{"id":1050309,"date":"2025-08-27T20:43:55","date_gmt":"2025-08-27T17:43:55","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1050309"},"modified":"2025-08-27T20:43:55","modified_gmt":"2025-08-27T17:43:55","slug":"cristian-sida-pictez-si-cand-nu-pictez","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1050309","title":{"rendered":"Cristian Sida: \u201ePictez \u015fi c\u00e2nd nu pictez\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/p>\n

Cristian Sida. Foto. Cosmin Ioachim Damian \/ Facebook<\/p>\n<\/div>\n

\u201eLibertate, delir, experiment \u015fi culoare\u201d. Prin aceste cuvinte \u00ee\u015fi define\u015fte, succint, pictura Cristian Sida. Este unul dintre cei mai aprecia\u0163i pictori rom\u00e2ni \u2013 format la \u015fcoala marilor Constantin Flondor \u015fi Romul Nu\u0163iu \u2013, un artist ajuns \u00een avangarda actualei picturi europene. \u015ei, totu\u015fi, prima lui iubire nu a fost pictura, ci muzica, pianul. Dac\u0103 ar schimba ceva \u00een via\u021b\u0103, spune, ar face pian, chiar dac\u0103, \u201epoate, ceea ce spun e nedrept fa\u021b\u0103 de parcursul meu profesional. M\u0103 v\u0103d st\u00e2nd pe o scen\u0103 \u0219i c\u00e2nt\u00e2nd Rachmaninoff sau Grieg sau Beethoven.\u201d<\/strong><\/p>\n

L-am invitat pe Cristian Sida la un dialog despre pictura, ca art\u0103, ca terapie \u015fi \u201emod de a respira\u201d, despre rolul major al luminii \u015fi al culorii \u00een arta sa, despre locurile care \u00eel inspir\u0103, despre mentori, despre prieteni \u015fi prietenie, despre \u201erela\u0163ia\u201d sa cu Fran\u0163a, care i-a devenit o a doua patrie, dar \u015fi despre expozi\u0163iile pe care le are \u00een preg\u0103tire.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201e\u00abRela\u0163ia\u00bb cu Fran\u021ba, prin mirosul de ciocolat\u0103 \u015fi al revistelor de benzi desenate Pif\u201d<\/h4>\n
\n

CV Cristian Sida<\/strong><\/p>\n

Este n\u0103scut la Arad, \u00een 13 aprilie 1974.<\/p>\n

Este absolvent al Liceului de Arte Palstice Timi\u015foara (1992), al Facult\u0103\u0163ii de Arte Plastice \u2013 specializarea Pictur\u0103 \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii de Vest din Timi\u015foara (1998). Are studii aprofundate de pictur\u0103, la aceea\u015fi facultate, la clasa profesorului Constantin Flondor (2002). Este doctor \u00een Arte vizuale (2009).<\/p>\n

Pred\u0103 la Facultatea de Arte \u0219i Design a Universit\u0103\u0163ii de Vest din Timi\u0219oara, din 1998, \u00eent\u00e2i ca preparator (1998-2002), apoi ca asistent (2002-2007), iar din 2007 este conferen\u0163iar.<\/p>\n

\u00cen 1999\u00a0 a ob\u0163inut Bursa Na\u0163ional\u0103 pentru Pictur\u0103, oferit\u0103 de Uniunea Arti\u015ftilor Plastici din Rom\u00e2nia. A primit Premiul pentru Pictur\u0103 la Bienala Interna\u0163ional\u0103 de la Izmir, Turcia (2011), Premiul de Excelen\u0163\u0103 \u00een Pictur\u0103 oferit de Uniunea Arti\u015ftilor Plastici din Rom\u00e2nia (2015) \u015fi Premiul \u201eEugen Todoran\u201d pentru Excelen\u021b\u0103 \u00een cultur\u0103 (2017).<\/p>\n

A avut mai mult de 20 de expozi\u0163ii personale \u00een \u0163ar\u0103, \u00een Fran\u0163a \u015fi \u00een Turcia, prima fiind \u00een 1996, iar cea mai recent\u0103, Sparring Partners,<\/em> \u00een 2024, la Galeria Jecza, din Timi\u015foara.<\/p>\n

Din 1999, a fost inclus \u00een peste 120 de expozi\u0163ii de pictur\u0103 na\u0163ionale, la Timi\u015foara, Bucure\u015fti, Arad, Ia\u015fi, Constan\u0163a, Cluj Napoca, T\u00e2rgu Mure\u015f, \u015fi interna\u0163ionale \u2013 \u00een Fran\u0163a (Paris, Strasbourg, Biarritz, Mericourt, Saint Cyr sur Loire, Gentioux, Tessy sur Vire, Le Barcares \u015fi Saint Genis des Fontanes), Austria (Viena), Cehia (Praga), Italia (Vene\u0163ia \u015fi Treviso), Ungaria (Budapesta, Szeged \u015fi Eger), Germania (Karlsruhe), Belgia (Bruxelles), Turcia (Izmir), Olanda (Haga) \u015fi SUA (New York).<\/p>\n

De asemenea, \u00eencep\u00e2nd cu 2014, a participat la expozi\u0163ii de art\u0103 monumental\u0103, cu lucr\u0103ri de mari dimensiuni, \u00een Fran\u0163a (la Paris, Aubusson, Gentioux \u015fi Mericourt).<\/p>\n

Este autorul volumelor O form\u0103 de dripping narativ<\/em> (Triade\/Brumar, 2009, \u00een co-autorat cu Alain Georges Leduc ), Arta abstract\u0103. Scen\u0103 a marilor evenimente \u00een practicile vizuale contemporane: origini \u015fi evolu\u0163ie<\/em> (Eurostampa, 2014), Martori<\/em> (Cosmopolitan Art, 2016) \u015fi Album 16 19<\/em> (Progressiv Nyomda \/ Editura UVT, 2019).<\/p>\n

Este membru al Uniunii Arti\u015ftilor Plastici din Rom\u00e2nia, filiala Timi\u0219oara, din 1998.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Cristian, facem interviul acesta \u00eentre dou\u0103 vizite ale tale \u00een Fran\u0163a, care \u0163i-a devenit, de mul\u0163i ani deja, o a doua patrie, unde pictezi, unde e\u015fti \u2013 ca aici, \u00een \u0163ar\u0103 \u2013, cunoscut \u015fi apreciat. C\u00e2nd \u015fi cum a \u00eenceput \u201erela\u0163ia\u201d ta cu Fran\u0163a? Ca vis, proiect concretizat sau ca joc al destinului? <\/strong><\/p>\n

\u00cen 1982, mama mea a f\u0103cut o vizit\u0103 \u00een Fran\u021ba. A avut \u0219ansa s\u0103 mearg\u0103 acolo, lucra la Casa de Cultur\u0103 din Curtici. C\u00e2nd s-a \u00eentors, pentru mine a fost un \u0219oc. Aveam opt ani, dar \u00eemi amintesc \u015fi acum senza\u021bia olfactiv\u0103 pe care am avut-o atunci: mirosul de ciocolat\u0103 \u015fi al revistelor de benzi desenate. C\u00e2nd mama s-a \u00eentors din Fran\u0163a cu celebra revist\u0103 Pif<\/em> \u2013 ulterior am aflat c\u0103 era a partidului comunist francez, ceea ce m-a \u0219ocat \u2013 am fost fascinat. A\u015fadar, a\u0219a a \u00eenceput \u201erela\u0163ia\u201d cu Fran\u021ba, prin mirosul din bagajele mamei mele, umplute cu ciocolat\u0103, cu parfumuri, cu cafea \u015fi cu acele reviste de benzi desenate. Dup\u0103 Revolu\u021bie, c\u00e2nd s-a dat dreptul la viz\u0103, am plecat \u015fi eu. Deci prima oar\u0103 a fost \u00een urm\u0103 cu 35 de ani. \u201eRela\u021bia\u201d cu Fran\u021ba s-a dezvoltat apoi ca o poveste. La fiecare plecare s-au legat noi prietenii, noi proiecte, s-au ivit noi oportunit\u0103\u021bi. \u00centre timp mi-am cump\u0103rat o cas\u0103 acolo, nu neap\u0103rat pentru a avea o cas\u0103 \u00een Fran\u021ba, ci pentru a-mi putea gestiona lucr\u0103rile, c\u0103 altminteri le l\u0103sam peste tot pe unde pictam. Acolo am \u015fi un atelier foarte mare, unde \u00eemi \u021bin lucr\u0103rile \u0219i atunci, dac\u0103 e vorba de o expozi\u021bie \u00een Paris sau altundeva \u00een Fran\u0163a, e mult mai simplu s\u0103 le ar\u0103t, s\u0103 le expun.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Casa \u015fi atelierul sunt \u00een Limousin. Cum ai ales locul acela?<\/strong><\/p>\n

\u00cen anul 2011 am ajuns \u00eentr-o reziden\u021b\u0103 de crea\u021bie \u00een zona Limousim, \u00een partea de nord a Occitaniei, un loc care in\u021bial nu mi-a pl\u0103cut \u00een mod deosebit, de\u015fi era un spa\u021biu pitoresc, un cadru natural foarte frumos, foarte tonic \u2013 locul seam\u0103n\u0103 foarte bine cu G\u0103r\u00e2na, doar c\u0103 e un platou. M-am \u00een\u021beles foarte bine cu cei de acolo, m-au chemat \u00een fiecare an \u0219i, dup\u0103 vreo \u0219apte ani, \u00een timp ce m\u0103 plimbam cu un prieten pe acolo, am \u00eentrebat c\u00e2t cost\u0103 o cas\u0103. Mi-a spus c\u0103 40.000-50.000 de euro. Av\u00e2nd ni\u0219te bani \u00een banc\u0103, mi-am zis: De ce nu? Hai s\u0103 fac o investi\u021bie. Practic, am luat-o ca un plasament bancar ini\u021bial, \u00een ideea c\u0103 o s\u0103 vin\u0103 o criz\u0103. Ulterior a devenit un fel de re\u015fedin\u0163\u0103 de var\u0103. Din p\u0103cate, \u00een timpul anului merg tot mai rar, pentru c\u0103 nu prea am timp, dar vara m\u0103 duc \u0219i stau cam o lun\u0103 acolo \u0219i lucrez doar dup\u0103 natur\u0103. Tot ce lucrez \u00een atelierul din Timi\u015foara unde crea\u021bia o stimulez din interior, for\u021b\u00e2ndu-m\u0103 pu\u021bin, acolo vine firesc, mi se livreaz\u0103 din natur\u0103 ni\u0219te date. Acolo totul e piatr\u0103, adic\u0103 piatr\u0103 pe piatr\u0103, cu jointuri de nisip. M-a atras foarte mult rela\u0163ia asta dintre piatr\u0103 \u0219i verde, \u0219i cer, plus muzeele din zon\u0103. E\u0219ti practic izolat acolo, dar dac\u0103 ai nevoie de un referent cultural sau de un r\u0103spuns, te duci la muzeu, la Aubusson, care e capitala mondial\u0103 a tapiseriei.<\/p>\n

Mi-am f\u0103cut prieteni foarte mul\u021bi, unii au grij\u0103 de cas\u0103 c\u00e2nd sunt plecat, al\u0163ii stau l\u00e2ng\u0103 mine. Suntem o comunitate mic\u0103, o enclav\u0103 de arti\u0219ti, care lucreaz\u0103 \u00een plen-air<\/em>. Fiecare are preocup\u0103ri abstracte. Eu lucrez numai dup\u0103 natur\u0103. Am un atelier imens acolo \u0219i cred c\u0103 am trei picturi \u00een\u0103untru, restul sunt f\u0103cute afar\u0103, pentru c\u0103 e p\u0103cat s\u0103 nu lucrezi la aer. Aici, la Timi\u015foara, stau \u00eenchis \u00een atelier, v\u0103d blocurile astea. Acolo, diminea\u021ba, cu cafeaua \u00een m\u00e2n\u0103, abia trezit, m\u0103 duc direct sub m\u0103r \u0219i pictez. Mai mult nu-mi trebuie \u00een via\u021ba asta dec\u00e2t momentul acela.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eCea mai bun\u0103 oportunitate de a te dezvolta este c\u00e2nd \u00eent\u00e2lne\u0219ti persoana providen\u021bial\u0103\u201d<\/h4>\n

\u00cen luna iunie, ai participat cu lucr\u0103ri la Parcul interna\u0163ional de sculptur\u0103 din localitatea francez\u0103 Mericourt, proiect pe care l-ai ini\u0163iat \u00een 2024. Cum s-a n\u0103scut ideea \u015fi de ce \u00een Fran\u0163a \u015fi nu undeva \u00een Rom\u00e2nia, unde ai mai organizat tabere de crea\u0163ie artistic\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Andrei Herczeg \u015fi \u015etefan C\u0103l\u0103r\u0103\u015fanu?<\/strong><\/p>\n

Da, \u00een 2011 am ini\u021biat cu \u0218tefan C\u0103l\u0103r\u0103\u015fanu prima tab\u0103r\u0103 de la G\u00e2r\u00e2na. Am organizat-o \u00een Fran\u0163a datorit\u0103 \u00eent\u00e2lnirilor mele din Limousin. Acei oameni care guverneaz\u0103 cultural zona aia se trag din nordul Fran\u021bei, av\u00e2nd la r\u00e2ndul lor case de vacan\u021b\u0103 acolo. Sunt cei care le ofer\u0103 studen\u021bilor mei \u0219ansa ca, \u00eencep\u00e2nd cu 2013, s\u0103 fac\u0103 anual reziden\u021be de pictur\u0103 pe banii statului francez. Totul este pl\u0103tit: avion, cas\u0103, mas\u0103, materiale.<\/p>\n

\u0218i a\u0219a ne-a venit ideea, acum un an, s\u0103 facem un parc de sculptur\u0103. Eu, fiind pictor, nu \u0219tiam \u00een ce m\u0103 bag. Este o chestie foarte complicat\u0103 logistic, dar a ie\u0219it, culmea!, foarte bine. Vecinii mei din Limousin sunt originari din nordul Fran\u021bei sau au cas\u0103 de vacan\u021b\u0103 \u00een zona respectiv\u0103. A\u015fa s-a creat o dubl\u0103 leg\u0103tur\u0103. Una institu\u021bional\u0103 \u0219i una uman\u0103. Apoi am \u00eenceput s\u0103 ducem studen\u021bi \u00een zona aceea, am \u015fi f\u0103cut reziden\u021b\u0103 de tapiserie, \u00een 2016, s-au legat prietenii cu primarul din Aubusson, care e n\u0103scut \u00een aceea\u015fi zi cu mine \u0219i care, \u00een 2023, mi-a oferit un perete de zece metri s\u0103 fac o lucrare. A fost o lucrare de 10 \/ 7 metri care a stat expus\u0103 un an, dar am f\u0103cut mai multe lucr\u0103ri de exterior. \u00cen Rom\u00e2nia n-am f\u0103cut niciodat\u0103, n-am primit o comand\u0103 pentru astfel de lucr\u0103ri. \u015ei tot \u00een Aubusson am avut o expozi\u021bie personal\u0103, la Galeria Des Marches, \u00een anul 2015, curatoriat\u0103 de Jerome Bel.<\/p>\n

Toate proiectele sunt, de fapt, rezultatele unor prietenii \u0219i unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de via\u021b\u0103 \u0219i \u00eent\u00e2lniri c\u0103, vorba lui Andrei Ple\u0219u, \u00eent\u00e2lnirile sunt esen\u021biale, eu cred \u00een asta. Cea mai bun\u0103 oportunitate de a te dezvolta este c\u00e2nd \u00eent\u00e2lne\u0219ti persoana providen\u021bial\u0103. Nu am c\u0103utat ace\u015fti oameni, la fel cum nu am c\u0103utat nici casa, nici reziden\u021ba din Fran\u0163a. Ele au venit ca un rezultat al muncii mele.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Casa din Limousin, unde este \u015fi atelierul. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Cristian Sida<\/p>\n<\/div>\n

\u201eParisul r\u0103m\u00e2ne Paris, dar mai mult de dou\u0103, trei zile nu pot r\u0103m\u00e2ne\u201d<\/h4>\n

Iiube\u0219ti Fran\u021ba, dar spui c\u0103, de\u015fi mergi la Paris foarte des, \u201enu rezist mai mult de trei zile. Parisul s-a \u00eemboln\u0103vut iremediabil\u201d. Ce te face s\u0103-l percepi a\u015fa?<\/strong><\/p>\n

\u0218i-a pierdut identitatea, \u00een primul r\u00e2nd. Parisul e foarte diferit de Fran\u021ba. \u00cen Parisul anilor \u201990, \u00een metrou se vorbea francez\u0103, acum cu greu g\u0103se\u0219ti un francez n\u0103scut acolo. \u0218i nu o spun f\u0103c\u00e2nd diferen\u021be rasiale, sociale sau culturale. E pur \u0219i simplu ceea ce reclam\u0103 \u0219i ei c\u0103 Fran\u021ba \u0219i-a pierdut identitatea \u0219i, vorba lui Cioran din anii \u201990, \u201eParisul a devenit un garaj apocaliptic\u201d. Pe mine m\u0103 sup\u0103rase afirma\u0163ia aceasta, atunci. Acum, c\u00e2nd cobor din avion, deja simt o energie grea, foarte obositoare, ceea ce nu era cazul \u00eenainte. Dar asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 numai \u00een Paris. Nu pot spune c\u0103 nu \u00eemi place, pentru c\u0103 Parisul r\u0103m\u00e2ne Paris, dar mai mult de dou\u0103, trei zile nu pot r\u0103m\u00e2ne.<\/p>\n

De cur\u00e2nd am primit invita\u021bia s\u0103 fac o expozi\u021bie acolo \u0219i stau pe g\u00e2nduri dac\u0103 s\u0103 accept. \u00cenainte cu 10-20 de ani, \u0219i dac\u0103 \u00eemi spuneai c\u0103 voi expune \u00een metrou, pe jos a\u015f fi mers. Acum nu \u0219tiu dac\u0103 Parisul mai poate fi asociat cu pictura \u0219i nici Fran\u021ba nu mai poate fi asociat\u0103 cu pictura, pentru c\u0103 Fran\u021ba merge pe o zon\u0103 conceptual\u0103 de ani de zile, fiind instituit un tip de rela\u021bie guvernamental\u0103 a artistului, dac\u0103 nu faci parte dintr-o entitate ori dintr-un proiect sau dintr-o re\u021bea, cum zic ei, nu ai acces la sferele \u00eenalte ale picturii. Deci, ori e\u0219ti pictor din \u0103sta cum sunt eu, plezirist, care picteaz\u0103 cu sufletul, ori e\u0219ti un tip riguros care stai tot ziua pe laptop \u0219i faci proiecte \u0219i postezi, postezi, postezi. Ceea ce \u0219i la noi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mai nou.<\/p>\n

Nu a\u015f putea locui la Paris, dar \u00eemi place s\u0103 merg \u00een Marais, s\u0103 stau la o cafenea, s\u0103 m\u0103 uit la oameni, \u00eemi place s\u0103 merg la Pompidou, \u00een libr\u0103rii, unde a\u015f sta ore \u00een \u0219ir, \u0219i mai pu\u021bin la expozi\u021bii.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Cristian Sida<\/p>\n<\/div>\n

Deci lectura este un hobby al t\u0103u. Pe primul loc?<\/strong><\/p>\n

Lectura nu-i primul hobby. Lectura este complementar\u0103 cumva picturii. Am tot dat exemplu, o carte: Spuma zilelor, <\/em>a lui Boris Vian. O pictur\u0103 supra-realist\u0103. Le spun \u0219i studen\u0163ilor c\u0103 un artist vizual care nu cite\u0219te are mari dificult\u0103\u021bi \u00een a scotoci \u00een interiorul lui ceea ce ar trebui s\u0103 fie, adic\u0103 sinceritatea lui, cu condi\u021bia de a deveni el \u00eensu\u015fi. Citesc \u00eens\u0103 destul de rar. Acum citesc Cine l-a ucis pe John Lennon<\/em>,\u00a0 ceva foarte edulcorat. \u00cemi plac mult scrierile biografice. Am pe noptier\u0103 Maestrul \u0219i Margareta<\/em>, \u0219i \u00een francez\u0103, \u0219i \u00een rom\u00e2n\u0103, dar tot am\u00e2n lectura. Citesc mai mult \u00een avion, seara mai pu\u021bin pentru c\u0103 seara sunt foarte obosit dup\u0103 pictat.<\/p>\n

Revenind la \u00eentrebarea ta, primul hobby, care a r\u0103mas o nostalgie, a fost muzica. A\u0219 \u0219ti s\u0103 fac muzic\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eM\u0103 v\u0103d st\u00e2nd pe o scen\u0103 \u0219i c\u00e2nt\u00e2nd Rachmaninoff sau Grieg sau Beethoven\u201d<\/h4>\n

Ai c\u00e2ntat la pian, am aflat. De ce pianul trecut pe locul 2 c\u00e2nd era pe locul 1 de fapt?<\/strong><\/p>\n

Mama avea la serviciu o pianin\u0103, eu eram \u00een clasa a III-a. \u00cen perioada aceea, pictam deja, ca orice copil, mul\u0163i \u00eemi ziceau c\u0103 sunt talentat, dar mie \u00eemi pl\u0103cea muzica, la fel ca acum. La Liceul de Muzic\u0103 \u00een Timi\u0219oara am ajuns pentru c\u0103, \u00een 1986, maic\u0103-mea m-a exilat aici, \u00eentruc\u00e2t eram b\u00e2t\u0103 la matematic\u0103, era un co\u0219mar. Luam medita\u0163ii ca s\u0103 iau nota 5 \u0219i primeam 4. Atunci \u00a0mama mi-a zis: Nu se mai poate cu tine, e\u0219ti talentat de desen \u2013 \u0219i m-a trimis aici. La internat am stat \u00een camer\u0103 cu muzicieni care m-au fascinat repet\u00e2nd de diminea\u021b\u0103, de la ora cinci, la vioar\u0103 \u015fi la pian. Ulterior, \u00een timpul facult\u0103\u021bii din nou am fost \u201evizitat\u201d de muzic\u0103, av\u00e2nd atelierele de crea\u021bie \u00een cl\u0103direa \u00een care este \u0219i acum Facultatea de Muzic\u0103, \u00een Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii. Fete care studiau la vioar\u0103 c\u0103utau sala de studiu \u0219i solfegiu \u0219i a\u0219a s-a ivit posibilitatea s\u0103 lucrez dup\u0103 model, invit\u00e2ndu-le la noi \u00een atelierul de pictur\u0103: f\u0103ceam deseori crochiuri dup\u0103 ele \u00eempreun\u0103 cu Vasile Fuiorea \u0219i cu Gyuri Fikl. Deci iat\u0103 c\u0103 muzica este \u0219i ea un \u201eSparring partner\u201d.<\/p>\n

Mi-ar fi pl\u0103cut mult mai mult s\u0103 fac muzic\u0103. Dac\u0103 a\u0219 schimba ceva \u00een via\u021b\u0103 \u2013 poate ceea ce spun e nedrept fa\u021b\u0103 de parcursul meu profesional \u2013, a\u0219 face pian. M\u0103 v\u0103d st\u00e2nd pe o scen\u0103 \u0219i c\u00e2nt\u00e2nd Rachmaninoff sau Grieg sau Beethoven. \u00cent\u00e2lnirea pe care o ai \u0219i feedback-ul pe care \u00eel prime\u0219ti pe scen\u0103, ca artist, nu sunt la fel ca \u00een pictur\u0103. \u00cen pictur\u0103, feedback-ul e \u00e0 la longue <\/em>\u0219i nici nu exist\u0103 de multe ori. \u00cen cazul muzicii, sim\u021bi energia publicului. Muzica este, pentru mine, tot. Nu pot tr\u0103i f\u0103r\u0103 muzic\u0103. \u0218i aici \u00een atelier, dac\u0103 te ui\u021bi, vezi c\u0103 am multe CD-uri, pe unele nici nu le-am ascultat. Am \u015fi DVD-uri, c\u0103 nu-mi place s\u0103 fur de pe net. \u00cemi place s\u0103 am concertul meu original, s\u0103-l pun \u00een televizor. \u0218i nu-mi place s\u0103 ascult de pe YouTube. Am \u015fi viniluri, acas\u0103. \u015ei m\u0103 duc la concerte. De cur\u00e2nd am fost la Bj\u00f6rk, la Bob Dylan. Simon & Garfunkel. Ascult jazz foarte mult, \u015fi nu numai la G\u0103r\u00e2na. Deci prima dragoste r\u0103m\u00e2ne muzica.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Cristian Sida<\/p>\n<\/div>\n

\u201eCuloarea o simt firesc, nu o caut, nu o lucrez\u201d<\/h4>\n

Pictura ta este, \u00een general, o explozie de culoare \u2013 care face bine \u015fi ochilor, \u015fi sufletului privitorului. De unde \u00ee\u0163i iei at\u00e2ta culoare?<\/strong><\/p>\n

Am \u00eendr\u0103znit s\u0103 spun mai demult c\u0103 eu cred c\u0103 culoarea m-a ales pe mine \u0219i nu eu pe ea. Pentru c\u0103 desenul \u00eel \u00eenve\u021bi toat\u0103 via\u021ba, necesit\u0103 munc\u0103 \u00een fiecare zi. Culoarea, \u00eens\u0103, dac\u0103 nu te-ai n\u0103scut cu ea, e foarte greu s\u0103 o \u00eenve\u021bi. \u021ai-o poate explica un matematician al culorii, cum era Romul Nu\u021biu, iar dac\u0103 e\u0219ti suficient de inteligent o \u00een\u021belegi. \u00cens\u0103 dac\u0103 nu te-ai n\u0103scut cu ea, e ca \u0219i cum vrei neap\u0103rat s\u0103 faci ceva, dar n-ai organul respectiv pentru a percepe. Eu culoarea o simt firesc, nu o caut, nu o lucrez. Culoarea vine din interior, dintr-un proces biografic, din \u00eent\u00e2lnirile cu tine \u00eensu\u0163i \u015fi cu al\u021bi pictori. \u00cens\u0103 dac\u0103 stau \u00een natur\u0103 \u2013 ceea ce pentru mine e momentul absolut al crea\u021biei, s\u0103 stau \u00eentre flori, \u00een miros de soare, de lavand\u0103 \u2013, nu am nevoie de nimic. M-am pus \u00een fa\u0163a p\u00e2nzei, m-am uitat la peisaj, am filtrat \u0219i am f\u0103cut. De exemplu, \u00een Corsica \u00eemi place foarte mult s\u0103 lucrez. De cur\u00e2nd m-am \u00eentors de acolo. \u0218i momentul cel mai frumos pentru mine este s\u0103 stau acolo la o cafea \u00een fa\u021ba unei coli, la un pastel, nu fac uleiuri pe loc, le fac dup\u0103 aceea de multe ori, dar le \u00eencep \u00een pastel. Eu cred c\u0103 trebuie s\u0103 te na\u0219ti cu culoarea. Avem cazul Van Gogh care spunea c\u0103 nu sufletul se orienteaz\u0103 dup\u0103 natur\u0103, ci natura dup\u0103 suflet. Adic\u0103, el era \u00een fa\u021ba naturii, dar nu picta galbenul sau violetul de acolo, ci culoarea din sufletul lui.<\/p>\n

Colori\u0219tii mari s-au n\u0103scut odat\u0103 cu apari\u021bia impresionismului. Avem Matisse, care e imens, Nicolas de Sta\u00ebl, ambii foarte mari colori\u0219ti. Culoarea este s\u00e2mburele de unde pleac\u0103 tot, \u00een cazul meu. Primul g\u00e2nd al meu nu e neap\u0103rat legat de un spa\u021biu, ci de c\u00e2teva pete de culoare. La mine crea\u021bia vine pe parcurs. Sunt foarte spontan \u0219i dup\u0103 aia intervine ra\u021biunea. E foarte greu s\u0103 o \u00eenchei o lucrare. Dac\u0103 o \u00eenchei \u00eentr-o cheie comod\u0103, conven\u021bional\u0103, am frustrarea c\u0103 nu sunt original.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Parte din \u201eatelierul\u201d corsican . Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Cristian Sida<\/p>\n<\/div>\n

\u201e<\/strong>Pentru un pictor, lumina este esen\u021bial\u0103\u201d<\/h4>\n

Te-am auzit spun\u00e2nd c\u0103 e\u0219ti fascinat de lumina sudului. E vreun loc \u00een sud unde ai pictat ? <\/strong><\/p>\n

La Nisa, dar foarte pu\u021bin. A fost mai degrab\u0103 un deziderat \u0103sta cu lumina sudului. C\u00e2nd eram adolescent romantic, visam s\u0103 am o cas\u0103 \u00een Fran\u021ba. \u00cemi aduc aminte o discu\u021bie cu un student de-al meu, fascinat \u0219i el de sudul Fran\u021bei, c\u0103ruia \u00eei spuneam c\u0103 \u00eemi voi lua o cas\u0103 acolo. N-am avut buget pentru a\u015fa ceva. C\u00e2nd vorbeam de lumina sudului, m-am referit la chemarea asta a sudului, esen\u021bial\u0103 pentru to\u021bi marii colori\u0219ti, \u00eencep\u00e2nd cu Van Gogh, Matisse, C\u00e9zanne \u2013 to\u021bi au mers \u00een sud s\u0103 caute lumina. La fel, Gauguin. Eu cred c\u0103, pentru un pictor, lumina este esen\u021bial\u0103. De fapt, asta e crucea pe care o port eu, lumina. Am probleme mari cu ochii din cauza unei boli \u0219i atunci sunt foarte traumatizat de faptul c\u0103, \u00eentr-o zi, dac\u0103 n-am grij\u0103, ar putea s\u0103 mi se diminueze vederea. E o traum\u0103. O traum\u0103 pe care o pictez. Dac\u0103 te ui\u021bi \u00een unele lucr\u0103ri ale mele, o s\u0103 vezi ochi peste tot. \u00cei pictez f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau. M\u00e2na mea are o alonj\u0103 \u00een a face a\u0219a un fel de mi\u0219care brownian\u0103, circular\u0103. Chiar \u0219i \u00een peisajele mele, dac\u0103 o s\u0103 te ui\u021bi, o s\u0103 \u00eei descoperi. La mine, nu o s\u0103 descoperi o lectur\u0103 liniar\u0103 a lucr\u0103rii din prima, cum vezi, de exemplu, la Gyuri Fikl, care a fost colegul meu. La el cite\u0219ti, e o nara\u021biune debordant\u0103, baroc\u0103. La mine descoperi. La el e foarte mult\u0103 m\u0103iestrie, pre\u0163iozitate, baroc, baroc aristocrat, chiar, de salon.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Cristian Sida<\/p>\n<\/div>\n

\u201ePictura \u00eemi vindec\u0103 tot\u201d<\/h4>\n

Spuneai \u00eentr-un interviu c\u0103, pentru tine, pictura e terapie. Ce anume pot vindeca pictura, culoarea?<\/strong><\/p>\n

\u00cen cazul meu, \u00een momentul \u00een care m\u0103 pun s\u0103 lucrez, pictura \u00eemi vindec\u0103 tot. \u015ei \u201eurmele\u201d l\u0103sate de rela\u021biile interumane ori de probleme de familie, dar \u00een primul r\u00e2nd de problemele de s\u0103n\u0103tate. E un mod foarte la \u00eendem\u00e2n\u0103 de a m\u0103 distrage de la g\u00e2ndurile negre. Am ni\u0219te probleme destul de ur\u00e2te de s\u0103n\u0103tate, iar c\u00e2nd m\u0103 pun s\u0103 pictez nu m\u0103 mai g\u00e2ndesc. \u0218i atunci sunt fericit. Nu pot picta dac\u0103 nu sunt lini\u0219tit, pentru c\u0103 trebuie s\u0103 fiu doar acolo cu g\u00e2ndul \u015fi trebuie s\u0103 fiu foarte luminos \u0219i pozitiv.<\/p>\n

Cu toate c\u0103 sunt unii care m\u0103 acuzau c\u0103, \u00een unele lucr\u0103ri de-ale mele erau cranii multe \u2013 chiar m\u0103 \u00eentreba cineva: cum po\u021bi s\u0103 pictezi moartea cu a\u0219a culori faine? \u2013, culorile erau pigmentare, \u00a0saturate, nu erau culori grizate. Cred c\u0103 un pictor trebuie s\u0103 fie foarte lini\u0219tit, senin \u0219i luminos. Mie nu-mi place pictura \u00eentunecat\u0103, nu-mi place pictura de p\u0103m\u00e2nturi coapte, brunuri, negruri, foarte rar fac a\u0219a ceva. \u00cemi place galbenul. \u00cenainte era albastrul. \u00cen ultimii trei ani \u00eens\u0103 pictez foarte mult cu galben \u0219i nu \u0219tiu de ce\u2026<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Poate e tot o leg\u0103tura \u2013 incon\u015ftient\u0103 \u2013 cu nevoia de soare, de lumin\u0103, soare, nu? <\/strong><\/p>\n

Da, \u015fi cred c\u0103 are, de fapt, leg\u0103tur\u0103 \u0219i cu faptul c\u0103 lucrez tot mai mult \u00een aer liber \u0219i atunci am \u00een fa\u0163a ochilor galbenul solar.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Al\u0103turi de Constantin Flondor, la vesnisajul expozi\u0163iei sale \u201eSparring Partners\u201d, Galeria Jecza, 2023. Foto. Arhiv\u0103 personal\u0103 Cristian Sida<\/p>\n<\/div>\n

\u201eAm avut o mare \u015fans\u0103 s\u0103-i am ca dasc\u0103li pe Flondor \u015fi pe Nu\u0163iu\u201d<\/h4>\n

L-ai amintit pe Romul Nu\u0163iu. Primul t\u0103u dasc\u0103l important, cum \u00eel nume\u015fti, a fost \u00eens\u0103 Constantin Flondor. Ce ai \u00eenv\u0103\u0163at de la el?<\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor era \u00een anii \u201980 cel mai dorit profesor, cred, din Rom\u00e2nia, pe l\u00e2ng\u0103 Corneliu Baba, pentru c\u0103 era \u0219i este un intelectual, un tip carismatic, un tip citit, \u00eel v\u0103d ca pe un nobil al picturii, \u015fi un tip care \u0219tia s\u0103-\u021bi insufle pofta de lucru. Dac\u0103 \u00eel auzeai vorbind despre art\u0103, \u00ee\u021bi venea s\u0103-i spui: V\u0103 rog frumos, nu mai pot, trebuie s\u0103 pictez. C\u00e2nd \u00eel ascultai, reu\u0219ea s\u0103-\u021bi transmit\u0103 numai din dou\u0103, trei cuvinte dragostea pentru pictur\u0103. \u00cen plus, este un artist foarte mare. Am avut \u0219ansa s\u0103-i fiu elev \u00een perioada 1988-1992. Constantin Flondor mi-a fost primul profesor adev\u0103rat, un profesor exigent, sever. \u00cenainte, \u00eel avusesem, la Arad, pe domnul Artimon, la Clubul copiilor, care m-a \u00eencurajat.<\/p>\n

La facultate nu l-am prins. Cred, \u00eens\u0103, c\u0103 nu mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103-l am profesor la facultate pentru c\u0103, uneori, avea o pozi\u0163ie radical\u0103, pe vremea aceea nu era deschis la experimentalismul lui Romul Nu\u0163iu. Nu ne spunea pe \u015fleau c\u0103 nu \u00eei place o lucrare, ne spunea: Tu faci largo gesto. Se exprima delicat, dar sim\u0163eai ironia. Dar am avut o mare \u015fans\u0103 s\u0103-l am ca prim dasc\u0103l, iar apoi pe Nu\u0163iu \u00een facultate.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Al\u0103turi de Romul Nu\u0163iu, \u00een 1999. Foto. Arhiv\u0103 personal\u0103 Cristian Sida<\/p>\n<\/div>\n

Dar de la Romul Nu\u0163iu ce ai \u00eenv\u0103\u0163at?<\/strong><\/p>\n

Am \u00eenv\u0103\u0163at multe \u00een senul libert\u0103\u0163ii de expresie, am \u00eenv\u0103\u0163at pedagogie, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftiu c\u0103 voi preda. Era un foarte bun profesor. Am \u00eenv\u0103\u0163at culoare din punct de vedere matematic. F\u0103ceam p\u0103tr\u0103\u0163ele, ca s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m matematica \u015fi contrastul. Am \u00eenceput s\u0103 pict\u0103m cu non\u015falan\u0163\u0103, dar era o non\u015falan\u0163\u0103 bine situat\u0103 pe un bagaj de baze \u015fi de tehnici \u00eenv\u0103\u0163ate de la Constantin Flondor. Nu\u0163iu a lucrat complementar, f\u0103cea cu noi culoare, compozi\u0163ie \u015fi experiment.<\/p>\n

Prin 1996-1997, mergeam cu Fikl la groapa de gunoi de la Balta Verde, unde ne c\u0103utam materiale: ma\u015fini de sp\u0103lat, bitum. Fikl a avut atunci o perioad\u0103 de obiecte, cu smoal\u0103. Acum s-au reluat prin \u015fcoal\u0103 experimente de tipul acesta \u015fi toat\u0103 lumea crede c\u0103 sunt noi. Nu, sunt dup\u0103 Duchamp, neodadaiste. Asta a fost fain la Nu\u0163iu c\u0103, av\u00e2nd-o pe fiica sa, pe Simona, la Nancy, avea tot timpul informa\u0163ia la zi din Fran\u0163a \u2013 \u00eenc\u0103 nu era epoca internetului. Venea la cursuri cu dou\u0103 plase de c\u0103r\u0163i, la ora 8 era \u00een atelier \u015fi la ora 14 pleca. Foarte bun profesor! Cei care am f\u0103cut cu el, \u00eei amintresc aici pe Tajo, pe Fikl, au mers mai departe \u015fi au ajuns unde trebuie. Lec\u0163ia lui Nu\u0163iu a fost cu b\u0103taie lung\u0103. Studen\u0163ii mei se revendic\u0103 \u015fi ei din Nu\u0163iu, de\u015fi nu l-au \u00eent\u00e2lnit niciodat\u0103. \u00cen fiecare zi m\u0103 g\u00e2ndesc la el. \u00cen fiecare diminea\u0163\u0103 ne beam cafeaua, la ora 8, discutam despre pictur\u0103. \u015ei acum, de mult ori, m\u0103 \u00eentreb: Ce ar spune el deste lucrarea asta sau asta? Pentru mine moartea lui a fost o pierdere. Mi-e tare dor de el!\u2026<\/p>\n

Un mare rol \u00een devenirea mea artistic\u0103 l-a avut \u015fi mama, care \u00eenc\u0103 din liceu m-a sus\u021binut \u0219i nu mi-a lipsit absolut nimic s\u0103 \u00eemi duc mai departe visul.<\/p>\n

A\u015f mai aminti al\u0163i c\u00e2\u0163iva oameni care, \u00eentr-un fel sau altul, au avut o contribu\u0163ie \u00een cariera mea. Helena Anderson, o artist\u0103 \u0219i proprietara unui magazin de materiale de pictur\u0103 din Anglia care, \u00een perioada liceului \u0219i a facult\u0103\u021bii, m\u0103 sponsoriza cu culori. Richard Marcziniak, prietenul meu din zona Limousin. Serge Ternisien, din nordul Fran\u021bei. Elsa Lartizien, o artist\u0103 din Corsica. Didier Senn, bunul meu prieten \u0219i confident \u00een ale plasticii. C\u0103lin Beloescu. Tiberiu Giuc\u0103.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Surs\u0103 foto: Galeria Jecza \/ Facebook<\/p>\n<\/div>\n

\u201eDac\u0103 \u00eentr-o meserie ai s\u0103rit pa\u015fii uceniciei, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ai trecut deja la beneficii\u201d<\/h4>\n

\u201eNu cred c\u0103 \u00een viitorul apropiat se va mai discuta foarte mult despre pictur\u0103, dat fiind interesul tot mai sc\u0103zut pentru aceast\u0103 art\u0103 major\u0103, deoarece este cea mai grea\u201d, ai afirmat \u00eentr-un interviu. Te refereai la interesul din partea publicului sau al arti\u015ftilor?<\/strong><\/p>\n

Nu, nu la public. Publicul, mai cu seam\u0103 t\u00e2n\u0103r, cump\u0103r\u0103 adesea pictur\u0103, iar unii au gusturi foarte bune. Interesul studen\u0163ilor de a face pictur\u0103 nu \u015ftiu dac\u0103 e unul real, \u00een cazul multora, iar al\u0163ii vin la Arte pentru c\u0103 se intr\u0103 extrem de u\u015for. F\u0103r\u0103 s\u0103 fiu cinic, r\u0103u, nu pot s\u0103 nu amintesc c\u0103, \u00een urm\u0103 cu ani de zile, erau \u015fapte-opt pe un loc, acum\u2026 \u00cemi pot da seam\u0103 de interesul studentului fa\u0163\u0103 de pictur\u0103 din modul \u00een care intr\u0103 \u00een sala de admitere. Dac\u0103 are o map\u0103 imens\u0103 \u015fi g\u00e2f\u00e2ie duc\u00e2nd-o, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eel pasioneaz\u0103 pictura. Dac\u0103 vine cu coala f\u0103cut\u0103 sul ori cu un gadget pe care \u00ee\u0163i arat\u0103 lucr\u0103ri pe ecran, \u00eemi vine s\u0103-i dau nota 4 chiar dac\u0103, poate, e geniu. Interesul scade \u015fi din cauza faptului c\u0103 nu au avut \u00eent\u00e2lnirile necesare, nu au avut profesori adev\u0103ra\u0163i care s\u0103 le insufle dragostea de pictur\u0103, cum l-am avut eu pe Constantin Flondor. Ei \u00een liceu au, \u00een multe cazuri, ni\u015fte profesori care sunt un fel de func\u0163ionari publici, cum sunt unii \u015fi la facultate. Cred c\u0103 sunt \u00eendruma\u0163i gre\u015fit, c\u0103 \u00een liceele de arte nu se mai face studiu. Sunt multe, dar diluate. \u00cenainte, \u00een \u0163ar\u0103 erau patru licee, dar bune.
\nInteresul \u2013 ca s\u0103 \u00ee\u0163i r\u0103spund la \u00eentrebare \u2013 a sc\u0103zut \u015fi din cauza faptului c\u0103 ei merg cu sutele la Design \u015fi Design grafic, crez\u00e2nd c\u0103 acolo este o ramp\u0103 de lansare \u00een publicitate. La Pictur\u0103 dac\u0103 vin 12 la admitere e mult. Pe de o parte sunt de acord, eu nu am nevoie s\u0103 lucrez cu o grup\u0103 format\u0103 din 20 de oameni. Pot lucra cu o grup\u0103 de \u015fapte-opt oameni, din care dac\u0103, la final, r\u0103m\u00e2n doi, e mare lucru. Mul\u0163i dintre ei sunt foarte interesa\u0163i acum de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103, de platforme de comunicare.\u00a0 S-ar putea s\u0103 sune deranjant, pentru c\u0103 tot repet: dac\u0103 \u00eentr-o meserie, oricare ar fi ea, ai s\u0103rit pa\u015fii uceniciei, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ai trecut deja la beneficii. Ei \u00eencep o meserie privind beneficiile ei, nu \u00eent\u00e2lnirea cu ea, procesul de formare, \u00eent\u00e2lnirea cu oameni, satisfac\u0163ii de lung\u0103 durat\u0103. Ei vor s\u0103 \u015ftie c\u0103 vor avea salariu mare. C\u0103 vor lucra cu nu \u015ftiu cine, c\u0103 vor fi cunoscu\u0163i. C\u00e2nd pictorul porne\u015fte cu ideile astea, e pierdut. Un pictor face ceea ce face pentru c\u0103 e pasionat, pentru c\u0103 pictura e un mod de a respira. Dac\u0103 dup\u0103 aceea vin validarea, consacrarea, banii, e ideal. Dar banii nu sunt totul. Evoc din nou perioada de la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201990, c\u00e2nd eu \u015fi Fikl nu aveam nici bani de bilet de tramvai, dar nu distram at\u00e2t bine. Acum avem bani suficien\u0163i, Fikl mai mul\u0163i ca mine, dar nu ne mai distr\u0103m, nu mai facem un chef.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u015ei \u00een lumea voastr\u0103, a arti\u015ftilor, s-au cam destr\u0103mat rela\u0163iile interumane, \u00eent\u00e2lnirile din via\u0163a real\u0103 fiind \u00eenlocuite de comunicarea virtual\u0103?<\/strong><\/p>\n

Da. Din p\u0103cate, tehnologiile au \u00eenstr\u0103inat. Situa\u0163ia s-a accentuat \u00een perioada pandemiei de Covid, dar \u00eencepuse s\u0103 se schimbe dinainte. \u00cen grupul nostru \u2013 din care fac parte Gyuri Fikl, Tibi Giurc\u0103, Ric\u0103 Scorobete, Horia Bojin \u2013 s-a stins flac\u0103ra asta prin anul 2005. \u00cenainte \u00eens\u0103 era o boem\u0103 \u00eentre\u0163inut\u0103 la foc continuu. \u00cen atelier nu m\u0103 v\u0103d cu ei.<\/p>\n

Mai vine uneori George Lecca, de la M\u00fcnchen. Un om care a contat \u015fi conteaz\u0103 \u00eenc\u0103 foarte mult pentru mine. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd vine la mine, vine cu tone de c\u0103r\u021bi despre art\u0103. \u00cemi face pl\u0103cere s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu el, Lecca e foarte critic \u015fi are un ochi foarte bun, \u015ftie s\u0103 anticipeze. El a anticipat seria cu Martorii<\/em>.<\/p>\n

Bogdan Ra\u0163\u0103 este, \u015fi el, un partener foarte fain de vin \u015fi discu\u0163ii despre art\u0103. Acum, \u00eens\u0103, e prins cu Kunsthalle Bega, cu copii. \u00cen rest, la mine \u00een atelier nu intr\u0103 aproape nimeni. Pe de o parte, pentru c\u0103 nu vreau s\u0103 vin\u0103 cineva c\u00e2nd lucrez, iar c\u00e2nd nu lucrez, \u00eemi place s\u0103 primesc oaspe\u0163i, dar nu fac chefuri acolo. Av\u00e2nd multe lucr\u0103ri, sunt stresat s\u0103 le permit s\u0103 fumeze.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Una dintre lucr\u0103rile de mari dimensiuni, f\u0103cut\u0103 la Aubusson. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Cristian Sida<\/p>\n<\/div>\n

\u201e<\/strong>Greu este s\u0103 pictezi ca tine\u201d<\/strong><\/h4>\n

\u00cen func\u0163ie de dimensiune, de complexitate, c\u00e2t lucrezi, \u00een medie, la un tablou?<\/strong><\/p>\n

Sunt lucr\u0103ri pe care le fac \u00een 25 de minute. Dar o lucrare de genul acesta poate fi considerat\u0103 finalizat\u0103 sau nu. La altele am lucrat \u00een total trei zile. Sunt \u015fi lucr\u0103ri care dureaz\u0103 ani pe care, din p\u0103cate, le stric pentru c\u0103 le tot reiau. Zilele trecute, de exemplu, am stricat o lucrare de nota 10, am f\u0103cut-o de 4. Din nevoia organic\u0103 de a lucra. \u00centr+una din nop\u0163ile trecute, c\u00e2nd m-am \u00eentors din Fran\u0163a, ca s\u0103 \u00eemi prelungesc un pic starea de acolo, am intervenit pe un tablou, dar l-am stricat. Aveam alt\u0103 stare, era alt moment al zilei\u2026 Trebuie s\u0103 \u015ftii s\u0103 te opre\u015fti. Cred c\u0103 acesta ar trebui s\u0103 fie curs esen\u0163ial la masterat. Dar cine \u00eel poate preda? Cine sunt eu s\u0103 spun c\u00e2nd e gata o lucrare? Nici Picasso nu ar fi putut. A\u015f putea face o analogie cu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een muzic\u0103. Acolo sunt momentele c\u00e2nd, ascult\u00e2nd un concert de pian, de pild\u0103, sim\u0163i punctul culminant. Acolo trebuie s\u0103 te opre\u015fti. Dac\u0103 vrei s\u0103 adaugi \u015fi deznod\u0103m\u00e2ntul, s-ar putea s\u0103 o estetizezi, s\u0103 faci dintr-o tr\u0103ire foarte intens\u0103 un fel de conven\u0163ie, de estetic\u0103 banal\u0103, de care eu fug. E foarte u\u015for s\u0103 pictezi frumos, armonios, estetic dac\u0103 ai culoare \u00een tine \u015fi ai educa\u0163ie. Greu este s\u0103 pictezi ca tine. P\u00e2n\u0103 la o v\u00e2rst\u0103, suntem influen\u0163a\u0163i, \u015fi eu pictam ca al\u0163ii. Dar c\u00e2nd vrei s\u0103 pictezi ca tine, \u00ee\u0163i dai seama c\u0103 e\u015fti suma Matisse, Van Gogh, a prefera\u0163ilor t\u0103i. Abia de vreo cinci-\u015fase ani am sim\u0163it c\u0103 am devenit eu, de\u015fi uneori \u00eemi mai pierd \u00eencrederea c\u0103 am devenit eu \u015fi am g\u0103sit un drum. Cel mai frumos compliment mi l-a f\u0103cut o prieten\u0103 de a mea din Corsica, \u00een al c\u0103rei atelier am fost s\u0103 lucrez de cur\u00e2nd. Ea m\u0103 g\u0103sise pe internet. C\u00e2nd ne-am \u00eent\u00e2lnit mi-a spus: \u201eC\u00e2nd \u0163i-am v\u0103zut lucr\u0103rile, mi-am zis: \u00abAcesta e altceva\u00bb\u201d. Complimentul cel mai frumos pentru un pictor este c\u00e2nd cineva \u00eei spune c\u0103 nu seam\u0103n\u0103 cu un alt pictor.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Ai picturi f\u0103cute \u00een Corsica? <\/strong><\/p>\n

Da, desigur.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Se deosebesc de cele f\u0103cute \u00een atelierul de la Timi\u015foara ori \u00een cel din Limousin?<\/strong><\/p>\n

Foarte mult. Pe de o parte se deosebesc prin stare, netulburat\u0103, acolo nu sun\u0103 telefonul\u00a0 \u2013 oricum, al meu nici nu \u015ftiu cum sun\u0103, c\u0103 e mereu pe mod silen\u0163ios \u2013, se deosebesc prin timpul de lucru, care nu e at\u00e2t de lung \u2013 \u00een Corsica stau doar dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pe an \u015fi fac multe desene \u00een pastel. Prietena asta la care stau are \u015fase hectare de p\u0103dure, m\u0103slini, eucalip\u0163i, pe malul m\u0103rii. \u00cemi pune la dispozi\u0163ie atelierul, dar \u015fi materialele ei. Din ce pictez \u00een Corsica las \u015fi acolo. Acum am f\u0103cut trei lucr\u0103ri \u015fi am plecat \u00een Rom\u00e2nia cu una. Pe de alt\u0103 parte se deosebesc prin faptul c\u0103 e o alt\u0103 lumin\u0103. De obicei, \u00een timp ce ei \u00ee\u015fi fac siesta, e lini\u015fte, m\u0103 uit la mare, pe care o am \u00een fa\u0163\u0103, la fel insula Elba \u015fi pictez. De \u015fapte ani, acela\u015fi motiv.\u00a0 C\u00e9zanne a mers la muntele Saint-Victoire de zeci de ori. Hokusai a mers la muntele Fuji tot de zeci de ori \u2013 unii zic de 60, al\u0163ii de 90 de ori \u2013 \u015fi a pictat numai v\u00e2rful muntelui. A\u015fa m\u0103 uit \u015fi eu la insula Elba pe care o v\u0103d de pe teras\u0103, printre flori \u015fi portocali. Ceea ce se schimb\u0103 e faptul c\u0103 uneori fac lucrarea mai complex\u0103, alteori mai epurat\u0103, mai re\u0163inut\u0103.<\/p>\n

C\u00e2nd am fost acum \u00een Corsica m-a sunat un prieten din Paris, care e de origine rom\u00e2n\u0103, \u015fi m-a \u00eentrebat dac\u0103 nu a\u015f vrea o expozi\u0163ie mic\u0103. Ba da \u2013 am spus \u2013 \u015fi dac\u0103 o fac, a\u015fa o intitulez: \u201eCorsica\u201d. \u015ei numai cu formate mici, pentru c\u0103 altfel, cu p\u00e2nze mari, este greu.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Expozi\u0163ie \u201eSparring Partners\u201d, de la Galeria Jecza, 2024. Surs\u0103 foto: Galeria Jecza \/ Facebook<\/p>\n<\/div>\n

O preg\u0103te\u015fti acum?<\/strong><\/p>\n

Da, pentru luna octombrie. Voi avea vreo \u015fapte-opt desene \u00een pastel \u015fi dou\u0103 picturi, toate f\u0103cute \u00een Corsica.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Unde ai acum lucr\u0103ri? \u00cen expozi\u0163ii, \u00een colec\u0163ii private?<\/strong><\/p>\n

Nu prea fac expozi\u0163ii dec\u00e2t foarte rar. Expozi\u0163ii personale fac odat\u0103 la zece ani. Ultima a fost la Galeria Jecza, anul trecut, o expozi\u0163ie mare, Sparring Partners<\/em>. \u00cenainte de a m\u0103 \u00eent\u00e2lni cu tine pentru interviu m-a sunat Filip Petcu (directorul Muzeului de Art\u0103 Timi\u015foara \u2013 n.m.) pentru o expozi\u0163ie la Sala Baroc, tot \u00een luna octombrie. Acolo ar trebui vreo \u015fase lucr\u0103ri mari, pe \u015fevalet. \u015ei tot \u00een octombrie, la \u00eenceputul lunii, va fi inagurarea Parcului de Sculptur\u0103 de la Merincourt, cu colegi din Facultatea de Arte, cu rectorul Universit\u0103\u0163ii de Vest din Timi\u015foara. Deci, sunt multe o dat\u0103. De\u015fi am o pudoare \u00een a expune, fiind foarte critic cu ceea ce fac, nu le-a\u015f refuza deoarece cred c\u0103 nu vin \u00eent\u00e2mpl\u0103tor.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

O pudoare nejustificat\u0103.<\/strong><\/p>\n

O pudoare bizar\u0103.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Cristian Sida<\/p>\n<\/div>\n

\u201eArta se poate face \u00een orice loc\u201d<\/h4>\n

\u201ePictezi ceea ce e\u015fti. E\u015fti ceea ce pictezi\u201d. E motto-ul t\u0103u, Cristian. Prin prisma acestuia, cum te-ai autodefini, cum \u0163i-ai descrie pictura?<\/strong><\/p>\n

A\u015f descri-o \u00een patru cuvinte: libertate, delir, experiment \u015fi culoare. De ce delir \u015fi experiment? Pentru c\u0103 eu \u00eencep un tablou de la stare cromatic\u0103, o stare pe care o am plec\u00e2nd de acas\u0103 spre atelier, pe jos \u2013 nu am ma\u015fin\u0103, nu suport s\u0103 conduc, o fac doar \u00een Fran\u0163a, unde nu am de ales, nu mai am nici biciclet\u0103, c\u0103 mi-a fost furat\u0103 din curte \u2013, \u015fi am culorile \u00a0\u00een minte. \u00cen momentul \u00een care m\u0103 pun s\u0103 pictez, culorile nu se schimb\u0103, se schimb\u0103 doar spa\u0163iul. Dac\u0103 sunt pe o pist\u0103 bun\u0103, culoarea e rezolvat\u0103, s\u0103 zicem c\u0103 e de 10 sau de 9,50. Apoi, m\u0103 viziteaz\u0103 g\u00e2nduri despre raportul de originalitate. Nu \u00eemi plac lucrurile prestabilite \u00een culoare, nu \u00eemi place s\u0103 \u00eemi fac proiecte pentru o lucrare mare. De aceea spun: \u201ePictezi ce e\u015fti azi\u201d. Azi sunt bine. M\u00e2ine, poate, va fi o zi grea. \u00cemi las tot timpul pl\u0103cerea \u015fi surpriza de a face chiar \u015fi incon\u015ftient multe lucruri. \u00cencerc pe c\u00e2t posibil s\u0103 nu m\u0103 repet. Evitarea repeti\u0163iei e str\u00e2ns legat\u0103 de locul \u00een care m\u0103 aflu. Dac\u0103 pictez aici, \u00een atelierul din Timi\u015foara, pictez \u00eentr-un fel. Dac\u0103 m\u0103 pui \u00eentr-un loc, cu mijloace rudimentare, o fac \u00een alt fel. Nu cu mult timp \u00een urm\u0103, le-am dat studen\u0163ilor mei o tem\u0103: s\u0103 \u00ee\u015fi imagineze c\u0103 sunt pe o insul\u0103 pustie, c\u0103 saliveaz\u0103 efectiv de nevoia de a picta \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cenu\u015f\u0103, piatr\u0103, cremene \u015fi fac\u0103 ceea ce pot. Arta se poate face \u00een orice loc. Eu pictez \u015fi c\u00e2nd nu pictez \u2013 dup\u0103 ce am terminat o lucrare, m\u0103 g\u00e2ndesc ce urmeaz\u0103 s\u0103 \u00eei fac. Pictez \u015fi \u00een repaos, nu doar \u00een picioare, la \u015fevalet.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Interviu publicat \u015fi \u00een Puterea a Cincea.<\/a><\/em><\/p>\n

\n
\n