u0103it\u0103 de mine, este modul \u00een care eu am \u00een\u021beles lumea prin care am trecut greu. Ferenike<\/em> este un roman despre \u00eent\u00e2lnirea mea cu moartea.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201cCeau\u0219ismul a fost o societate f\u0103r\u0103 moral\u0103, \u00een care conducerea \u00eenc\u0103puse pe m\u00e2na celor mai joase specimene\u201d<\/h4>\n

Autorit\u0103\u0163ile comuniste nu au f\u0103cut dreptate \u00een acest caz. Ai aflat, \u00eens\u0103, ce s-a \u00eent\u00e2mplat exact \u00een acea zi de \u00eenceput de iulie 1968, c\u00e2nd tat\u0103l t\u0103u a fost g\u0103sit asasinat, \u00een apropierea casei voastre? Legi tragedia aceasta de venirea vietnamezilor la CAP-ul G\u00e2ngiova, unde lucra Cornel. Cum au ap\u0103rut vietnamezii aceia \u00een Rom\u00e2nia, \u00een peisajul anilor \u201960? Este, cred, un episod necunoscut publicului larg. <\/strong><\/p>\n

Ceea ce am aflat este o perspectiv\u0103. C\u00e2t despre vietnamezi, merit\u0103 s\u0103 povestesc pu\u021bin. \u00centr-adev\u0103r, nu mult\u0103 lume \u0219tie exact cum a primit Rom\u00e2nia Clauza Na\u021biunii celei mai Favorizate<\/em> \u0219i cum a ie\u0219it Ceau\u0219escu \u00een Vest, ca un fel de erou.<\/p>\n

\u00cen realitatea anilor \u201965, dup\u0103 ce Ceau\u0219escu a pus m\u00e2na pe putere, a existat un val de entuziasm \u0219i chiar o anumit\u0103 perioad\u0103 de prosperitate. S\u0103 ne amintim c\u0103 Doljul a fost mereu gr\u00e2narul \u021b\u0103rii, iar Como\u0219teni avea agricultur\u0103 solid\u0103 \u00eenc\u0103 din interbelic. F\u0103cuse parte din mo\u0219ia lui Grigore Br\u00e2ncoveanu. Au venit comuni\u0219tii, au luat p\u0103m\u00e2nturile oamenilor, pe cei revolta\u021bi i-au ucis, iar c\u00e2nd totul a devenit bun colectiv<\/em>, acele ferme, numite CAP-uri, au \u00eenceput s\u0103 produc\u0103 pentru grupuri restr\u00e2nse, au hr\u0103nit noua oligarhie, ro\u0219ie. CAP-ul din G\u00e2ngiova a primit numele \u201cPrietenia Rom\u00e2no-Vietnamez\u0103\u201d. A\u0219a au ajuns vietnamezii \u00een vizit\u0103. Iar Vietnamul a devenit o pia\u021b\u0103 de desfacere pentru gr\u00e2ul produs de colectivi\u0219ti<\/em>, pe fostele lor terenuri. Ini\u021bial erau pl\u0103ti\u021bi bine, cam cu 20 de lei per ziua de munc\u0103, apoi, plata a fost din ce \u00een ce mai mic\u0103, ajung\u00e2nd s\u0103 fie simbolic\u0103, de nici 5 lei pe zi. Cornel era contabil, de-asta \u021bin minte cifrele, dar era \u0219i poet: se ambala, era indignat de orice act opresiv, vorbea mult. Gr\u00e2ul nostru pleca spre Vietnam, la pre\u021buri relativ mici (pentru Orient), dar cum banii intrau \u00een ni\u0219te buzunare private, nu conta foarte mult, erau oricum bani de-a moaca. Vietnamezii schimbau gr\u00e2ul pe arme, \u0219tiut fiind c\u0103 gr\u00e2ul are pre\u021buri exorbitante \u00een Orient. R\u0103zboiul din Vietnam \u00eencepuse. Pe fondul \u0103sta a fost ucis Cornel, pentru c\u0103-\u0219i d\u0103duse seama de aceast\u0103 anomalie. Fiind contabil, vedea unde se duc bani; la vreo s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 cup\u0103 moartea lui, un mili\u021bian a murit \u00een mod misterios, a fost multilat colegul de birou al lui Cornel etc. Iar alt mili\u021bian a disp\u0103rut f\u0103r\u0103 urm\u0103, reg\u0103sindu-l eu dup\u0103 ani, la Bucure\u0219ti, \u00een postura de colonel de Securitate. Toate astea le-am scris \u00een Omule\u021bul ro\u0219u<\/em>, \u00een Fantoma din moar\u0103<\/em>, \u00een c\u00e2teva povestiri, iar acum \u0219i \u00een Ferenike<\/em>.<\/p>\n

Restul \u00eel \u0219tim din istorie: Ceau\u0219escu a \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 valuri la intrarea ru\u0219ilor \u00een Cehoslovacia, Nixon a venit \u00een Rom\u00e2nia (\u00een mod absolut nea\u0219teptat), iar Rom\u00e2nia a primit Clauza<\/em>. A \u00eencetat exportul de gr\u00e2u spre Viernam, r\u0103zboiul a luat sf\u00e2r\u0219it. Sunt \u00eent\u00e2mpl\u0103ri aproape particulare, dar dac\u0103 le aduni, cam pe tot teritoriul s-a petrecut la fel. \u00cemi aduc aminte c\u0103 prin anii \u201980 am ajuns \u00eent\u00e2mpl\u0103tor acas\u0103 la un m\u0103runt activist de partid. Era foamete, erau s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een care m\u00e2ncam doar bulion pe p\u00e2ine. Dar la omul \u0103la, pe care eu \u00eel \u0219tiam pentru c\u0103 vindea \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte la negru, era un fel de mo\u0219ie, casa lui ar\u0103ta ca \u00een pu\u021binele filme americane pe care le v\u0103zusem. Lumea asta chiar era paralel\u0103<\/em>. Mereu au existat\u2026 li se spune oportuni\u0219ti<\/em>, dar eu le voi spune oameni con\u0219tien\u021bi de rolul lor, \u00eentr-o via\u021b\u0103 prea scurt\u0103. Iar lumea lui Ceau\u0219escu a fost un paradis pentru astfel de oameni.<\/p>\n

Asasinarea tat\u0103lui meu m-a f\u0103cut s\u0103 fiu foarte atent\u0103 la dramele particulare din comunism \u0219i pot s\u0103 spun cu m\u00e2na pe inim\u0103 c\u0103 erau in\u0219i care ascultau Europa Liber\u0103<\/em>, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 probleme, \u0219i al\u021bii care ascultau o singur\u0103 dat\u0103 \u0219i erau arunca\u021bi \u00een \u00eenchisori, chiar uci\u0219i. \u00cen cele mai multe cazuri era vorba despre r\u0103fuieli personale, despre cauze meschine, care profitau de un sistem aberant. Ceau\u0219ismul nu a fost un stat poli\u021bienesc pus la punct, cu program de exterminare a unei clase, ci o societate f\u0103r\u0103 moral\u0103, \u00een care conducerea \u00eenc\u0103puse pe m\u00e2na celor mai joase specimene, analfabe\u021bi, \u00een mare parte, iar \u00eentr-o astfel de lume, orice era tolerat \u00een numele partidului, al conduc\u0103torului \u0219i al altor lucruri abstracte. Aceast\u0103 lips\u0103 de respect fa\u021b\u0103 de legi, fa\u021b\u0103 de valori, s-a cizelat \u0219i constituie esen\u021ba societ\u0103\u021bii de azi. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 n-a existat o linie general\u0103 de distrugere a societ\u0103\u021bii tradi\u021bionale.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Bunicul patern, Gheorghe St\u0103nculescu, \u201eGic\u0103\u201d, la \u00eentoarcerea din lag\u0103rul sovietic, \u00een 1952. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Doina Ru\u015fti<\/p>\n<\/div>\n

\u201cLupta de clas\u0103, conflictele hr\u0103nite ideologic au fost \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 c\u0103ile arivismului proletar\u201d<\/h4>\n

Cu c\u00e2\u0163iva ani \u00eenainte \u2013 dup\u0103 ce anterior \u00eei fusese refuzat\u0103 \u00eenscrierea la Facultatea de Litere \u2013 tat\u0103l t\u0103u, scrii, a fost trimis la munca de jos, \u00een Filia\u015fi, un episod care a fost o dram\u0103 \u015fi pentru el, \u015fi pentru familie. A fost victima unei epur\u0103ri politice din cauza \u201coriginii nes\u0103n\u0103toase\u201d?<\/strong><\/p>\n

Da, a prins epurarea din anii \u201960. Practic n-a fost trimis la munca de jos, era tot contabil, dar \u00eentr-un loc f\u0103r\u0103 perspective, cam \u0103sta era sistemul. \u00cen realitate, epur\u0103rile astea, pe sistem sovietic, f\u0103ceau loc<\/em>, ca \u0219i ast\u0103zi, oamenilor din grup. Sunt da\u021bi afar\u0103 ni\u0219te profesori din motive labile, pentru a fi angaja\u021bi \u201eoamenii no\u0219tri care au lipit afi\u0219e \u00een campanie\u201d.<\/p>\n

C\u00e2t prive\u0219te facultatea, da, toate \u0219colile ideologice (umaniste) erau interzise pentru cei cu origine nes\u0103n\u0103toas\u0103, \u00een ideea c\u0103 devenind, de exemplu, profesori de rom\u00e2n\u0103, ar fi putut s\u0103 vicieze g\u00e2ndirea proletar\u0103, s\u0103 erodeze ideologia comunist\u0103, pomenindu-le despre Blaga, \u00een loc s\u0103 le vorbeasc\u0103 despre importan\u021ba tractoarelor \u00een literatur\u0103. Aceasta era linia sus\u021binut\u0103 politic. Una general\u0103, cu multe interpret\u0103ri, devia\u021bii \u0219i excep\u021bii. \u00cen realitate, disciplinele umaniste au fost mereu tratate ca fiind mai simple<\/em>, tocmai de aceea mai c\u0103utate. Or, cum ar fi putut s\u0103 fac\u0103 locuri suficiente pentru cohortele \u0219colarizate recent, prin cursuri rapide, prin \u0219coli de partid, adeseori? A existat chiar \u0219i o \u0219coal\u0103<\/em> de literatur\u0103 care a format ideologic elita literar\u0103 comunist\u0103. Eticheta aceasta, de oameni cu origine nes\u0103n\u0103toas\u0103<\/em>, a primit-o, pe l\u00e2ng\u0103 clasa de mijloc, \u0219i oricine nu \u00eenc\u0103pea pe o list\u0103. Lupta de clas\u0103, conflictele hr\u0103nite ideologic au fost \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 c\u0103ile arivismului proletar, dar \u0219i mijlocul cel mai simplu de a \u00eentre\u021bine confuzia.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Bunicul patern, Gheorghe St\u0103nculescu, \u201eGic\u0103\u201d, ofi\u0163er \u00een Armata Regal\u0103, \u00een 1938. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Doina Ru\u015fti<\/p>\n<\/div>\n

\u201cR\u0103ul nu poate fi reparat, ci doar sublimat sau m\u0103car povestit cu onestitate\u201d<\/strong><\/h4>\n

Dup\u0103 c\u0103derea comunismului ai \u00eencercat s\u0103 cau\u0163i dac\u0103 exist\u0103 un dosar de urm\u0103rire la CNSAS pe numele lui?<\/strong><\/p>\n

Nu, n-am c\u0103utat. Am avut la un moment dat o tentativ\u0103, am vorbit cu Flori B\u0103l\u0103nescu, dar apoi mi-am dat seama c\u0103 pentru mine nu conteaz\u0103. \u0218i sunt mai multe cauze: \u00een primul r\u00e2nd c\u0103 \u00een societatea comunist\u0103, pe care eu o \u0219tiu bine, totul era falsificat. Nu era vorba despre vreun program guvernamental, ci despre un tip de educa\u021bie, generalizat, cancerigen. Nici m\u0103car de implicarea lui Paul Niculescu Mizil nu sunt sigur\u0103, cu toate c\u0103 pe el ni l-au indicat oficial ca vinovat principal. Totul era contraf\u0103cut \u00een lumea aia, \u00eenc\u00e2t numai dac\u0103 erai bolnav mintal puteai s\u0103 ai \u00eencredere \u00een vreun document produs \u00een fabrica documentelor. C\u00e2nd a avut loc Explozia de la Cernob\u00eel, am fost sigur\u0103 c\u0103 e o minciun\u0103, ca s\u0103 ne \u021bin\u0103 \u00een case, exact cum scriu \u00een Fantoma din moar\u0103<\/em>. Chiar dac\u0103 ar exista lucruri adev\u0103rate, consemnate \u00een acel dosar al tat\u0103lui meu, eu nu le voi crede, pentru c\u0103 \u00een timp am dezvoltat o rezisten\u021b\u0103 puternic\u0103 \u00een fa\u021ba oric\u0103rui text comunist. Apoi, mai exist\u0103 un motiv hot\u0103r\u00e2tor pentru mine pentru a nu avea nevoie de dosarul lui Cornel. Nimic din ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een lumea lui Ceau\u0219escu nu poate fi judecat dup\u0103 legile de acum. Am oroare de oamenii care arat\u0103 ast\u0103zi cu degetul un informator al Securit\u0103\u021bii, mi se pare un act la fel de jegos ca \u0219i cel al informatorului. Nu cred \u00een acte justi\u021biare. Cred doar \u00een poveste. Tot ceea ce poate s\u0103 fac\u0103 un om dup\u0103 ce-a trecut prin infern e s\u0103-\u0219i spun\u0103 povestea. Povestea tr\u0103it\u0103 de el, nu de altul. R\u0103ul nu poate fi reparat, demontat, ci doar sublimat sau m\u0103car povestit cu onestitate.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Familia St\u0103nculescu, anii \u201930. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Doina Ru\u015fti<\/p>\n<\/div>\n

\u201cB<\/strong>\u0103tr\u00e2nul St\u0103nculescu a spus c\u0103 ru\u0219ii aveau s\u0103 c\u00e2\u0219tige r\u0103zboiul \u0219i c\u0103 toate valorile vor fi distruse\u201d<\/h4>\n

\u00cen Ferenike,<\/em> reconstitui un tablou de familie, din care fac parte \u2013 pentru a aminti personajele cel mai des evocate de tine \u2013 Dasc\u0103lul-c\u00e2ine<\/em>, Ion St\u0103nculescu, str\u0103bunicul t\u0103u \u015fi \u201c\u00eentemeietorul neamului\u201d, cel care a ridicat \u015fcoala din comun\u0103, Gic\u0103<\/em>, bunicul, regalist convins, c\u0103pitan \u00een r\u0103zboi, prizonier \u00eentr-un lag\u0103r rusesc, care se tr\u0103gea dintr-o familie de machedoni. S\u0103 vorbim pu\u021bin despre ei.<\/strong><\/p>\n

Str\u0103bunicul meu patern, c\u0103ruia am sim\u021bit nevoia s\u0103-i dau un supranume (C\u00e2inele<\/em>, pentru c\u0103 auzisem c\u0103 mergea oriunde \u00eenso\u021bit de un c\u00e2ine), era fiul unui fierar din Valea Stanciului, care la r\u00e2ndul s\u0103u venea dintr-o familie de me\u0219te\u0219ugari. A fost \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor \u0219i inspector \u0219colar, prieten cu Spiru Haret, la ideea c\u0103ruia \u0219i-a investit banii \u00een ac\u021biuni, \u0219i-a valorificat p\u0103m\u00e2nturile, ajung\u00e2nd destul de bogat pentru perioada respectiv\u0103. Haret \u00eei \u00eendemna pe \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori s\u0103 nu tr\u0103iasc\u0103 doar din salarii. Nu doar c\u0103 a f\u0103cut aproape singur reforma \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, dar Haret era preocupat \u0219i de bun\u0103starea \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor. El a trimis \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori \u00een Grecia \u0219i \u00een \u021b\u0103rile din Balcani, pentru schimburi de experien\u021b\u0103. Iar \u00eenv\u0103\u021b\u0103torii au adus de-acolo smochini \u0219i leandri, pe care \u00eei \u00eengrijeau iarna, ca s\u0103 nu \u00eenghe\u021be. Tot Haret a dezvoltat sistemul de ateliere \u0219colare (de me\u0219te\u0219uguri, de cre\u0219terea viermilor de m\u0103tase), loturile \u0219colii cu plante medicinale scumpe, gen ricin etc. Toate acestea aduceau venituri \u0219colilor \u0219i erau reinvestite. Prin urmare, Haret era des invocat \u00een casa noastr\u0103, iar dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een rapoartele lui Haret c\u0103tre rege, numele lui Ion St\u0103nculescu e des invocat.<\/p>\n

Str\u0103bunicul a avut mai mul\u021bi b\u0103ie\u021bi \u0219i o fat\u0103. Unul dintre copiii lui a fost Gic\u0103, f\u0103cut cu cea de-a treia so\u021bie, o vlah\u0103, n\u0103scut\u0103 \u00een Muntenegru, pe care o chema Zaha, moart\u0103 \u00een anul na\u0219terii mele; din fotografii mi-o amintesc fragil\u0103, cu ochii alba\u0219tri.<\/p>\n

Gic\u0103 a mo\u0219tenit-o \u00een multe privin\u021be; avea ceva din hot\u0103r\u00e2rea balcanic\u0103, a avut \u0219i cea mai complex\u0103 via\u021b\u0103. Cam \u00een toate romanele mele \u00eel invoc, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi scris vreodat\u0103 povestea lui. Gic\u0103 era cel mai mic dintre fra\u021bi, din care cauz\u0103 a fost trimis la \u0218coala Normal\u0103 (s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een casa p\u0103rinteasc\u0103, s\u0103 duc\u0103 d\u0103sc\u0103lia mai departe), cu toate c\u0103 el visa s\u0103 ajung\u0103 ofi\u021ber. Ceilal\u021bi fra\u021bi ai lui erau unul avocat, altul bancher, \u0219i mai era unul care a dezertat \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial, a fost denun\u021bat de tat\u0103l s\u0103u \u0219i \u00eempu\u0219cat. Iar Gic\u0103 fusese legat de acest frate ucis, \u0219i cred c\u0103 voia neap\u0103rat s\u0103 ias\u0103 din umbra tat\u0103lui s\u0103u, era hot\u0103r\u00e2t s\u0103 plece \u00een lume, lucru pe care l-a \u0219i f\u0103cut de c\u00e2teva ori, dup\u0103 terminarea liceului. A venit r\u0103zboiul, al doilea, iar el a plecat voluntar pe front, a ajuns repede la gradul de c\u0103pitan, fiind hot\u0103r\u00e2t pentru o carier\u0103 militar\u0103. Ultima oar\u0103 \u0219i-a v\u0103zut tat\u0103l \u00eentr-o permisie, \u00een plin r\u0103zboi, c\u00e2nd b\u0103tr\u00e2nul St\u0103nculescu i-a spus c\u0103 ru\u0219ii aveau s\u0103 c\u00e2\u0219tige r\u0103zboiul \u0219i c\u0103 toate valorile vor fi distruse. Cu predic\u021bia asta a \u0219i murit. Gic\u0103 s-a \u00eentors pe front, a c\u0103zut prizonier. Era confuzie, ofi\u021berii vorbeau despre retragerea \u00een mun\u021bi. Toat\u0103 ofi\u021berimea era convocat\u0103 la Ia\u0219i, dar acolo au fost f\u0103cu\u021bi prizonieri \u0219i trimi\u0219i \u00een Siberia. A f\u0103cut aproape 7 ani de lag\u0103r, venind de-acolo printre ultimii. Cu pu\u021bin \u00eenainte de moarte mi-a povestit ce p\u0103\u021bise. \u00cen esen\u021b\u0103, cine trecea la comunism era eliberat, trimis \u00een \u021bar\u0103 \u0219i r\u0103m\u00e2nea \u00een armat\u0103. El a stat \u00een lag\u0103r p\u00e2n\u0103 la final, \u00eempreun\u0103 cu Nistor, prietenul din copil\u0103rie. Restul vie\u021bii i-a a\u0219teptat pe americani. A murit \u00een 1983, f\u0103r\u0103 s\u0103 apuce c\u0103derea comunismului.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Bunica patern\u0103, Maria St\u0103nculescu, \u201eMi\u0163ulica\u201d. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Doina Ru\u015fti<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen acela\u015fi tablou de familie \u00eei reg\u0103sim pe Mi\u0163ulica<\/em>, bunica, \u201c\u00een rochii lungi, mi\u015fc\u0103toare ca fumul\u201d, care venea dintr-o familie de mici pr\u0103v\u0103lia\u015fi, pe Lionica,<\/em> sora sa, zis\u0103 \u201cChel\u0103reasa\u201d,<\/em> firav\u0103 \u015fi foarte elegant\u0103, la care mergeai \u00een vizite ca \u201c\u00eentr-o lume care murea\u201d, pe fiica acesteia, Mitina,<\/em> m\u0103ritat\u0103 cu un mo\u015fier aruncat \u015fi el \u00een temni\u0163ele comuniste, pe fiii lui Gic\u0103 \u015fi ai Mi\u0163ulic\u0103i: Tavic\u0103<\/em>, \u00eendr\u0103gitul t\u0103u unchi, mort prematur, Cornel<\/em>, tat\u0103l t\u0103u, Marioara<\/em>, sora lui Gic\u0103, m\u0103ritat\u0103 cu un fost judec\u0103tor, \u00eenchis \u00een timpul regimului Dej, Aurelian P\u0103cescu. Unii actori, unii martori la evenimente care au schimbat Istoria mare \u015fi care le-au schimbat destinele. C\u00e2\u0163i dintre ei au prins c\u0103derea comunismului, care le surpase lumea \u015fi viitorul?<\/strong><\/p>\n

Cred c\u0103 niciunul. Mi\u021bulica<\/em> era autohton\u0103, din Valea Stanciului, fiica unor pr\u0103v\u0103lia\u0219i, nepoata unor podgoreni. Tat\u0103l ei a murit \u00een Primul R\u0103zboi, la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, iar ea a f\u0103cut \u0218coala Normal\u0103, ca orfan\u0103 de r\u0103zboi (orfelin\u0103). Chiar \u0219i la b\u0103tr\u00e2ne\u021be era afectat\u0103 de moartea tat\u0103lui. A fost \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare. Era elegant\u0103, avea personalitate \u0219i o imagina\u021bie pe care am mo\u0219tenit-o. Toat\u0103 lumea noastr\u0103 se \u00eenv\u00e2rtea \u00een jurul ei. A murit \u00een 1987, departe de Como\u0219teni.<\/p>\n

Dar \u0219i Chel\u0103reasa <\/em>era un personaj. Ea \u0219i mama lui Gic\u0103 erau surori, am\u00e2ndou\u0103 vlahe, din Muntenegru. Pe Chel\u0103reasa<\/em> o numeam a\u0219a pentru c\u0103 era m\u0103ritat\u0103 cu chelarul de la Domeniile Regale, de la Segarcea. \u0218i a mai fost \u00eenc\u0103 o arm\u00e2nc\u0103, sor\u0103 cu ele, pe care n-am mai pomenit-o \u00een roman, m\u0103ritat\u0103 cu un \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor, bunicul lui Cornel Boiangiu, doctorul, cunoscut anticomunist.<\/p>\n

Dinspre tat\u0103, vin dintr-o familie \u00eentins\u0103, format\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103, extins\u0103 prin tot felul de alian\u021be.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201cA<\/strong>m scris despre prima \u0219i cea mai important\u0103 experien\u021b\u0103 a mea, \u00eent\u00e2lnirea cu moartea\u201d
\nE o poveste tulbur\u0103toare de familie \u00een cartea aceasta, Doina. Pe tine destinul c\u0103ruia dintre ei te-a impresionat mai tare? <\/strong><\/h4>\n

N-am scris ca s\u0103-i evoc, nu e o autobiografie, ci am scris despre prima \u0219i cea mai important\u0103 experien\u021b\u0103 a mea, \u00eent\u00e2lnirea cu moartea. S-a \u00eent\u00e2mplat ca de timpuriu s\u0103 avem mor\u021bi \u00een familie. \u0218i, desigur, m-a impresionat soarta lui Tavic\u0103, m-am sim\u021bit responsabil\u0103 pentru moartea lui Cornel. Chiar am avut acel vis \u00eenfior\u0103tor, \u00een care Ferenike m-a constr\u00e2ns s\u0103 aleg \u00eentre p\u0103rin\u021bii mei. O mai visez \u0219i-acum pe Ferenike. Mi s-a p\u0103rut nedrept c\u0103 sora lui Gic\u0103, Marioara, a murit \u00een America, f\u0103r\u0103 s\u0103 apuce s\u0103-\u0219i mai vad\u0103 \u021bara. Dar dintre to\u021bi, cel mai mult m-a impresionat via\u021ba lui Muc, pe care n-am scris-o \u00eenc\u0103.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Bunicul Ghoerghe \u015fi str\u0103bunicul Ion St\u0103nulescu. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Doina Ru\u015fti<\/p>\n<\/div>\n

\u201cAm avut \u00een fa\u021b\u0103 cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi ale societ\u0103\u021bii: cea care fusese \u0219i cea care venea\u201d<\/h4>\n

Din familia matern\u0103, care avea origini turce\u015fti, o aminte\u015fti pe Muc<\/em>, mama ta, fragil\u0103, cu ochi alba\u015ftri ,<\/em>pe Teleleica<\/em>, bunica ta, \u015fi pe o alt\u0103 fiic\u0103 a ei. O familie care devenise, spui, exponent\u0103 a lumii \u201cnoi\u201d \u015fi pe care cealalt\u0103 familie, din partea tat\u0103lui, nu o agrea. \u00cen viziunea Mi\u0163ulic\u0103i, comuni\u015ftii, exponen\u0163ii \u201clumii noi\u201d, erau \u201cneamurile proaste care ne-au distrus societatea, l-au v\u00e2ndut pe Rege \u015fi ne-au adus bol\u015fevismul pe cap\u201d. Au fost probleme de comunicare \u00eentre cele dou\u0103 familii, din acest motiv ori au reu\u015fit s\u0103 netezeasc\u0103 asperit\u0103\u0163ile?<\/strong><\/p>\n

\u00centre cele dou\u0103 familii era o pr\u0103pastie, n-au avut nicio leg\u0103tura una cu alta. De aici cred c\u0103 \u0219i r\u0103utatea lui Tanti. Mama mea a fost prins\u0103 \u00eentre aceste dou\u0103 familii, \u00eentr-un fel, am avut \u00een fa\u021b\u0103 cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi ale societ\u0103\u021bii: cea care fusese \u0219i cea care venea. De multe ori m-am g\u00e2ndit \u0219i la Teleleic\u0103, bunica matern\u0103, care cred c-a avut ghinion. Venea dintr-o familie de pr\u0103v\u0103lia\u0219i, cu origini turce\u0219ti. Era o femeie foarte frumoas\u0103, dar \u00een loc s\u0103 plece la \u0219coal\u0103, s-a m\u0103ritat cu geamba\u0219ul, care cred c\u0103 era mai mult ho\u021b de cai. \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 nu \u0219tiu mai multe despre familia mamei, destul de numeroas\u0103 de altfel, c\u0103ci Muc avea \u00eenc\u0103 6 surori. Nici fotografii nu am.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201cDin vechea bibliotec\u0103 a r\u0103mas doar o carte: Arhanghelii,<\/em> de Ag\u00e2rbiceanu\u201d<\/h4>\n

Aminte\u015fti de c\u00e2teva ori \u00een carte un episod \u00een care bunicii t\u0103i paterni, Gic\u0103 \u015fi Mi\u0163ulica, depl\u00e2ngeau arderea c\u0103r\u0163ilor de c\u0103tre comuni\u015fti, spun\u00e2nd c\u0103 le-a fost aruncat\u0103 \u00een fl\u0103c\u0103ri inclusiv coresponden\u0163a cu Haret\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00cen perioada stalinismului au fost multe atrocit\u0103\u021bi. Vorbind cu exege\u021bi ai perioadei, cineva se \u00eendoia de episodul acesta, care, \u00een casa noastr\u0103, era un fel de laitmotiv. C\u00e2ndva, \u00eenainte ca Gic\u0103 s\u0103 se fi \u00eentors din lag\u0103r, toat\u0103 biblioteca Mi\u021bulic\u0103i a fost ars\u0103, \u00een curte. Au venit doi tipi de la partid, plus pazinicii de noapte din sat, au pus-o pe Mi\u021bulica s\u0103-\u0219i care c\u0103r\u021bile \u00een curte \u0219i le-au dat foc. Era \u0219i o linie a ideologiei, parte din excesele \u00eenceputului, c\u00e2nd au venit prin \u0219coli circulare de scoatere a unor scriitori din programa \u0219colar\u0103 \u0219i din biblioteci \u2013 printre ei a fost \u0219i Eminescu. Dar erau \u0219i acte de intimidare, \u00een special fa\u021b\u0103 de intelectuali, pentru a-i implica \u00een tot ce-a urmat: colectivizare, depersonalizare, elogierea noii ordini, acceptarea comunismului etc. Toate astea s-au f\u0103cut \u00een primul r\u00e2nd cu dasc\u0103lii, cu intelectualii care aveau credibilitate \u00een fa\u021ba celorlal\u021bi. Pentru Mi\u021bulica episodul \u0103sta a fost marcant, iar \u00een romanul meu Fantoma din moar\u0103<\/em> e punctul culminant al romanului. De aceea am reluat tema \u00een Ferenike<\/em>. Toat\u0103 biblioteca noastr\u0103 era constituit\u0103 din c\u0103r\u021bi cump\u0103rate dup\u0103 aceea. Din vechea bibliotec\u0103 a r\u0103mas doar o carte: Arhanghelii<\/em> de Ag\u00e2rbiceanu. Dar \u00een Ferenike<\/em> are un rol de accentuarea atmosferei de dup\u0103 moartea lui Tavic\u0103; este doar reverbera\u021bia mor\u021bii, despre care vorbesc \u00een roman.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Moara din Como\u015fteni, men\u0163ionat\u0103 \u00een mai multe romane ale Doinei Ru\u015fti, restaurat\u0103 cu AI<\/p>\n<\/div>\n

\u201cComo\u0219teniul exist\u0103 \u00een mine\u201d<\/h4>\n

\u201cOric\u00e2t de departe a\u015f fi ajuns, Como\u015fteniul r\u0103m\u00e2nea \u00een mine, ca un vis din care nu te po\u0163i trezi\u201d, scrii. Mai exist\u0103 casa de la Como\u015fteni, mai mergi acolo?<\/strong><\/p>\n

Casa exist\u0103, dar nu mai este a mea. Ultima oar\u0103 am fost la \u00eenmorm\u00e2ntarea lui Gic\u0103, la \u00eenceputul anilor \u201980. Nu m\u0103 voi duce, nu am nevoie s\u0103 merg la Como\u0219teni. El exist\u0103 \u00een mine.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Dar p\u0103m\u00e2nturile lui Gic\u0103 \u015fi ale Mi\u0163ulicii \u2013 pentru care ea intrase \u00een vizorul comuni\u015ftilor dup\u0103 ce, la na\u0163ionalizare, \u015fi-a ascuns p\u0103m\u00e2ntul \u00een certificate fictive \u2013 au redevenit ale familiei, dup\u0103 1989?<\/strong><\/p>\n

O, nu. V\u00e2nz\u0103rile fictive nu au fost o salvare. Cred c\u0103 nici nu mai erau acei oameni de \u00eencredere, ci urma\u0219ii lor, deja perverti\u021bi \u00eentre timp, trecu\u021bi prin comunism. Finii din Valea Popii erau acum doar prdusul unei societ\u0103\u021bi opresive.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Cl\u0103direa \u015fcolii ridicate la Como\u015fteni de str\u0103bunicul t\u0103u mai exist\u0103?<\/strong><\/p>\n

Da este \u0219i ea \u00een picioare, numai c\u0103 nu mai \u00eenva\u021b\u0103 nimeni acolo. Mi-a trimis cineva o fotografie a cl\u0103dirii \u0219i mi-a spus c\u0103 nu e func\u021bional\u0103, a fost desfiin\u021bat\u0103.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

\u015ecoala din Como\u015fteni, \u00eentemeiat\u0103 de Ion St\u0103nculescu, azi, goal\u0103\u2026 Foto: Arhiv\u0103 Doina Ru\u015fti<\/p>\n<\/div>\n

\u201cA fost o u\u015furare s\u0103 scriu aceast\u0103 carte\u201d<\/h4>\n

A fost greu de scris cartea aceasta, a fost greu de readus la lumin\u0103 aceste episoade din via\u0163a ta, Doina? <\/strong><\/p>\n

Orice rememorare te pune fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu o versiune a ta. Am intrat \u00een via\u021b\u0103 cu experien\u021ba mor\u021bii \u0219i cu un anumit tip de \u00een\u021belegere a ei. Din acest motiv, romanul Ferenike<\/em> a devenit un joc \u00een marginea destinului, \u00een ideea c\u0103 dintre toate experien\u021bele unui om moartea singur\u0103 este perfect\u0103. A fost o u\u0219urare s\u0103-l scriu.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Ce crezi c\u0103 ar spune Mi\u0163ulica \u015fi Gic\u0103 dac\u0103 ar citi Ferenike<\/em>? O carte \u00een care ai edulcorat aceast\u0103 drama transgenera\u0163ional\u0103 care v-a marcat familia \u015fi \u00een care descrii cu at\u00e2t de mult talent lumea prins\u0103 dintre dou\u0103 lumi, interbelic\u0103 \u015fi comunist\u0103, dintr-un sat de la marginea Dun\u0103rii.<\/strong><\/p>\n

Mul\u021bumesc pentru apreciere, drag\u0103 Melania! Cred c\u0103 Mi\u021bulica ar avea multe de spus, iar Gic\u0103 ar ofta, f\u0103r\u0103 comentarii. Dar m-a\u0219 \u00eent\u00e2lni cu ei \u00een zona mistic\u0103, a demonului Ferenike. Mi\u021bulica avea o predispozi\u021bie spre exalt\u0103ri, era mai aproape de lumea arhaic\u0103, \u00een care orice dram\u0103 poate fi diluat\u0103 ritualic. Iar ea avea un arsenal gestual epic \u0219i simbolic, din care motiv avea \u0219i \u00een\u021belegere pentru demoni.\u00a0 Cred c\u0103 niciunul n-ar fi fost mul\u021bumit de cartea mea. De altfel, orice om se simte inconfortabil ca personaj de roman. Poate de aceea, am scris at\u00e2t de t\u00e2rziu aceast\u0103 carte, dup\u0103 ce s-au stins cele mai multe dintre personaje, dup\u0103 ce m-am \u00eendep\u0103rtat suficient.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00cen Ferenike<\/em> vorbe\u015fti despre prima \u00eencercare din via\u0163a ta, \u00eens\u0103 spui c\u0103 au fost patru astfel de \u00eencerc\u0103ri, asupra celorlalte urm\u00e2nd s\u0103 revii \u00een alte trei c\u0103r\u0163i. Po\u0163i s\u0103 dezv\u0103lui ceva, acum? <\/strong><\/p>\n

Urm\u0103toarea carte vorbe\u0219te despre dragoste.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\n
\n