{"id":1049181,"date":"2025-11-08T10:04:12","date_gmt":"2025-11-08T07:04:12","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1049181"},"modified":"2025-11-08T10:04:12","modified_gmt":"2025-11-08T07:04:12","slug":"getta-neumann-am-simtit-nevoia-sa-raman-conectata-cu-comunitatea-evreiasca-din-timisoara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1049181","title":{"rendered":"Getta Neumann: \u201eAm sim\u021bit nevoia s\u0103 r\u0103m\u00e2n conectat\u0103 cu comunitatea evreiasc\u0103 din Timi\u015foara\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/p>\n

Getta Neumann. Foto: C\u0103lin Piescu<\/p>\n<\/div>\n

Ernest Neumann a fost cel mai longeviv rabin al Comunit\u0103\u0163ii Evreie\u015fti din Timi\u015foara, pe care a condus-o mai mult de 60 de ani, timp \u00een care s-a ocupat \u015fi de p\u0103strarea memoriei evreilor din Banat. Dup\u0103 moartea acestuia, memoria Comunit\u0103\u0163ii Evreie\u015fti din Timi\u015foara este p\u0103strat\u0103 de fiica sa, Getta Neumann, stabilit\u0103 la Geneva: editeaz\u0103 o revist\u0103, a publicat c\u0103r\u0163i, a \u00eenfiin\u0163at Muzeul virtual al evreilor din Timi\u015foara, a contribuit la realizarea site-ului Pove\u015ftile sinagogilor.<\/strong><\/p>\n

\u00cen interviul la care am invitat-o, Getta Neumann vorbe\u015fte despre tat\u0103l s\u0103u, Ernest Neumann, \u015fi drumul prin via\u0163\u0103 urmat de acesta. Despre familia matern\u0103, nimicit\u0103 la Auschwitz, \u015fi durerea t\u0103cut\u0103 dus\u0103 o via\u0163\u0103 de mama ei, Edit, dar \u015fi despre Holocaust ca traum\u0103 transgenera\u0163ional\u0103. Despre motivul pentru care familia p\u0103rin\u0163ii s\u0103i nu au putut pleca \u00een Israel \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care statul rom\u00e2n vindea evrei, despre desp\u0103r\u0163iri impuse de regimul comunist. Despre dezr\u0103d\u0103cinare \u015fi \u00eentoarcerea \u00een Timi\u015foara copil\u0103riei sale, cu Sinagoga din Fabric care i-a fost a doua cas\u0103. Despre o resurec\u0163ie a antisemitismul, dup\u0103 7 octombrie, \u015fi valurile de ur\u0103 \u015fi intoleran\u0163\u0103 rev\u0103rsate \u00een chiar democra\u0163ia Occidentului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201eDup\u0103 moartea tat\u0103lui mei, am sim\u021bit nevoia s\u0103 r\u0103m\u00e2n conectat\u0103 cu comunitatea evreiasc\u0103 din Timi\u015foara\u201d<\/strong><\/h4>\n
\n

CV Getta Neumann<\/strong><\/p>\n

S-a n\u0103scut la Timi\u0219oara, fiind fiica lui Edit \u0219i a lui Ernest Neumann, prim-rabin, timp de peste 60 de ani, al Comunit\u0103\u0163ii Evreie\u015fti din Timi\u015foara.<\/p>\n

A absolvit Facultatea de Filologie, Sec\u021bia englez\u0103-rom\u00e2n\u0103, la Universitatea de Vest din Timi\u00e2\u0219oara, \u0219i Sec\u021bia francez\u0103 la RWTH Aachen.<\/p>\n

\u00cen prezent locuie\u0219te \u00een Elve\u021bia, la Geneva.<\/p>\n

A publicat volumele Destine evreie\u0219ti la Timi\u0219oara: Portretul comunit\u0103\u021bii din perioada interbelic\u0103 p\u00e2n\u0103 azi<\/em>, Hasefer, Bucure\u0219ti, 2014, Pe urmele Timi\u015foarei evreie\u015fti<\/em> (Humanitas, 2023) \u0219i articole legate de istoria \u0219i cultura evreilor. Redacteaz\u0103 publica\u021bie online Timi\u015foara iudaic\u0103<\/em><\/a> cu m\u0103rturii, memorii, lucr\u0103ri literare \u0219i documentare legate de via\u021ba evreilor timi\u0219oreni. A contribuit la crearea Muzeului Virtual al Evreilor din Timi\u0219oara<\/em><\/a> \u0219i a platformei online Pove\u0219tile sinagogilor<\/em>.<\/a><\/p>\n

(Surs\u0103 CV: Editura Humanitas<\/a>)<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n

Doamn\u0103 Getta Neumann, \u00een perioada \u00een care tat\u0103l dumneavoastr\u0103, Ernest Neumann, a fost rabin al Comunit\u0103\u0163ii Evreie\u015fti din Timi\u015foara, o ocupa\u0163ie a fost aceea de a p\u0103stra memoria evreilor, el fiind \u015fi autorul unui volum dedicat istoriei evreilor din Banat. La r\u00e2ndul dumneavoastr\u0103 duce\u0163i mai departe memoria Comunit\u0103\u0163ii Evreie\u015fti din Timi\u015foara printr-o serie de proiecte remarcabile: edita\u0163i o revist\u0103, a\u0163i \u00eenfiin\u0163at Muzeul virtual al evreilor, a\u0163i contribuit la realizarea site-ului pove\u015ftilesinagogilor.ro, ave\u0163i mai multe c\u0103r\u0163i publicate, v-a\u0163i implicat \u00een lucr\u0103rile de \u00eentre\u0163inere a Cimitirului evreiesc din Timi\u015foara. Ce \u015fi c\u00e2nd a declan\u015fat dorin\u0163a de a continua ceea ce a f\u0103cut tat\u0103l dumneavoastr\u0103, \u00a0de a v\u0103 dedica acestor proiecte de recuperare, de p\u0103strare a memoriei evreilor din Timi\u015foara<\/strong>?<\/p>\n

Pierderea tat\u0103lui meu a fost momentul declan\u015fator. P\u00e2n\u0103 atunci, el a fost cel care a condus \u015fi a reprezentat comunitatea, eu eram fiica lui, legat\u0103, desigur, prin mii de amintiri de via\u021ba comunitar\u0103, dar f\u0103r\u0103 vreun rol \u00een desf\u0103\u015furarea ei. Dup\u0103 moartea lui, am sim\u021bit nevoia s\u0103 r\u0103m\u00e2n conectat\u0103 \u015fi s\u0103 fiu de ajutor.<\/p>\n

Am lansat atunci un apel \u00een cercul meu de prieteni, rug\u00e2ndu-i s\u0103 contribuie la finan\u021barea \u00eentre\u021binerii cimitirului. Prietena mea Irina Stern, stabilit\u0103 la Toronto, a creat o pagin\u0103 web, prin care informam despre ac\u021biune, iar Paul Weinberg, un prieten din tinere\u021be, a organizat lucr\u0103rile. Cercul s-a l\u0103rgit la mai bine de 1000 de persoane, dintre care multe ne-au trimis amintiri, documente \u015fi fotografii despre via\u021ba lor la Timi\u015foara. Am avut \u00eent\u00e2lniri la Haifa \u015fi la Timi\u015foara. Am adunat un material bogat, pe care trebuia s\u0103-l transmit. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 m-am \u00eemprietenit cu Smaranda Vultur care m-a \u00eendemnat s\u0103 \u00eei urmez exemplul \u015fi s\u0103 realizez interviuri cu fo\u015fti \u015fi actuali evrei timi\u015foreni. A\u015fa a luat na\u015ftere volumul Destine evreie\u015fti la Tim<\/em>i\u015foara, publicat \u00een 2014, la care a contribuit \u015fi Smaranda cu dou\u0103 interviuri. Din acel moment am \u00een\u021beles mai limpede ce pot s\u0103 mai fac pentru a transmite memoria evreilor din Timi\u015foara. Am realizat ghidul, muzeul virtual, un studiu despre Liceul Israelit \u015fi altele, dar mai am c\u00e2teva obiective. Sper s\u0103 duc la bun sf\u00e2r\u015fit m\u0103car o parte dintre ele.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Rabinul Ernest Neumann al\u0103turi de nepotul s\u0103u, Daniel Klein. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Getta Neumann<\/p>\n<\/div>\n

\u201eTata era un om \u00eensufle\u021bit de idealul drept\u0103\u021bii\u201d<\/h4>\n

Ernest Neumann a r\u0103mas \u00een memoria colectiv\u0103 ca fiind cel mai longeviv rabin al Comunit\u0103\u0163ii Evreie\u015fti din Timi\u015foara, func\u0163ie pe care a avut-o timp de peste 60 de ani, \u015fi un om erudit \u015fi poliglot. Cum a ajuns copilul plecat dintr-un sat bihorean, dintr-o familie de mijloc, student \u015fi doctorand la Budapesta, \u00een anii \u201930, apoi, dup\u0103 ni\u015fte ani, rabin la Timi\u015foara?<\/strong><\/p>\n

Tata a crescut \u00eentr-o familie ortodox\u0103, adic\u0103 tradi\u021bionalist\u0103. La v\u00e2rsta de patru ani, a mers la heder<\/em>, \u015fcoala evreiasc\u0103, a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 scrie ebraica, purta kipa <\/em>\u015fi avea perciuni. Povestea c\u0103 un frizer, antisemit sau, poate, doar pus pe glume proaste, i-a t\u0103iat perciunii, iar el, b\u0103ie\u021bel, s-a \u00eentors acas\u0103 pl\u00e2ng\u00e2nd. \u00cen anii de \u015fcoal\u0103, mai \u00eent\u00e2i la Oradea, apoi la Beiu\u015f, p\u0103rin\u021bii lui au insistat s\u0103 continue studiul Bibliei. Era p\u0103truns de cultura \u015fi tradi\u021bia iudaic\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00cen tinere\u0163e \u2013 am citit undeva \u2013, visase \u00eens\u0103 s\u0103 devin\u0103 avocat. Ce i-a schimbat drumul?<\/strong><\/p>\n

Tata era un om \u00eensufle\u021bit de idealul drept\u0103\u021bii \u015fi era cucerit de ideea de a ap\u0103ra oameni acuza\u021bi pe nedrept. Planul lui era s\u0103 studieze dreptul la Cluj. \u00cen anii 1930 \u00eens\u0103, la universitatea din Cluj au fost numeroase incidente antisemite, \u00een care studen\u021bii evrei au fost b\u0103tu\u021bi \u015fi umili\u021bi. \u0218tim c\u0103 \u015fi la Politehnica din Timi\u015foara, legea nescris\u0103 era c\u0103 studen\u021bii evrei nu \u00ee\u015fi aveau locul acolo. Mi s-a povestit un caz, \u00een care un t\u00e2n\u0103r evreu a avut curajul s\u0103 se \u00eenscrie totu\u015fi la Politehnic\u0103 \u015fi a fost b\u0103tut \u00eentr-un a\u015fa hal, \u00eenc\u00e2t a ajuns la spital. De aceea, evreii timi\u015foreni mergeau s\u0103 studieze ingineria la Praga.<\/p>\n

A\u015fa a ajuns \u015fi tata la Budapesta, unde, la \u00eendemnul unchiului s\u0103u din Oradea, \u015fi-a schimbat op\u0163iunea \u015fi s-a \u00eenscris la seminarul rabinic. Pe undeva, a fost o trecere fireasc\u0103 de la a fi avocat la profesia de rabin \u2013 conduc\u0103tor spiritual \u015fi ap\u0103r\u0103tor al unei comunit\u0103\u021bii. Din spusele lui, am \u00een\u021beles c\u0103 \u015fi-a descoperit voca\u021bia treptat: mai \u00eent\u00e2i c\u00e2nd l-a ascultat pe rabinul Lip\u00f3t Kecskem\u00e9ti, din Oradea, apoi, \u00een ianuarie 1941, dup\u0103 pogromul oribil de la Bucure\u015fti, pe rabinul Alexandru Safran, insufl\u00e2nd curaj \u015fi alinare congrega\u021biei. \u00cen cele din urm\u0103, experien\u021ba anilor 1941-1944 la Timi\u015foara i-a \u00eent\u0103rit \u015fi i-a confirmat pe deplin chemarea.<\/p>\n

Tata a intrat \u00een func\u021bie ca rabin \u015fi profesor \u00een 1941, \u00eentr-o perioad\u0103 cumplit de grea, c\u00e2nd m\u0103surile antievreie\u015fti se ab\u0103teau ca grindina, iar amenin\u021barea deport\u0103rii plana asupra comunit\u0103\u021bii. T\u00e2n\u0103r, dinamic \u015fi sensibil, el mergea din cas\u0103 \u00een cas\u0103 s\u0103 \u00eencurajeze, s\u0103 sf\u0103tuiasc\u0103 \u015fi s\u0103 aduc\u0103 sprijin moral. A ajuns s\u0103 cunoasc\u0103 pe fiecare \u00een parte, s\u0103 participe la via\u021ba fiec\u0103ruia, s\u0103 fie aproape de fiecare la bucurii si la griji. Asta a continuat s\u0103 fac\u0103 pe tot parcursul vie\u0163ii.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Rabinul Ernest Neumann al\u0103turi de nepotul s\u0103u, Daniel Klein. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Getta Neumann<\/p>\n<\/div>\n

\u201eNu suporta g\u00e2ndul c\u0103 ar putea \u00eentrista pe cineva\u201d<\/h4>\n

Ca p\u0103rinte, cum v-a r\u0103mas \u00een amintire?<\/strong><\/p>\n

Luminos \u015fi iubitor. M-a purtat pe umeri, a \u00eempins c\u0103ruciorul cu mine, apoi, 30 de ani mai t\u00e2rziu, cu nepotul lui, Daniel. Ne-a transmis multe din ce \u015ftia: povestea, \u00eendruma, ne urm\u0103rea fiecare pas, cu dorin\u021ba de a ne netezi drumul. Rolul lui nu era doar de dasc\u0103l \u015fi ocrotitor, ci \u015fi de partener de joac\u0103. Pl\u0103cerea jocului f\u0103cea parte din firea lui, nu era nimic for\u021bat. S-a jucat cu mine, apoi cu nepotul lui \u2013 fotbal, ping-pong \u2013 cu toate c\u0103 avea un handicap fizic.<\/p>\n

Cred ca ceea ce l-a deosebit a fost capacitatea lui de a iubi oamenii \u015fi de a se bucura. Radia bucurie c\u00e2nd \u00eent\u00e2lnea oameni, \u00ee\u015fi iubea colaboratorii \u015fi elevii, iubea copiii \u015fi vorbea cu ei de la egal la egal. Savura o felie de pepene \u015fi se extazia \u00een fa\u021ba unui cire\u015f \u00eenflorit. Avea o lumin\u0103 intens\u0103 care cucerea pe cei din jur. \u201cAvea farmec\u201d, mi-a spus odat\u0103 cineva din afara comunit\u0103\u021bii. \u00cei aud \u015fi acum vocea, r\u00e2sul, \u00eei simt m\u00e2ng\u00e2ierea.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Care este cea mai pre\u0163ioas\u0103 lec\u0163ie pe care a\u0163i \u00eenv\u0103\u0163at-o de la tat\u0103l dumneavoastr\u0103?<\/strong><\/p>\n

Motto-ul lui era s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m, s\u0103 muncim \u015fi s\u0103 fim utili \u2013 s\u0103 contribuim \u015fi s\u0103 particip\u0103m la via\u021ba cet\u0103\u021bii. Observ c\u0103 vorbesc la plural, \u00een numele meu \u015fi al fiului meu, probabil pentru c\u0103, p\u00e2n\u0103 la ultima lui suflare, ne-am sim\u021bit am\u00e2ndoi ocroti\u021bi de el. A fost un om bun, un mensch<\/em> \u2013 o spunem noi, dar \u015fi to\u0163i cei care l-au cunoscut. La orice apel r\u0103spundea pozitiv \u015fi nu-\u015fi cru\u021ba niciodat\u0103 for\u021bele, c\u00e2nd era vorba s\u0103 ajute. Nu voia s\u0103 supere pe nimeni. Dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpla, rar, s\u0103 nu fie binedispus, se sim\u021bea vinovat, pentru c\u0103 nu suporta g\u00e2ndul c\u0103 ar putea \u00eentrista pe cineva.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Getta Neumann al\u0103turi de mama sa, Edit Neumann. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Getta Neumann<\/p>\n<\/div>\n

\u201e<\/strong>Mama mi-a spus odat\u0103 c\u0103 \u00eei e ru\u015fine c\u0103 a supravie\u021buit\u201d<\/h4>\n

Mama dumneavoastr\u0103, Edit \u2013 av\u00e2nd numele Fuchs \u00eenainte de c\u0103s\u0103torie \u2013 a fost o supravie\u0163uitoare a Holocaustului. Dar acolo \u015fi-a pierdut familia\u2026<\/strong><\/p>\n

Da, pe mama ei, Sara, pe tat\u0103l s\u0103u, Eugen, doi fra\u0163i, Moi\u015fi, care era avocat, \u015fi Hermann, care avea 18 ani \u015fi era elev. Tot acolo a murit \u015fi Ottika, b\u0103ie\u021belul surorii ei, care avea nou\u0103 ani.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Ce, c\u00e2t din tragedia pe care a tr\u0103it-o la Auschwitz v-a povestit?<\/strong><\/p>\n

Mama nu a povestit mai nimic. Nu a vrut. Mi-a spus odat\u0103 c\u0103 \u00eei e ru\u015fine c\u0103 a supravie\u021buit, pentru c\u0103 \u201cam fost ca animalele\u201d. Aceast\u0103 fraz\u0103 mi-a r\u0103mas \u00eentip\u0103rit\u0103 \u015fi m\u0103 doare \u015fi ast\u0103zi. Refuz s\u0103 o v\u0103d pe mama umilit\u0103, tratat\u0103 ca un animal. Animale au fost nazi\u015ftii.<\/p>\n

Mi-a spus c\u0103 atunci c\u00e2nd ea \u015fi prietenele ei din Sighet au fost obligate s\u0103 se dezbrace \u015fi au fost rase pe cap, nu s-au mai recunoscut. Nimic despre foame, mizerie sau b\u0103taie \u2013 a vrut s\u0103 m\u0103 cru\u021be. Am r\u0103mas doar cu mici anecdote de la ea, care ar\u0103tau c\u0103 omenia nu disp\u0103ruse cu totul. De exemplu, \u00een fabrica de muni\u021bii l\u00e2ng\u0103 Leverkusen, unde femeile apte de munc\u0103 au fost trimise de la Auschwitz, ele lucrau al\u0103turi de femei germane. Una dintre ele le aducea din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u00e2te o bucat\u0103 de p\u00e2ine, de\u015fi \u015fi ea tr\u0103ia \u00een lipsuri.<\/p>\n

\u00cemi povestise, r\u00e2z\u00e2nd, \u015fi un episod de dup\u0103 eliberare. C\u00e2nd au ajuns la Budapesta, femeile au fost \u00eent\u00e2mpinate cu pr\u0103jituri \u015fi tort. \u201cIar noi nu voiam dec\u00e2t o bucat\u0103 de p\u00e2ine \u015fi o pereche de chilo\u021bi!\u201d, mi-a spus, iar eu r\u0103m\u00e2neam mut\u0103 de mirare c\u0103 e \u00een stare s\u0103 se amuze.<\/p>\n

Avea un umor cald, iubea via\u021ba \u015fi oamenii, dar uneori sim\u021beam cum \u00eencremenea, cople\u015fit\u0103 de o triste\u021be de plumb, de am\u0103r\u0103ciune.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Ave\u0163i \u00een familie \u015fi alte victime ale Holocaustului?<\/strong><\/p>\n

Familia din partea lui tata, din c\u00e2te \u015ftiu, nu a suferit pierderi. So\u021bul meu, Albert Herzfeld, avea trei ani c\u00e2nd Belgia a fost ocupat\u0103 de Germania hitlerist\u0103. \u00cempreun\u0103 cu sora lui mai mare au fost primi\u0163i, cu identitate fals\u0103, \u00eentr-un orfelinat catolic. Directoarea acestui institut \u015fi-a riscat via\u021ba pentru a salva copii evrei \u015fi, mai t\u00e2rziu, a primit medalia Drept \u00eentre Popoare, <\/em>acordat\u0103 de Yad Vashem. Membri ai familiei Herzfeld din Polonia au pierit \u00een lag\u0103rul de exterminare de la Belzec.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Edit Neumann al\u0103turi de nepotul s\u0103u, Daniel Klein. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Getta Neumann<\/p>\n<\/div>\n

\u201eAm sentimentul c\u0103 am \u015ftiut dintotdeauna tragedia poporului meu\u201d<\/h4>\n

\u00a0Holocaustul este o traum\u0103 transgenera\u0163ional\u0103. A\u0163i fost vreodat\u0103 Auschwitz?<\/strong><\/p>\n

Nu am fost la Auschwitz \u015fi nici nu am de g\u00e2nd s\u0103 merg. P\u0103rin\u021bii mei au fost acolo, iar pentru mama a fost o experien\u021b\u0103 devastatoare. Cunosc istoria Holocaustului, \u015ftiu ce a \u00eensemnat pentru familia mea, pentru evrei \u015fi pentru omenire. Nu a fost un moment anume, c\u00e2nd mi s-a dezv\u0103luit tragedia poporului meu, eu am sentimentul c\u0103 am \u015ftiut-o dintotdeauna.<\/p>\n

Sunt con\u015ftient\u0103 c\u0103 existen\u021ba e fragil\u0103 \u015fi c\u0103 suntem vulnerabili, poate de aceea am dezvoltat un al \u015faselea sim\u021b pentru a depista manifest\u0103ri antisemite. Cred c\u0103 un pelerinaj la Auschwitz nu ar face dec\u00e2t s\u0103 aduc\u0103 \u00een mine, \u00een prim-plan, trauma Holocaustului. Nu vreau ca ea s\u0103-mi domine via\u021ba.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

C\u00e2t din arborele genealogic \u00eel cunoa\u015fte\u0163i, p\u00e2n\u0103 la ce an \u2013 \u015fi pe linie matern\u0103, \u015fi patern\u0103? <\/strong><\/p>\n

Nu ajung mai departe de bunici. M-a\u015f fi bucurat s\u0103 aflu c\u00e2te ceva despre str\u0103mo\u015fii mei, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 fac eforturi speciale. Am c\u0103utat \u00een treac\u0103t pe site-ul Geni, am f\u0103cut \u015fi un test ADN din curiozitate \u015fi am \u201caflat\u201d c\u0103 sunt evreic\u0103 \u015fi s-ar putea s\u0103 am rude pe undeva. Tema asta nu m\u0103 preocup\u0103. Nu caut rude de care nu m\u0103 leag\u0103 dec\u00e2t ni\u015fte gene comune. Deci nu caut nici pe vertical\u0103, nici pe orizontal\u0103 persoane cu care \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc ceva pe plan genetic, dar nu \u015fi o experien\u021b\u0103 comun\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eSinagoga din Fabric era un al doilea c\u0103min\u201d<\/h4>\n

\u201ePentru mine, Sinagoga din Fabric e cea mai frumoas\u0103\u201d, a\u0163i spus la un moment dat. Care e amintirea care v\u0103 revine c\u00e2nd v\u0103 g\u00e2ndi\u0163i, c\u00e2nd vorbi\u0163i despre aceasta?<\/strong><\/p>\n

Sinagoga din Fabric este o reu\u015fit\u0103 arhitectural\u0103 splendid\u0103, situat\u0103 l\u00e2ng\u0103 un parc. Pentru mine era un loc de \u00eent\u00e2lnire, un al doilea c\u0103min. M\u0103 sim\u021beam \u00een familie. \u00cemi d\u0103dea un sentiment de apartenen\u021b\u0103. Totul mi se p\u0103rea frumos \u015fi bun \u2013 prin p\u0103rin\u021bii mei, prin cei mul\u021bi pe care \u00eei cuno\u015fteam \u015fi care m\u0103 cuno\u015fteau, prin atmosfera serviciului religios. Cuv\u00e2ntarea lui tata, cantorul \u015fi corul, acompania\u021bi la org\u0103, ritualul \u00een sine creau o ambian\u021b\u0103 deosebit\u0103, cald\u0103 \u015fi solemn\u0103 \u00een acela\u015fi timp.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Unde a\u0163i locuit \u00een Timi\u015foara? Tot \u00een Fabric?<\/strong><\/p>\n

Da. Am locuit \u00een Pia\u021ba Petru Rare\u015f nr. 2, unde, luni \u00eentregi, stateau c\u0103ru\u021bele cu coviltir ale \u021biganilor. La c\u00e2\u021biva pa\u015fi erau sinagoga sefard\u0103 \u015fi cea ortodox\u0103, iar pe strada Z\u0103voi, pe vremuri Tandler utca, se \u00een\u015firuiau mici magazine \u015fi ateliere evreie\u015fti. Era un \u015ftetl <\/em>\u00een miniatur\u0103 care s-a golit de evrei, \u00een majoritate ortodoc\u015fi, deja \u00een anii 1950.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Getta Neumann. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n<\/div>\n

\u201e<\/strong>Cine era informat despre ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een lume \u00eencerca s\u0103 plece, chiar cu riscul vie\u0163ii\u201d<\/h4>\n

A\u0163i fost extrem de legat\u0103 suflete\u015fte \u015fi de p\u0103rin\u0163ii dumneavoastr\u0103, \u015fi de Timi\u015foara natal\u0103. \u015ei, totu\u015fi, a\u0163i plecat. Era jum\u0103tatea anilor \u201970. De ce? \u015ei de ce Occident, \u015fi nu Israel?<\/strong><\/p>\n

Cine era informat despre ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een lume \u00eencerca s\u0103 plece, chiar cu riscul vie\u021bii, ca s\u0103 scape din universul comunist. Unii au trecut Dun\u0103rea \u00eenot ca s\u0103 ajung\u0103 \u00een Occident, unii s-au \u00eenecat, au fost \u00eempu\u015fca\u021bi sau \u00eenchi\u015fi. Evreii au avut \u015fansa \u2013 dac\u0103 o pot numi a\u015fa \u2013 c\u0103 s-a pl\u0103tit pentru ei, au fost v\u00e2ndu\u021bi de statul rom\u00e2n. Privit\u0103 ast\u0103zi, c\u00e2nd grani\u021bele sunt deschise \u015fi se poate circula liber, aceast\u0103 \u201cafacere\u201d pare sordid\u0103. \u0218i chiar \u015fi este. Doar c\u0103, \u00een contextul de atunci, ea ne oferea perspectiva unei vie\u021bi mai bune \u015fi \u00een libertate. De ce \u00een Occident, \u015fi nu \u00een Israel? A fost o decizie grea \u015fi o cale excludea pe cealalt\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Bunicii paterni, Wilhelm \u015fi Berta Neumann, \u00een\u0163eleg, au plecat \u00een Israel \u00een anii \u201950. Cum se face c\u0103 nu au plecat \u015fi p\u0103rin\u0163ii dumneavoastr\u0103?<\/strong><\/p>\n

P\u0103rin\u021bii mei au depus cererea de plecare odat\u0103 cu bunicii mei paterni, care au plecat \u00een Israel. C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu a cobor\u00e2t cortina \u015fi noi am r\u0103mas bloca\u021bi. Mereu au fost valuri de emigrare, \u00eentrerupte de ani lungi de stagnare, c\u00e2nd emigrarea devenea imposibil\u0103. Multe familii \u201c\u015fedeau pe l\u0103zi\u201d, a\u015fa cum se spunea pe atunci, ani de zile, pentru c\u0103 lichidaser\u0103 tot ce aveau, r\u0103m\u0103seser\u0103 f\u0103r\u0103 serviciu, \u015fi aveau doar l\u0103zile preg\u0103tite pentru plecare.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Pe bunici, spune\u0163i, nu i-a\u0163i v\u0103zut, timp de 20 de ani, iar c\u00e2nd i-a\u0163i re\u00eent\u00e2lnit, i-a\u0163i g\u0103sit bolnavi, \u00eentr-un azil. V-a interzis regimul comunist o re\u00eent\u00e2lnire cu ei, o revenire a lor \u00een \u0163ar\u0103?<\/strong><\/p>\n

Era foarte dificil s\u0103 pleci din \u021bar\u0103, chiar \u015fi \u00een \u021b\u0103ri socialiste. De exemplu, am vrut s\u0103 fac o excursie la Soci, \u00een Uniunea Sovietic\u0103, \u015fi am fost refuzat\u0103. Am fost \u00eens\u0103 printre primii din ora\u015f care au primit permisiunea s\u0103 fac\u0103 o excursie \u00een Israel. Cu pile, desigur. Am avut doi ani c\u00e2nd au plecat bunicii, i-am rev\u0103zut dup\u0103 mai bine de 20 de ani. Am crescut f\u0103r\u0103 bunici, unchi \u015fi m\u0103tu\u015fi, am fost doar noi trei, p\u0103rin\u021bii \u015fi cu mine.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Getta Neumann, tat\u0103l s\u0103u, Ernest Neumann, \u015fi fiul, Daniel Klein. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Getta Neumann<\/p>\n<\/div>\n

\u201eS-a rev\u0103rsat o ur\u0103 aproape atavic\u0103, visceral\u0103, \u00eempotriva evreilor\u201d<\/h4>\n

\u00cen anii dinaintea plec\u0103rii din \u0163ar\u0103 v-a\u0163i confruntat cu atacuri antisemitism la Timi\u015foara?<\/strong><\/p>\n

M-am sim\u021bit bine la Timi\u015foara. \u00cen ciuda \u015ficanelor \u015fi greut\u0103\u021bilor \u00een regimul comunist, am avut o copil\u0103rie \u015fi o tinere\u021be fericit\u0103. Am avut prieteni, evrei si neevrei. \u00cen mod paradoxal, ne sim\u021beam liberi \u00een mijlocul unui sistem represiv. Eram \u00eentre noi, g\u00e2ndeam cam la fel, f\u0103ceam rost pe ascuns de reviste \u015fi c\u0103r\u021bi din str\u0103in\u0103tate, povesteam bancuri politice, filosofam, visam s\u0103 emigr\u0103m. Eram tineri \u015fi frumo\u015fi, dansam la \u201cjururi\u201d, la petreceri ba la unul, ba la altul, bani de restaurant nu avea niciunul, \u015fi flirtam sub teii \u00een floare \u015fi pe malul Beg\u0103i. Nu mergeam la Londra sau Paris, mergeam la \u0218ag, la Semenic, la Eforie.<\/p>\n

Din partea colegilor \u015fi a profesorilor, nu m-am lovit de antisemitism. Totu\u015fi, c\u00e2nd am sperat s\u0103 fiu re\u021binut\u0103 la facultate ca asistent\u0103, fiind \u015fef\u0103 de promo\u021bie, acest lucru nu s-a \u00eent\u00e2mplat, probabil pentru c\u0103 eram evreic\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Dar \u00een Europa, \u00een anii de c\u00e2nd sunte\u0163i plecat\u0103?<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd am emigrat \u00een Germania \u00een 1974, nu era la mod\u0103 s\u0103 fii antisemit. Totu\u015fi, aveam grij\u0103 s\u0103-mi pun interlocutorii \u00een gard\u0103, divulg\u00e2nd la timp apartenen\u021ba mea. \u00cen Elve\u021bia, sentimentele antisemite erau mai pu\u021bin inhibate \u015fi am fost martor\u0103 la c\u00e2teva ie\u015firi nepl\u0103cute.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Sim\u0163i\u0163i c\u0103 s-a schimbat ceva, \u00een \u0163ar\u0103, \u00een Occident, \u00een ultimii ani?<\/strong><\/p>\n

7 octombrie 2023 a fost un moment seismic, care a bulversat totul. A fost un \u015foc teribil. M\u0103celul comis de Hamas \u015fi, ca ripost\u0103, r\u0103zboiul \u00eempotriva organiza\u021biei teroriste \u00een Gaza au declan\u015fat un tsunami de simpatie pentru palestinieni, care a degenerat \u00een demonstra\u021bii cu sloganul Free Palestine from the river to the sea<\/em>, care implic\u0103 anihilarea statului evreiesc \u015fi incit\u0103, direct sau indirect, la violen\u021b\u0103 \u00eempotriva evreilor \u015fi institu\u021biilor evreie\u015fti. S-a rev\u0103rsat o ur\u0103 aproape atavic\u0103, visceral\u0103, \u00eempotriva evreilor.<\/p>\n

Este o perioad\u0103 extrem de dificil\u0103. \u00cen orice direc\u021bie m\u0103 uit, mi se str\u00e2nge inima: dac\u0103 privesc spre Orientul Apropiat, suf\u0103r pentru cei care cad \u00een lupte, pentru victimele civile de ambele p\u0103r\u021bi \u015fi sunt al\u0103turi de cei care demonstreaz\u0103 pentru ap\u0103rarea sistemului judiciar israelian \u015fi \u00eempotriva rasismului \u015fi violen\u021bei. Iar c\u00e2nd privesc spre Occident, m\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103 expresiile de ur\u0103 \u015fi intoleran\u021b\u0103. Tat\u0103l meu cita adesea din Biblie un verset care s-a potrivit de multe ori \u00een istoria evreilor: \u201cDu-te, poporul meu, intr\u0103 \u00een odaia ta \u0219i \u00eencuie u\u0219a dup\u0103 tine; ascunde-te c\u00e2teva clipe, p\u00e2n\u0103 va trece m\u00e2nia!\u201d Iar\u0103\u015fi? De c\u00e2te ori \u00eenc\u0103 va trebui s\u0103 ne ascundem, s\u0103 aplec\u0103m capul?<\/p>\n

O mare consolare pentru mine este faptul c\u0103 la Timi\u015foara am putut r\u0103sufla u\u015furat\u0103, \u00eentr-o atmosfer\u0103 de normalitate. Tururi ghidate \u015fi evenimente culturale pe teme evreie\u015fti au loc \u00een continuare \u015fi atrag mult\u0103 lume. Cunosc pe mul\u021bi care se dedic\u0103 conserv\u0103rii \u015fi transmiterii patrimoniului evreiesc. Pe 21 octombrie am sus\u021binut o conferin\u021b\u0103 despre via\u021ba evreilor timi\u015foreni la Sinagoga din Cetate, unde a venit mult\u0103 lume \u2013 oameni care pur \u015fi simplu au dorit s\u0103 afle mai multe despre evreii timi\u015foreni.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Edit, Getta \u015fi Ernest Neumann. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Getta Neumann<\/p>\n<\/div>\n

\u201eLa Timi\u015foara, primul meu drum este la cimitir\u201d
\u201eOdat\u0103 dezr\u0103d\u0103cinat, nu mai e\u015fti acas\u0103 niciunde\u201d, spunea\u0163i \u00eentr-un interviu. Sentimentul acesta de dezr\u0103d\u0103cinare nu v\u0103 p\u0103r\u0103se\u015fte nici c\u00e2nd v\u0103 \u00eentoarce\u0163i la Timi\u015foara? De fapt, ce mai \u00eenseamn\u0103 acest ora\u015f pentru dumneavoastr\u0103?<\/strong><\/h4>\n

M\u0103 simt \u201cca acas\u0103\u201d la Timi\u015foara, Geneva, Londra \u015fi Tel Aviv, dar cred c\u0103 este un sentiment \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit de mul\u021bi dintre noi, \u00een lumea aceasta globalizat\u0103. Iubesc Timi\u015foara \u015fi sunt mereu surprins\u0103 de nout\u0103\u021bi: de construc\u021bii, de renov\u0103ri, de vitalitatea formidabil\u0103. Mi se pare c\u0103 oamenii z\u00e2mbesc mai mult aici \u015fi \u015ftiu s\u0103 se bucure de via\u021b\u0103. Am prieteni buni \u015fi interesan\u021bi, cu care am afinit\u0103\u021bi profunde \u015fi un trecut comun.<\/p>\n

Primul meu drum este la cimitir \u2013 un loc al reculegerii \u015fi al \u00eent\u00e2lnirii cu ai mei, cu prieteni dragi, cu oameni deosebi\u021bi \u015fi pove\u015ftile lor. Savurez plimb\u0103rile prin parcuri, pe str\u0103zile bine cunoscute, rev\u0103d cl\u0103dirile, sinagogile si bisericile. \u0218tiu unde se g\u0103se\u015fte cel mai delicios cozonac cu nuc\u0103 \u015fi care sunt restaurantele cu cele mai gustoase ciorbe, pe\u015fte, zacusc\u0103, papana\u015fi \u015fi cl\u0103tite.<\/p>\n

\u0218i, cum spune Robert Frost \u00eentr-o poezie celebr\u0103, I have promises to keep<\/em> \u2013 a\u015f dori s\u0103 mai contribui cu c\u00e2te ceva la p\u0103strarea patrimoniului evreiesc al ora\u015fului.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Interviu publicat \u015fi \u00een Puterea a Cincea.<\/a><\/em><\/p>\n

\n
\n