{"id":1049185,"date":"2025-10-20T11:50:03","date_gmt":"2025-10-20T08:50:03","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1049185"},"modified":"2025-10-20T11:50:03","modified_gmt":"2025-10-20T08:50:03","slug":"dorin-dobrincu-democratia-liberala-are-sanse-reale-de-supravietuire-doar-daca-oamenii-isi-iau-in-serios-cetatenia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1049185","title":{"rendered":"Dorin Dobrincu: \u201eDemocra\u021bia liberal\u0103 are \u0219anse reale de supravie\u021buire doar dac\u0103 oamenii \u00ee\u0219i iau \u00een serios cet\u0103\u021benia\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/p>\n

Dorin Dobrincu. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Neo-legionarismul a fost adus \u00een spa\u0163iul public, \u00een ultimii ani, de c\u0103tre politicieni de la AUR, SOS \u015fi diver\u015fi mini-sateli\u0163i \u2013 politici, ideologici \u2013 tributari aceleia\u015fi cauze, dar \u015fi de fostul candidat la Pre\u015fedin\u0163ie C\u0103lin Georgescu. Au f\u0103cut-o prin discurs, prin simbolistic\u0103, prin eroizarea unor figuri legionare \u015fi prin readucerea \u00een spa\u0163iul public a violen\u0163ei.<\/strong><\/p>\n

L-am invitat pe istoricul Dorin Dobrincu, cercet\u0103tor la Institutul de Istorie \u201eA.D. Xenopol\u201d al Academiei Rom\u00e2ne \u2013 Filiala Ia\u0219i, la un interviu despre amenin\u0163\u0103rile la adresa democra\u0163iei pe care le implic\u0103 acest curent legionar. Despre confuzia indus\u0103 \u00een mod voit \u00een societate \u00eentre anti-comunism \u015fi legionarism. Despre modul \u00een care, \u00een anii comunismului, legionarii au ajuns s\u0103 colaboreze cu comuni\u015ftii \u015fi despre mo\u015ftenirea ideologic\u0103 cu care \u015fi unii, \u015fi al\u0163ii au intrat \u00een post-comunism. Despre modul \u00een care mi\u015fc\u0103ri neo-legionare au reu\u015fit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 nepedepsite \u00een ultimele trei decenii, dar \u015fi despre motivele aderen\u0163ei unui segment de popula\u0163ie la ideile din arsenalul legionar \u015fi na\u0163ional-comunist.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eCeea ce ast\u0103zi este considerat a fi legionarism este un hibrid ideologic ce se \u00eencadreaz\u0103 \u00een fascism\u201d<\/h4>\n
\n

CV Dorin Dobrincu<\/strong><\/p>\n

Este istoric, cercet\u0103tor la Institutul de Istorie \u201eA.D. Xenopol\u201d al Academiei Rom\u00e2ne \u2013 Filiala Ia\u0219i. Domeniile principale de interes sunt istoria politic\u0103, social\u0103 \u0219i religioas\u0103 a Rom\u00e2niei contemporane, editarea surselor istoriei contemporane, istoria regional\u0103. Este membru fondator \u0219i pre\u0219edinte al Mi\u0219c\u0103rii pentru Dezvoltarea Moldovei.<\/p>\n

Studii.\u00a0<\/strong>N\u0103scut \u00een 28 februarie 1972, la Darabani, jude\u0163ul Boto\u015fani, a absolvit Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u0163ii \u201cAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u015fi (1995). A urmat cursuri aprofundate de istorie, la aceea\u015fi facultate (1995-1996). Este doctor \u00een istorie, cu Magna cum laude, cu teza \u201eRezisten\u0163a armat\u0103 anticomunist\u0103 din Rom\u00e2nia (1944\u2013\u00eenceputul anilor 60)\u201d, sus\u0163inut\u0103 tot la Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u0163ii \u201eA.I. Cuza\u201d Ia\u015fi (2006).<\/p>\n

Experien\u0163a profesional\u0103. <\/strong>Din1995 este cercet\u0103tor la Institutul de Istorie \u201cA.D. Xenopol\u201d din Ia\u015fi. \u00cen perioada 2005-2013 a fost profesor\/lector asociat la Facultatea de Istorie, Centrul de Istoria Evreilor \u015fi Ebraistic\u0103, Universitatea \u201eA.I. Cuza\u201d din Ia\u015fi. \u00centre 2008 \u015fi 2014 a fost co-ini\u0163iator la Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u0163ii \u201eA.I. Cuza\u201d din Ia\u015fi al masteratului Istoria comunismului rom\u00e2nesc. \u00cen perioada iulie 2007 \u2013 iunie 2012 a fost director general al Arhivelor Na\u0163ionale ale Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Publica\u0163ii.\u00a0<\/strong>Printre volumele publicate se num\u0103r\u0103: Proba Infernului. Personalul de cult \u00een sistemul carceral din Rom\u00e2nia potrivit documentelor Securit\u0103\u0163ii, 1959-1962<\/em>, (Scriptorium, 2004); \u0162\u0103r\u0103nimea \u015fi puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii \u00een Rom\u00e2nia (1949-1962)<\/em>\u00a0(Polirom, 2005).<\/p>\n

Este co-autor \u015fi co-editor al mai multor volume: Raportul final al Comisiei Preziden\u0163iale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom\u00e2nia <\/em>(Monitorul Oficial, 2006; Humanitas, 2007);\u00a0 O istorie a comunismului din Rom\u00e2nia. Manual pentru liceu<\/em> (Polirom, 2008); Listele mor\u0163ii. De\u0163inu\u0163i politici deceda\u0163i \u00een sistemul carceral din Rom\u00e2nia potrivit documentelor Securit\u0103\u0163ii, 1945-1958<\/em> (Polirom, 2008); Istoria comunismului din Rom\u00e2nia. Documente. Perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej (1945-1965)<\/em> (Humanitas, 2009); Ghidul Arhivelor Na\u0163ionale ale Rom\u00e2niei\u00a0 (<\/em>2009); Istoria comunismului din Rom\u00e2nia, vol. II, Documente Nicolae Ceau\u015fescu (1965-1971)<\/em> (Polirom, 2012); Refugia\u021bii polonezi \u00een Rom\u00e2nia, 1939-1947,<\/em> edi\u0163ie bilingv\u0103 (rom\u00e2n\u0103-polonez\u0103) (Institutul Memoriei Na\u0163ionale \u2013 Comisia pentru Condamnarea Crimelor \u00cempotriva Natiunii Poloneze, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului \u015fi Memoria Exilului Rom\u00e2nesc, 2013); Soviet Occupation of Romania, Hungary, and Austria, 1944\/45-1948\/49<\/em> (Central European University Press, 2015); Edificarea or\u00e2nduirii socialiste: violen\u021ba politic\u0103 \u0219i lupta de clas\u0103 \u00een colectivizarea agriculturii din Rom\u00e2nia, 1949-1962<\/em> (Editura Universit\u0103\u021bii \u201eA.I. Cuza\u201d, 2017); Colectivizarea agriculturii din Rom\u00e2nia: inginerie social\u0103, violen\u021b\u0103 politic\u0103, reac\u021bia \u021b\u0103r\u0103nimii. Documente, vol. I, 1949-1950<\/em> (Editura Universit\u0103\u021bii \u201eA.I. Cuza\u201d, 2017); Omul evanghelic. O explorare a comunit\u0103\u021bilor protestante rom\u00e2ne\u0219ti (<\/em>Polirom, 2018); Istoria comunismului din Rom\u00e2nia. Manual pentru nivel liceal<\/em> (Litera, 2025).<\/p>\n

Este autor al peste 120 de episoade pe blogul 1918-2018: o istorie necunoscut\u0103 a Centenarului<\/em>, un proiect al postului de radio Europa Liber\u0103, publicate \u00eentre 16 octombrie 2027-29 aprilie 2020 \u015fi autor al zeci recenzii, note bibliografice \u015fi articole pe teme istorice.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Ultimii patru-cinci ani au readus \u00een spa\u0163iul public neo-legionarismul, prin discurs, prin simbolistic\u0103, prin eroizarea unor figuri legionare, la care au recurs AUR, SOS \u015fi diver\u015fi mini-sateli\u0163i politici, ideologici, tributari aceleia\u015fi cauze, dar \u015fi fostul candidat la Pre\u015fedin\u0163ie C\u0103lin Georgescu. Domnule Dorin Dobrincu, putem vorbi deja despre un curent legionar care amenin\u0163\u0103 democra\u0163ia?<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 1989, diverse curente ideologice \u0219i politice au continuat s\u0103 exploateze un imaginar istoric \u0219i cultural forjat \u00een perioada na\u021bional-comunismului. Figuri din trecut, \u00een mod deosebit cele considerate parte din panteonul na\u021bional, promovate \u00een spa\u021biul public prin intermediul \u0219colii, universit\u0103\u021bii, Academiei, Bisericii, Armatei, serviciilor secrete \u0219i diferitelor asocia\u021bii au\u00a0 fost prezentate \u0219i reinterpretate ca simboluri ultrana\u021bionaliste. Na\u021bional-comunismul s-a reg\u0103sit \u00een mainstreamul politic rom\u00e2nesc postdecembrist, practic \u00een majoritatea partidelor. Aceasta, pe de o parte, a asigurat continuitatea institu\u021bional\u0103, iar pe de alta reprezentarea ideologic\u0103 oficial\u0103, una care sublima na\u021biunea etnic\u0103 \u0219i statul, l\u0103s\u00e2nd \u00eens\u0103 foarte pu\u021bin spa\u021biu pentru indivizi \u0219i drepturile acestora, pentru minorit\u0103\u021bi, pentru alte identit\u0103\u021bi dec\u00e2t cele presupuse a \u00eentruchipa identitatea na\u021bional\u0103.<\/p>\n

Un curent legionar a ie\u0219it la suprafa\u021b\u0103 \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputurile postcomunismului. El a fost mult\u0103 vreme marginal, a avut o aderen\u021b\u0103 redus\u0103 din punct de vedere politic. \u00cen schimb a fost foarte insistent din punct de vedere propagandistic, reactiv\u00e2nd teme interbelice, \u00eensu\u0219indu-\u0219i altele care veneau din comunism, continuate de urma\u0219ii PCR, \u0219i construind unele noi. Nu a existat o unitate a grupusculelor neolegionare dup\u0103 1989, \u00eens\u0103 \u00eempreun\u0103 ele au creat o plas\u0103 tot mai extins\u0103, \u00een care au c\u0103zut oameni care nu aveau o cultur\u0103 democratic\u0103 \u0219i erau vulnerabili la manipulare.<\/p>\n

Ceea ce ast\u0103zi este considerat a fi legionarism \u00een Rom\u00e2nia este, de fapt, un construct eterogen, un hibrid ideologic ce se \u00eencadreaz\u0103, desigur, \u00een specia larg\u0103 a fascismului. Reg\u0103sim aici, cum aminteam, \u0219i o linie dur\u0103 legionar\u0103, \u00eens\u0103 mai degrab\u0103 redus\u0103 numeric, \u0219i elemente din na\u021bional-comunism, care \u00eencorporase multe idei fasciste. Aceste curente au \u00een comun ura fa\u021b\u0103 de valorile universale \u0219i democra\u021bia liberal\u0103, precum \u0219i etnona\u021bionalismul, \u00eenclina\u021bia autarhic\u0103 sau antiglobalismul, cum apar \u00een propaganda extremist\u0103.<\/p>\n

Nu trebuie ignorat nici caracterul profund demagogic al acestui discurs, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 niciunul dintre promotorii s\u0103i nu ar renun\u021ba, \u00een fapt, la beneficiile globaliz\u0103rii, de la libera circula\u021bie a oamenilor la bunurile de larg consum, inclusiv la cele de \u00eenalt\u0103 tehnologie. G\u0103uno\u0219enia acestui tip de discurs \u0219i atitudine nu poate \u00eens\u0103 ascunde faptul c\u0103, \u00een condi\u021biile unei sus\u021bineri semnificative din partea popula\u021biei, aceste curente extremiste devin o amenin\u021bare real\u0103 la adresa democra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

To\u0163i ace\u015ftia sus\u0163in, \u00een mod fals, c\u0103 ceea ce numim legionarism \u00een discursul, \u00een ac\u0163iunile lor \u0163ine de fapt fie de conservatorism, fie de anti-comunism. M\u0103 tem c\u0103 au creat deja o stare de confuzie \u00een societate, situa\u0163ie de care profit\u0103 electoral. Cum putem s\u0103 desp\u0103r\u0163im apele \u00eentre, s\u0103-i numesc a\u015fa, anti-comuni\u015ftii buni \u015fi cei r\u0103i, de factur\u0103 (neo-)legionar\u0103?<\/strong><\/p>\n

Discursul de tip legionar \u2013 fascist de-a dreptul \u2013 pretinde c\u0103 este conservator, c\u0103 ap\u0103r\u0103 valorile tradi\u021bionale, familia \u0219i na\u021biunea. \u00cen realitate, este vorba de extremism, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 recupereze istoria ultrana\u021bionalist\u0103, antidemocratic\u0103 \u0219i violent\u0103 a mi\u0219c\u0103rilor de acela\u0219i tip din perioada interbelic\u0103 sau din timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. De asemenea, fasci\u0219tii de diferite tipuri revendic\u0103 primatul luptei anticomuniste, \u00een mod particular \u00een perioada stalinismului total. Asta \u00eenseamn\u0103 punerea \u00eentr-un con de umbr\u0103 a celorlal\u021bi care s-au \u00eempotrivit regimului comunist.<\/p>\n

\u00cen istoria Rom\u00e2niei, inclusiv \u00een cea comunist\u0103, exist\u0103 \u0219i curente care, f\u0103r\u0103 a fi neap\u0103rat imaculate, s-au situat de partea pluralist\u0103, democratic\u0103 a societ\u0103\u021bii. Fie c\u0103 vorbim de \u021b\u0103r\u0103ni\u0219ti, liberali, social-democra\u021bi sau de membri ai altor grupuri politice \u00eenrudite, ace\u0219tia militau pentru un regim politic mai aproape de idealul democratic. Marii adversari ai orient\u0103rii liberal-democratice a \u021b\u0103rii spre jum\u0103tatea secolului XX au fost fasci\u0219tii de diferite nuan\u021be \u0219i comuni\u0219tii. Pe fondul sl\u0103biciunilor interne \u0219i \u00eentr-un context complicat, sub influen\u021ba puterilor totalitare, at\u00e2t fasci\u0219tii, c\u00e2t \u0219i comuni\u0219tii au ajuns la putere, primii pentru o foarte scurt\u0103 perioad\u0103, iar ultimii aproape jum\u0103tate de veac.<\/p>\n

Comuni\u0219tii au fost victime ale fascismului, a\u0219a cum \u0219i fasci\u0219tii, \u00een special legionarii, au fost persecuta\u021bi de regimul comunist. \u00cens\u0103 acest statut de victime nu le confer\u0103 legitimitate pentru a fi promova\u021bi ast\u0103zi ca modele ideatice sau politice. Au existat antifasci\u0219ti \u0219i anticomuni\u0219ti care au sus\u021binut c\u0103 drumul de urmat pentru societatea rom\u00e2neasc\u0103 era cel al democra\u021biei liberale \u0219i au pl\u0103tit un pre\u021b greu pentru aceste convingeri. Biografiile lor ne pot ajuta s\u0103 \u00een\u021belegem cum unii oameni au reu\u0219it s\u0103-\u0219i p\u0103streze luciditatea \u0219i demnitatea \u00een vremuri de co\u0219mar.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eMulte teme ale radicalismului de extrem\u0103 dreapta, absorbite de regimul comunist\u201d<\/h4>\n

\u00centre legionari \u015fi comuni\u015fti au existat, \u015ftim deja, \u201eleg\u0103turi istorice\u201d. Care a fost parcursul legionarilor \u00een perioada comunismului? Cum au ajuns victima \u015fi c\u0103l\u0103ul s\u0103 \u00ee\u015fi dea m\u00e2na, cum a ajuns victima s\u0103 fie surs\u0103 de inspira\u0163ie ideologic\u0103 pentru c\u0103l\u0103u? <\/strong><\/p>\n

La sf\u00e2r\u0219itul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, Mi\u0219carea Legionar\u0103 era fragmentat\u0103 \u00een mai multe fac\u021biuni, \u00een func\u021bie de raportarea fa\u021b\u0103 de liderul Horia Sima \u0219i de viziunea asupra viitorului, inclusiv a rela\u021biei cu autorit\u0103\u021bile. Cei mai mul\u021bi legionari i-au r\u0103mas fideli lui Sima, fie c\u0103 erau \u00een exil, fie \u00een \u021bar\u0103. Al\u021bii, mai pu\u021bini, erau critici fa\u021b\u0103 de curentul principal. Unii legionari au \u00eencercat s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 locul \u00een diferite forma\u021biuni politice, de la Partidul Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc \u0219i Partidul Na\u021bional Liberal p\u00e2n\u0103 la Partidul Social Democrat \u0219i Partidul Comunist Rom\u00e2n, \u00eendeosebi \u00een ultimele dou\u0103.<\/p>\n

Comuni\u0219tii au desf\u0103\u0219urat chiar, inclusiv prin vocea unor lideri de v\u00e2rf, o campanie de atragere a legionarilor \u00een propriile r\u00e2nduri. Legionarii de orientare simist\u0103 au semnalat \u0219i ei deschiderea spre o colaborare cu comuni\u0219tii. \u00cen cele din urm\u0103, \u00een decembrie 1945, s-a \u00eencheiat un pact \u00eentre Teohari Georgescu, ministrul comunist de Interne, \u0219i Nicolae Petra\u0219cu, liderul legionarilor din \u021bar\u0103. Se prevedea ca legionarii afla\u021bi \u00een clandestinitate s\u0103 ias\u0103 la suprafa\u021b\u0103, s\u0103 se \u00eenregistreze la autorit\u0103\u021bi \u0219i s\u0103 predea armele, muni\u021bia \u0219i diverse echipamente de\u021binute, beneficiind de amnistie \u0219i put\u00e2ndu-\u0219i relua via\u021ba \u00een condi\u021bii normale.<\/p>\n

\u00cen\u021belegerea le-a folosit mai ales comuni\u0219tilor, care au putut astfel s\u0103-i neutralizeze o vreme pe legionari, dar le-a folosit \u0219i acestora, care au beneficiat de o perioad\u0103 de relativ\u0103 lini\u0219te. Aceasta a luat sf\u00e2r\u0219it la 14-15 mai 1948, c\u00e2nd a avut loc arestarea unui num\u0103r mare de legionari, trimi\u0219i \u00een fa\u021ba tribunalelor militare \u0219i condamna\u021bi. Ace\u0219tia \u2013 \u0219i al\u021bii re\u021binu\u021bi dup\u0103 aceea \u2013 au ajuns \u00een \u00eenchisori, colonii sau lag\u0103re de munc\u0103, unde s-au al\u0103turat altor legionari care se aflau \u00een deten\u021bie \u00eenc\u0103 din timpul r\u0103zboiului, pentru activitate politic\u0103 ilegal\u0103. De asemenea, \u00een anii 1950 numero\u0219i al\u021bi fo\u0219ti legionari intra\u021bi \u00een PMR \u2013 proveni\u021bi fie din PCR, fie din PSD \u2013 au trecut prin verificarea dispus\u0103 de partid \u0219i au fost epura\u021bi. Unii, foarte pu\u021bini, care au avut parte \u0219i de protec\u021bie, au sc\u0103pat \u0219i chiar au putut face cariere \u00een unele domenii, \u00eens\u0103 au fost mereu \u0219antajabili pentru trecutul lor.<\/p>\n

Eliberarea masiv\u0103 a de\u021binu\u021bilor politici, inclusiv a fo\u0219tilor legionari, \u00een anii 1962-1964, s-a suprapus peste virarea regimului comunist spre na\u021bionalism \u0219i \u00eenc\u0103 \u00eentr-o form\u0103 extrem\u0103. Noua variant\u0103 de regim hibrid este desemnat\u0103 drept na\u021bional-comunism. Aceasta a sedus o parte important\u0103 a popula\u021biei Rom\u00e2niei, pe mul\u021bi intelectuali, nu doar dintre cei tineri, dar \u0219i pe fo\u0219tii membri ai partidelor na\u021bionaliste, \u00een particular pe legionari.<\/p>\n

Documentele din anii 1960-1970 indic\u0103 faptul c\u0103 unii fo\u0219ti legionari, \u00een special \u00een cercuri private, priveau cu simpatie regimul na\u021bional-comunist, apreciind \u00een special distan\u021barea de Moscova \u0219i etnona\u021bionalismul promovat oficial, dar \u0219i modernizarea economic\u0103. De\u0219i propaganda oficial\u0103 a continuat s\u0103-i atace pe legionari de-a lungul \u00eentregii perioade comuniste, multe teme ale radicalismului de extrem\u0103 dreapta au fost absorbite de regim, de la na\u021bionalismul integral \u0219i antisemitismul disimulat la antiliberalismul resuscitat \u0219i protocronismul \u00een cre\u0219tere. \u00cen plus, at\u00e2t legionarismul, c\u00e2t \u0219i comunismul au sus\u021binut c\u0103 vor s\u0103 creeze un \u201eom nou\u201d, ceea ce caracterizeaz\u0103 proiectele lor voluntariste \u0219i radicale de reconfigurare a societ\u0103\u021bii \u0219i indivizilor.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Surs\u0103 foto: Revista Arhivelor<\/p>\n<\/div>\n

\u201eExemplul lui Marian Munteanu ilustreaz\u0103 cum ideile legionare se transmit de la vechii militan\u021bi la noii converti\u021bi\u201d<\/h4>\n

Dac\u0103 \u00eenainte de 1989 leg\u0103tura dintre legionari \u015fi comuni\u015fti putea fi pus\u0103 pe seama unui \u015fantaj al celor din urm\u0103, afla\u0163i la putere, dup\u0103 decembrie 1989 ce a f\u0103cut ca aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 s\u0103 se perpetueze?<\/strong><\/p>\n

Tema legionarismului a fost reactivat\u0103 de noua putere postdecembrist\u0103 \u00een iunie 1990, \u00een contextul reprim\u0103rii manifesta\u021biei-maraton din Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii. Pentru a justifica interven\u021bia violent\u0103 a minerilor, Ion Iliescu a sus\u021binut c\u0103 regimul s\u0103u era atacat de \u201egolani\u201d, \u201ehuligani\u201d \u0219i \u201elegionari\u201d. Autorit\u0103\u021bile au f\u0103cut apel la o tem\u0103 care provenea din propaganda comunist\u0103, atribuind extremei drepte contestarea unui regim care descindea din cel de dinainte de decembrie 1989. De\u0219i membri ai partidelor de opozi\u021bie au fost prezen\u021bi, Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii nu a fost un demers organizat de un partid, ci o mi\u0219care civic\u0103, cu caracter anticomunist \u0219i pro-democratic. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu au putut participa \u0219i aderen\u021bi la curente politice care aveau r\u0103d\u0103cini \u00een extrema dreapt\u0103, \u00een form\u0103 explicit\u0103 sau difuz\u0103.<\/p>\n

Cel mai cunoscut caz al unui personaj emblematic pentru Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii, care la scurt\u0103 vreme s-a afi\u0219at ca adept al neolegionarismului, a fost Marian Munteanu. Apropiat de Petre \u021au\u021bea, fost de\u021binut legionar \u00een perioada comunist\u0103, Munteanu a devenit \u00een 1990 pre\u0219edinte al Ligii Studen\u021bilor, pentru ca \u00een anul urm\u0103tor s\u0103 \u00eenfiin\u021beze Mi\u0219carea pentru Rom\u00e2nia. Aceast\u0103 organiza\u021bie avea ideologie, discurs public, simboluri \u0219i structur\u0103 de tip legionar, iar liderul s\u0103u \u00eel imita pe Codreanu, fostul c\u0103pitan al Mi\u0219c\u0103rii Legionare. Acest experiment politic a e\u0219uat. \u00cen anul 2000, \u00een politica rom\u00e2neasc\u0103 a existat o apropiere \u00eentre doi oameni care fuseser\u0103 \u00een tabere opuse \u00een primul an postcomunist, Marian Munteanu, fost\u0103 victim\u0103 a minerilor, \u0219i Virgil M\u0103gureanu, primul director al Serviciului Rom\u00e2n de Informa\u021bii, continuatorul Securit\u0103\u021bii. Numele celui dint\u00e2i a fost amintit \u00een pozi\u021bia de candidat la Pre\u0219edin\u021bia Rom\u00e2niei din partea Alian\u021bei Na\u021bionale, o forma\u021biune rezultat\u0103 din fuziunea Partidului Unit\u0103\u021bii Na\u021bionale cu Partidul Na\u021bional Rom\u00e2n, condus de M\u0103gureanu. \u00cens\u0103 toat\u0103 afacerea s-a stins \u00eenainte de a \u00eencepe efectiv. \u00cen 2016, Munteanu a fost propus candidat al PNL la Prim\u0103ria General\u0103 a Bucure\u0219tiului, cu o foarte slab\u0103 opozi\u021bie \u00een interior, \u00eens\u0103 \u00een cele din urm\u0103 reac\u021biile publice au dus la retragerea sa. Ambi\u021biile sale politice par s\u0103 fi luat sf\u00e2r\u0219it \u00een acela\u0219i an, c\u00e2nd a participat la alegerile parlamentare \u00een fruntea Partidului Alian\u021ba Noastr\u0103 Rom\u00e2nia, ob\u021bin\u00e2nd un scor minuscul. \u00cen acela\u0219i an, Munteanu a fost identificat ca informator pl\u0103tit al Securit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Exemplul lui Munteanu mi se pare relevant pentru c\u0103 ilustreaz\u0103 cum ideile legionare se transmit de la vechii militan\u021bi la noii converti\u021bi, dar \u0219i care sunt complicit\u0103\u021bile ideologice, politice, institu\u021bionale \u0219i de afaceri \u00een postcomunism. Unii dintre cei care au devenit legionari \u00een postcomunism \u2013 dar cu r\u0103d\u0103cini \u00eenainte de 1989 \u2013 se reg\u0103sesc \u00een anumite medii intelectuale, universit\u0103\u021bi, institu\u021bii, mass-media, cercuri clericale \u0219i \u00een partide. Nu lipsesc leg\u0103turile cu serviciile secrete, care pe de o parte infiltreaz\u0103 \u0219i controleaz\u0103 grup\u0103rile neolegionare, iar pe de alt\u0103 parte le folosesc \u00een ac\u021biuni de tip perdea de fum, pentru mascarea unor ac\u021biuni de compromitere a unor persoane considerate incomode. Coarda sensibil\u0103 a multora dintre cei care proveneau din mediile amintite, inclusiv a legionarilor \u2013 \u0219i a altor fasci\u0219ti autohtoni \u2013, a fost mereu etnona\u021bionalismul, \u00een varianta sa extrem\u0103.<\/p>\n

Pentru mul\u021bi dintre ace\u0219ti actori, democra\u021bia liberal\u0103, drepturile omului \u0219i orientarea pro-occidental\u0103 nu reprezentau un ideal. Modelul lor preferat era unul autoritar, etnona\u021bionalist, inspirat din fascismul interbelic \u0219i na\u021bional-comunismul ceau\u0219ist, cu accente protocroniste. Toate aceste ingrediente au dospit \u00een str\u0103fundurile societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i au ie\u0219it la suprafa\u021b\u0103 cu putere \u00eentr-un context favorabil intern \u0219i extern.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eViolen\u021bele din penitenciarul Pite\u0219ti, derulate cu aprobarea, chiar cu \u00eencurajarea Securit\u0103\u021bii\u201d<\/h4>\n

Sunt istorici care vorbesc despre \u201eExperimentul Pite\u015fti\u201d ca despre un construct legionar, care ar fi, de fapt, un \u201earsenal imagistic \u015fi specific torturii legionare, nu specific comunismului\u201d. \u015ei dumneavoastr\u0103 sunte\u0163i istoric. Sunte\u0163i de acord cu aceast\u0103 tez\u0103? <\/strong><\/p>\n

Sistemul concentra\u021bionar rom\u00e2nesc din prima faz\u0103 a regimului comunist este bine documentat, cu o bibliotec\u0103 variat\u0103 de lucr\u0103ri memorialistice, volume de documente \u0219i studii. Evenimentele de la Pite\u0219ti, din anii 1949-1951, au generat interpret\u0103ri istorice complexe, inclusiv controverse privind modul \u00een care subiectul este prezentat \u00een spa\u021biul public. Dezbaterile s-au inflamat \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani, cu participarea unor istorici, activi\u0219ti ai memoriei \u0219i \u0219efi de institu\u021bii publice. Este s\u0103n\u0103tos s\u0103 avem discu\u021bii deschise, f\u0103r\u0103 monopol asupra interpret\u0103rii trecutului, \u00een special asupra unor episoade at\u00e2t de sensibile. Nu e cazul s\u0103 intr\u0103m aici \u00een detalii legate de cele \u00eent\u00e2mplate \u00een penitenciarul Pite\u0219ti \u00een urm\u0103 cu aproape \u0219apte decenii \u0219i jum\u0103tate. \u00cens\u0103 cred c\u0103, la fel ca \u00een cazul oric\u0103rui demers de tip istoric, ar trebui s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare datele, contextul \u0219i actorii implica\u021bi, f\u0103c\u00e2nd conexiunile necesare.<\/p>\n

Istoria Mi\u0219c\u0103rii Legionare relev\u0103 un imaginar \u0219i o practic\u0103 politic\u0103 \u00een care violen\u021ba avea un rol central. Legionarii au fost at\u00e2t agresori, provoc\u00e2nd victime \u00een r\u00e2ndul adversarilor politici \u0219i al oficialit\u0103\u021bilor, c\u00e2t \u0219i victime ale represiunii din partea autorit\u0103\u021bilor. Tensiunile interne se manifestau prin pedepse violente \u00eempotriva celor percepu\u021bi ca \u201etr\u0103d\u0103tori\u201d, fo\u0219tii camarazi care plecaser\u0103 \u0219i erau \u00een dezacord cu conducerea. Asta s-a v\u0103zut \u00eenc\u0103 din anii 1920-1930 \u00een r\u0103fuielile interne dintre cei care r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00een grupare \u0219i cei care ie\u0219iser\u0103, unele soldate cu r\u0103ni\u021bi sau mor\u021bi. Violen\u021be fizice de amploare au avut loc \u0219i \u00een timpul refugiului din Germania, \u00een lag\u0103rul de la Rostock, \u00een 1941-1942, fiind viza\u021bi cei acuza\u021bi c\u0103 tr\u0103daser\u0103 Mi\u0219carea \u0219i se puseser\u0103 \u00een slujba lui Ion Antonescu. \u0218tim asta din diverse surse, inclusiv din relat\u0103rile martorilor.<\/p>\n

\u00cen cazul Pite\u0219tiului, atrage aten\u021bia c\u0103 metodele de tortur\u0103 par s\u0103 reproduc\u0103 anumite practici reg\u0103site \u00een imaginarul legionar, \u00een special la adresa celor care nu urmau linia conducerii grupului. Dincolo de aceste aspecte, nu trebuie s\u0103 pierdem din vedere un detaliu esen\u021bial. \u0218i anume c\u0103 \u00eenchisorile rom\u00e2ne\u0219ti din anii 1949-1951, ca \u0219i dup\u0103 aceea, erau administrate de regimul comunist. Acei oameni, m\u0103 refer la legionari, chiar dac\u0103 exprimau idei politice totalitare concurente, nu au ajuns \u00een penitenciarul Pite\u0219ti \u2013 \u0219i \u00een niciun altul \u2013 din proprie voin\u021b\u0103, ci ca urmare a unor decizii luate de autorit\u0103\u021bile comuniste. Iar violen\u021bele s-au derulat cu aprobarea, chiar cu \u00eencurajarea Securit\u0103\u021bii. \u00cen prima faz\u0103 to\u021bi de\u021binu\u021bii politici erau victime ale represiunii comuniste. \u00cens\u0103 unii dintre ei s-au transformat \u00een tor\u021bionari, av\u00e2nd un rol \u00een umilirea, torturarea, traumatizarea \u0219i schilodirea unui mare num\u0103r de prizonieri, precum \u0219i \u00een uciderea altora. Cred c\u0103 avem nevoie \u00een continuare de discu\u021bii deschise \u00een jurul acestei teme. Iar dezbaterea presupune, desigur, puncte de vedere diferite, \u00een\u021belegerea naturii mi\u0219c\u0103rilor \u0219i regimurilor politice, precum \u0219i o baz\u0103 documentar\u0103 solid\u0103.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Surs\u0103 foto: Memorialul Victimelor Comunismului \u015fi al Rezisten\u0163ei<\/p>\n<\/div>\n

\u201eRezisten\u021ba anticomunist\u0103 a avut un caracter plural, nu poate fi redus\u0103 la un singur curent\u201d<\/h4>\n

De asemenea, sunt voci care pun semnul egal \u015fi \u00eentre mi\u015fcarea legionar\u0103 \u015fi grupurile de rezisten\u0163\u0103 anticomunist\u0103 din mun\u0163i. Un moment al distorsion\u0103rii adev\u0103rului istoric \u2013 a\u0163i afirmat \u00eentr-un interviu \u2013 s-a produs \u00een postcomunism, \u201ec\u00e2nd grupusculele legionare au \u00eencercat printr-o multitudine de asocia\u0163ii, organiza\u0163ii \u015fi funda\u0163ii s\u0103 se foloseasc\u0103 de tema rezisten\u0163ei armate comuniste, respectiv de martiri ai credin\u0163ei, pentru a-\u015fi cre\u015fte influen\u0163a \u00een societate \u015fi pentru a c\u00e2\u015ftiga b\u0103t\u0103lia memorial\u0103 cu alte perspective, \u00eendeosebi cu cele democratice.\u201d \u015ei \u00een zilele noastre este confiscat\u0103 tema \u015fi manipulat\u0103 ideologic. Care dintre grupurile rezisten\u0163ei anticomuniste din mun\u0163i au fost create sau infiltrate de legionari? <\/strong><\/p>\n

Rezisten\u021ba armat\u0103 anticomunist\u0103 s-a manifestat \u00een Rom\u00e2nia, la fel ca \u00een alte \u021b\u0103ri intrate \u00een orbita Moscovei, dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial. Intens\u0103 p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea anilor 1950, preponderent \u00een mun\u021bi \u0219i \u00een zonele colinare \u00eemp\u0103durite, uneori \u0219i \u00een zonele de c\u00e2mpie sau \u00een ora\u0219e, rezisten\u021ba s-a perpetuat prin fugari izola\u021bi p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor 1960. Trebuie s\u0103 men\u021bionez c\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 au existat \u0219i numeroase organiza\u021bii sau grupuri subversive, \u00een diverse localit\u0103\u021bi, de diferite orient\u0103ri politice sau f\u0103r\u0103 niciuna. Aceste forma\u021biuni sperau, asemenea multora dintre grupurile de partizani, c\u0103 regimul comunist va fi de scurt\u0103 durat\u0103, c\u0103 un r\u0103zboi \u00eentre Vest \u0219i Est era iminent, iar finalul avea s\u0103 fie revenirea la situa\u021bia dinainte de ocupa\u021bia sovietic\u0103.<\/p>\n

Este important s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 aceast\u0103 rezisten\u021b\u0103 a avut un caracter plural \u2013 politic, ideologic \u0219i social \u2013 \u0219i nu poate fi redus\u0103 la un singur curent. \u00cen privin\u021ba membrilor, au existat forma\u021biuni de rezisten\u021b\u0103 care au avut o componen\u021b\u0103 politic\u0103 explicit\u0103 \u0219i preponderent\u0103, altele au fost mixte sau f\u0103r\u0103 nicio afiliere partinic\u0103, cu at\u00e2t mai mult \u00een cazul sus\u021bin\u0103torilor.<\/p>\n

Cu referire la legionari, ace\u0219tia au fost majoritari \u00een mai multe grupuri. Cele mai multe dintre acestea au avut o existen\u021b\u0103 scurt\u0103, \u00een schimb c\u00e2teva au reu\u0219it s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 o perioad\u0103 mai \u00eendelungat\u0103 \u0219i s\u0103 pun\u0103 probleme Securit\u0103\u021bii. Amintesc aici: grupul condus de Ion Paragin\u0103, din zona Panciu-Vrancea; \u201eHaiducii Dobrogei\u201d, o organiza\u021bie extins\u0103 din Dobrogea, \u00eentre lideri num\u0103r\u00e2ndu-se Gogu Puiu \u0219i fra\u021bii Nicolae \u0219i Dumitru Fudulea, cu membri \u00een special \u00eentre arom\u00e2ni; grupul Arnota, \u00een nordul Olteniei, cu membri proveni\u021bi din diferite regiuni; grupul Dumitru Apostol, \u00een zona Arge\u0219; grupurile Spiru Bl\u0103naru, Petru Dom\u0103\u0219neanu, ambele \u00een Banat. Toate aceste grupuri au fost anihilate \u00een 1949, de\u0219i unii membri au reu\u0219it s\u0103 scape \u0219i fie au intrat \u00een alte forma\u021biuni de rezisten\u021b\u0103, fie au reu\u0219it s\u0103 se ascund\u0103 o perioad\u0103. Cel mai cunoscut \u0219i longeviv (1949-1955) grup de extrac\u021bie legionar\u0103 a fost cel condus de Ion Gavril\u0103 Ogoranu, \u00een partea nordic\u0103 a Mun\u021bilor F\u0103g\u0103ra\u0219. Legionarismul acestor grupuri nu anuleaz\u0103 caracterul anticomunist al luptei lor, dar impune pruden\u021b\u0103 \u00een felul \u00een care sunt reprezentate simbolic \u00een spa\u021biul public. Nu ar trebui s\u0103 excludem din analiza istoric\u0103 grupurile de rezisten\u021b\u0103 care au avut o componen\u021b\u0103 politic\u0103 de un anume fel, ci s\u0103 \u00een\u021belegem ce \u0219i cum a fost \u0219i s\u0103 avem curajul de a spune lucrurilor pe\u00a0 nume.<\/p>\n

\u00cen postcomunism, memoria rezisten\u021bei a fost adesea selectiv\u0103 \u0219i ideologic instrumentat\u0103, fie \u00een scopuri de reabilitare a unor figuri controversate, fie pentru a construi o identitate anticomunist\u0103 care nu reflect\u0103 realit\u0103\u021bile istorice \u00een toat\u0103 complexitatea lor. Unele dintre grupurile de rezisten\u021b\u0103 amintite mai sus, dar \u0219i altele, au devenit foarte cunoscute mai \u00eent\u00e2i prin memoriile scrise de supravie\u021buitori sau prin ac\u021biunile comemorative ale urma\u0219ilor acestora. Interesul a fost poten\u021bat de mass-media, care \u00eencerca s\u0103 aduc\u0103 la cuno\u0219tin\u021ba publicului un subiect despre care nu se putea discuta public \u00eenainte de 1989, despre care se \u0219tiau pu\u021bine lucruri, adesea deformate fie de propaganda Securit\u0103\u021bii, fie chiar de cei care voiau s\u0103 promoveze propria perspectiv\u0103. Ast\u0103zi, \u00een urma investiga\u021biilor \u00een arhivele regimului comunist, \u00een special \u00een cele ale Securit\u0103\u021bii, din interviuri de istorie oral\u0103 \u0219i memorii, precum \u0219i din analizele istoricilor \u0219tim incomparabil mai multe despre aceste grupuri de rezisten\u021b\u0103.<\/p>\n

Subiectul rezisten\u021bei armate anticomuniste nu se adreseaz\u0103 doar speciali\u0219tilor, ci \u0219i unui public mai larg \u0219i eterogen. Interesul acestuia poate avea motiva\u021bii personale \u2013 \u00een cazul urma\u0219ilor celor implica\u021bi sau al celor proveni\u021bi din zonele \u00een care a existat rezisten\u021b\u0103 \u2013, dar \u0219i o nevoie de identificare cu figuri eroice sau, pur \u0219i simplu, curiozitatea fa\u021b\u0103 de un trecut \u00eendelung ocultat. Memoria rezisten\u021bei este inevitabil fragmentat\u0103 \u0219i subiectiv\u0103, \u00een func\u021bie de valorile, traumele \u0219i proiec\u021biile celor care o evoc\u0103. Memoria ridic\u0103 problema modului \u00een care ne reprezent\u0103m trecutul \u0219i a selec\u021biei f\u0103cute din acesta. Nu exist\u0103 o memorie unic\u0103 asupra acestui subiect, de vreme ce nu doar cunoa\u0219terea trecutului este diferit\u0103, ci \u0219i imaginarul politic \u0219i social al membrilor societ\u0103\u021bii. R\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 problema constituirii unei memorii publice comune, ceea ce, \u00eentr-o societate democratic\u0103, nu se poate face dec\u00e2t prin dialog \u0219i educa\u021bie.<\/p>\n

Pentru a nu fi doar un instrument \u00een b\u0103t\u0103liile ideologice contemporane, subiectul rezisten\u021bei armate anticomuniste trebuie istoricizat. Este vital s\u0103 r\u0103m\u00e2nem ancora\u021bi \u00een cercetarea istoric\u0103 serioas\u0103 \u0219i s\u0103 nu permitem ca trecutul s\u0103 fie confiscat de perspective simpliste. Rezisten\u021ba se cere \u00een\u021beleas\u0103 \u00een toat\u0103 pluralitatea ei, ca un fenomen complex, cu motiva\u021bii diverse \u0219i cu participan\u021bi din medii \u0219i orient\u0103ri ideologice diferite. Nu trebuie nici idealizat\u0103, nici demonizat\u0103, ci studiat\u0103 riguros.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eM\u0103 tem c\u0103 jocul este abia la \u00eenceput\u201d<\/h4>\n

\u00cen ultimii ani, o serie de articole de pres\u0103 au devoalat mi\u015fc\u0103ri neo-legionare, Fr\u0103\u0163ia Ortodox\u0103, Funda\u0163ia Gogu Puiu, Funda\u0163ia Ion Gavril\u0103 Ogoranu, Noua Dreapt\u0103, \u015fi mai cu seam\u0103 activitatea lor \u2013 concretizat\u0103 chiar \u00een tabere de munc\u0103 \u015fi \u00eendoctrinare \u2013, activitate nederanjat\u0103 de nimeni ani de zile. Cum v\u0103 explica\u0163i faptul c\u0103 au reu\u015fit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sub \u201eradarul\u201d autorit\u0103\u0163ilor timp de peste trei decenii?<\/strong><\/p>\n

Autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne, \u00een mod particular serviciile de informa\u021bii, au \u0219tiut tot timpul de existen\u021ba \u0219i activitatea grupurilor (neo)legionare, le-au monitorizat, le-au infiltrat, uneori le-au destructurat prin mijloace specifice. S-a \u00eencercat utilizarea lor \u00een disputele ideologice \u0219i politice interne, inclusiv \u00een cele interetnice; a se vedea provoc\u0103rile din zonele unde este concentrat\u0103 minoritatea maghiar\u0103. \u00cen timp, grupurile extremiste au devenit tot mai influente \u0219i au acumulat putere, beneficiind de conexiuni politice, institu\u021bionale, religioase \u0219i economice. Se discut\u0103 \u00een spa\u021biul public inclusiv despre sc\u0103parea de sub control a acestor grup\u0103ri extremiste, unele convertite \u00een partide, ceea ce alimenteaz\u0103 convingerea unora c\u0103 ele ar fi fost create \u00een laboratoare ale serviciilor secrete. Aceast\u0103 ipotez\u0103 are dezavantajul de a fi u\u0219or \u00eencadrabil\u0103 \u00een zona conspira\u021bionist\u0103, dar \u0219i de a func\u021biona ca o perdea de fum, iar \u00een plus deresponsabilizeaz\u0103 clasa politic\u0103 tradi\u021bional\u0103 \u0219i anumite institu\u021bii.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 a exclude amestecul anumitor re\u021bele din zona serviciilor secrete \u0219i rolul liderilor, cred c\u0103 resorturile apari\u021biei \u0219i dezvolt\u0103rii acestor organiza\u021bii sunt mai profunde. Ele \u021bin \u0219i de o anume evolu\u021bie politic\u0103 \u0219i social\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, de schimb\u0103ri demografice \u0219i economice, de migra\u021bie \u0219i alienare social\u0103, dar \u0219i de contagiunea extern\u0103, de imitarea a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Uniunea European\u0103, Federa\u021bia Rus\u0103 \u0219i Statele Unite ale Americii.<\/p>\n

\u00cen prima faz\u0103 a resurgen\u021bei extremismului, societatea rom\u00e2neasc\u0103 a asistat neputincioas\u0103 la modul \u00een care promotorii acestuia deveneau tot mai vocali \u0219i \u00eencercau s\u0103 ocupe spa\u021biile publice, mai \u00eent\u00e2i cele simbolice, apoi \u0219i cele de reprezentare, \u00een timp ce institu\u021biile responsabile cu aplicarea legii \u0219i ap\u0103rarea ordinii constitu\u021bionale au fost mult\u0103 vreme pasive. Frica pare s\u0103 fi fost cea care a mi\u0219cat \u0219i unele institu\u021bii, cel pu\u021bin par\u021bial, \u0219i o majoritate fragil\u0103 a societ\u0103\u021bii \u00een a refuza derapajul extremist. \u00cens\u0103 departe de a se fi \u00eencheiat, m\u0103 tem c\u0103 jocul este abia la \u00eenceput.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Dorin Dobrincu. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n<\/div>\n

\u201e<\/strong>Societatea rom\u00e2neasc\u0103 nu a trecut printr-o defascizare real\u0103 \u015fi o deconunizare reale\u201d<\/h4>\n

Idei din arsenalul legionar \u015fi cel na\u0163ional-comunist \u2013 obsesii de factur\u0103 extremist\u0103, \u00een fond \u2013 au, dup\u0103 35 de ani de c\u0103derea comunismului, o aderen\u0163\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare la o parte a popula\u0163iei. Cum poate fi explicat\u0103 situa\u0163ia aceasta? Dar \u00eendreptat\u0103?<\/strong><\/p>\n

Societatea rom\u00e2neasc\u0103 nu a trecut dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial printr-o defascizare real\u0103, cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Germania de Vest, spre exemplu. \u0218i asta \u00een pofida unor procese judiciare postbelice. Regimul comunist, instalat treptat \u00eentre 1945-1947, a urm\u0103rit doar s\u0103-\u0219i elimine adversarii \u0219i s\u0103-\u0219i impun\u0103 propria agend\u0103 totalitar\u0103. De asemenea, \u00een Rom\u00e2nia nu a existat un proces de decomunizare dup\u0103 1989, ci o transformare a regimului comunist. E\u0219aloanele doi \u0219i trei ale partidului-stat, Securit\u0103\u021bii, administra\u021biei \u0219i economiei au preluat puterea, au profitat de perioada tranzi\u021biei pentru a acumula resurse \u0219i influen\u021b\u0103, remodel\u00e2nd institu\u021biile \u0219i influen\u021b\u00e2nd societatea \u00een func\u021bie de interesele lor.<\/p>\n

\u00cen ultima vreme s-a vorbit \u00een spa\u021biul public mai ales despre nostalgia dup\u0103 comunism, care a ajuns s\u0103 fie \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de o majoritate a responden\u021bilor la sondaje, dup\u0103 decenii de cre\u0219tere continu\u0103. Societatea noastr\u0103 s-a confruntat \u00eens\u0103 dup\u0103 1989 cu o nostalgie nu doar dup\u0103 comunism, ci \u0219i dup\u0103 alte perioade istorice, chiar dac\u0103 mai scurte, \u00eendeosebi dup\u0103 cele \u00een care puterea a fost de\u021binut\u0103 de dictatori care au guvernat invoc\u00e2nd valori ultraconservatoare sau fasciste. Explica\u021biile pentru aceste manifest\u0103ri nostalgice sunt multiple. Este vorba de memoria istoric\u0103 nea\u0219ezat\u0103, de neasumarea trecutului, de lipsa de cunoa\u0219tere istoric\u0103, de valori sociale autoritare, de complexe de inferioritate \u0219i de nemul\u021bumire fa\u021b\u0103 de prezent.<\/p>\n

Pentru a schimba aceast\u0103 situa\u021bie, care prezint\u0103 un poten\u021bial periculos pentru democra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i stabilitatea politic\u0103 \u0219i social\u0103, avem nevoie de o educa\u021bie solid\u0103, at\u00e2t \u00een \u0219coal\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een afara ei. \u00cen prezent, exist\u0103 discipline obligatorii dedicate istoriei Holocaustului \u0219i comunismului, realizate de colective de autori, cercet\u0103tori \u0219i profesori, \u0219i predate \u00een liceu. De asemenea, avem c\u00e2teva muzee \u2013 prea pu\u021bine \u2013 dedicate evenimentelor petrecute \u00een Rom\u00e2nia secolului trecut. Dac\u0103 oamenii din sistemul educa\u021bional \u00ee\u0219i fac bine treaba, exist\u0103 \u0219anse ca rezultatele a\u0219teptate s\u0103 apar\u0103, fie \u0219i par\u021bial, \u00eentr-un interval de timp rezonabil. \u00cen plus, este necesar\u0103 o dezbatere public\u0103 autentic\u0103, care s\u0103 \u00eencurajeze cunoa\u0219terea \u0219i participarea. M\u0103 tem \u00eens\u0103 c\u0103, \u00een profunzime, persist\u0103 un dezinteres considerabil \u0219i chiar o opozi\u021bie surd\u0103 fa\u021b\u0103 de interiorizarea unei perspective critice asupra trecutului nostru.<\/p>\n

Important\u0103 mi se pare \u0219i aplicarea ferm\u0103 a legii \u00een fa\u021ba derapajelor antidemocratice, care vizeaz\u0103 atacarea fundamentelor democra\u021biei liberale, precum nega\u021bionismul \u0219i cultul dictaturilor \u0219i liderilor acestora. Am v\u0103zut de-a lungul anilor cum diver\u0219i extremi\u0219ti \u2013 nu doar arhicunoscu\u021bii George Simion, Diana \u0218o\u0219oac\u0103 \u0219i C\u0103lin Georgescu \u2013 au \u00eenc\u0103lcat frecvent legea nr. 217\/2015, promov\u00e2nd simboluri legionare, dar \u0219i comuniste, f\u0103c\u00e2nd apologia celor vinova\u021bi de crime \u00een istoria noastr\u0103 recent\u0103 sau incit\u00e2nd la ur\u0103 \u00eempotriva unor grupuri etnoculturale, religioase sau de alt\u0103 natur\u0103. Mai grav este c\u0103 institu\u021biile \u00eens\u0103rcinate cu aplicarea\u00a0 legii au fost adesea pasive. Abia \u00een ultimele luni s-au f\u0103cut pa\u0219i mai hot\u0103r\u00e2\u021bi \u00een aceast\u0103 direc\u021bie. \u00cens\u0103 aceste \u00eent\u00e2rzieri au consecin\u021be serioase asupra coeziunii sociale \u0219i a \u00eencrederii \u00een stat.<\/p>\n

A\u0219 sublinia, totodat\u0103, rolul esen\u021bial al mass-media nu doar de a informa, ci \u0219i de a forma opinia public\u0103. Avem nevoie \u0219i de ini\u021biative civice \u0219i comunitare, de cet\u0103\u021beni activi, implica\u021bi \u00een ap\u0103rarea valorilor unei societ\u0103\u021bi deschise. S\u0103 o spunem tran\u0219ant: democra\u021bia liberal\u0103 are \u0219anse reale de supravie\u021buire doar dac\u0103 oamenii \u00ee\u0219i iau \u00een serios cet\u0103\u021benia.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Interviu publicat \u015fi \u00een Puterea a Cincea.<\/a><\/em><\/p>\n

\n
\n