{"id":1047049,"date":"2022-07-12T20:38:59","date_gmt":"2022-07-12T17:38:59","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1047049"},"modified":"2022-07-12T20:38:59","modified_gmt":"2022-07-12T17:38:59","slug":"file-de-istorie-povestea-comandorului-ing-simion-stanculescu-un-teleormanean-trecut-prin-doua-razboaie-mondiale-ziarul-liber-in-teleorman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1047049","title":{"rendered":"File de istorie: povestea comandorului ing. Simion St\u0103nculescu – un teleorm\u0103nean trecut prin dou\u0103 R\u0103zboaie Mondiale – Ziarul Liber in Teleorman"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

File de istorie: povestea comandorului ing. Simion St\u0103nculescu \u2013 un teleorm\u0103nean trecut prin dou\u0103 R\u0103zboaie Mondiale<\/h1>\n
\n
\n 12 iulie 2022 <\/div>\n
Actualitate<\/a>\u00b7<\/span>Administratie<\/a>\u00b7<\/span>Cultur\u0103<\/a>\u00b7<\/span>Interviu<\/a>\u00b7<\/span>Omul de l\u00e2ng\u0103 noi<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Teleormanul a dat lumii oameni mari \u00een cursul timpului. Acest jude\u021b \u021binut \u00een subdezvoltare de politic\u0103, de\u0219i se afl\u0103 la nici 90 de kilometri de Capital\u0103, a reprezentat locul de na\u0219tere al unor personalit\u0103\u021bi precum Marin Preda, Zaharia Stancu, Gala Galaction, Constantin Noica sau Liviu Vasilic\u0103. Din Teleorman a plecat o elit\u0103 format\u0103 din oameni de cultur\u0103, dar \u0219i din oameni simpli, cu origini autentice, care au studiat \u0219i au ajuns s\u0103 aib\u0103 anvergur\u0103 na\u021bional\u0103 sau interna\u021bional\u0103 \u0219i prin ei putem vorbi de partea luminoas\u0103 a acestui jude\u021b.<\/strong><\/p>\n

Origini teleorm\u0103nene a avut comandorul ing. Simion St\u0103nculescu, n\u0103scut 6 Ianuarie 1898 \u00een comuna Neto\u021bi \u2013 Trivale Mo\u0219teni de ast\u0103zi. Domnia sa a studiat \u00een Capitala Fran\u021bei, a ob\u021binut o diplom\u0103 la Universitatea din Paris \u00een 1927, urmat\u0103 de Institut Superieur de l\u201dAeronautique et de l\u2019Espace din Toulouse p\u00e2n\u0103 \u00een 1930. Acesta a primit Medalia Aeronautic\u0103, pe 23 octombrie 1935, oferit\u0103 de Regele Carol 2, pentru a construi primul balon dilatabil dup\u0103 un concept propriu, aduc\u00e2nd un real folos Aeronauticii \u00een Rom\u00e2nia, proiectul fiind brevetat. Prin performan\u021bele sale, Simion St\u0103nculescu a st\u00e2rnit interesul profesional al armatelor SUA \u0219i Marea Britanie, \u00eens\u0103 acesta a revenit \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 mai multe proiecte pe care le-a avut \u00een Italia \u0219i Germania. Acum, dup\u0103 44 de ani de la moartea sa (29 August 1978 \u2013 Bucure\u0219ti), nepotul s\u0103u Dan Dr\u0103ghicescu vrea s\u0103 aduc\u0103 \u00een actualitate povestea sa care poate fi un exemplu constructiv pentru genera\u021biile de ast\u0103zi. Dan Dr\u0103ghicescu este produc\u0103tor de film \u0219i de reclame timp de 15 ani pentru agen\u021biile de publicitate: Grey Worldwide, David Ogilvy, Franck Group \u0219i Saatchi Centrade, iar din 2014 este producator asociat al\u0103turi de John Florescu pentru documentare de film istorice. A fost produc\u0103tor asociat la \u201eR\u0103zboiul Regelui\u201d (2016), iar cea mai recent\u0103 produc\u021bie, prezentat\u0103 \u0219i la Alexandria, este documentarul \u201eRegele Mihai, drumul c\u0103tre cas\u0103\u201d.<\/p>\n

Pasionat de istorie \u0219i de monarhie, prin educa\u021bia militar\u0103 pe care a primit-o de la bunicul s\u0103u, Dan Dr\u0103ghicescu vrea s\u0103 ofere un omagiu celui care a reprezentat o parte important\u0103 \u00een Avia\u021bia Militar\u0103 Rom\u00e2n\u0103 transform\u00e2nd casa \u00een care a locuit \u00eentr-una memorial\u0103. Dan Dr\u0103ghicescu a \u00eenceput procedurile de identificare \u0219i remodelare a casei bunicului s\u0103u, iar sora \u0219i mama sa i s-au al\u0103turat \u00een demersul prin care \u00eendeamn\u0103 la un respect \u00een mod instinctiv fa\u021b\u0103 de trecut pentru a-i acorda importan\u021ba cuvenit\u0103.<\/p>\n

Despre misiunea sa \u00een Teleorman prin care dore\u0219te s\u0103 aminteasc\u0103 timpuri istorice, pre\u0163ioase pentru memoria colectiv\u0103 \u0219i despre povestea unui teleorm\u0103nean cu care ne m\u00e2ndrim \u0219i la care ne putem raporta chiar \u0219i la zeci de ani dup\u0103 trecerea sa \u00een nefiin\u021b\u0103 a vorbit Dan Dr\u0103ghicescu, \u00eentr-un interviu exclusiv acordat Liber \u00een Teleorman.<\/p>\n

Reporter: Cum \u0219i c\u00e2nd a pornit ideea de a face o cas\u0103 memorial\u0103 \u00een Teleorman, la Trivale Mo\u0219teni? Povesti\u021bi un pic despre proiectul dumneavoastr\u0103 de suflet\u2026<\/strong><\/p>\n

Dan Dr\u0103ghicescu: Am ajuns \u00een Teleorman, \u00een Alexandria, \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, atunci c\u00e2nd am fost invita\u021bi \u00een cadrul Turneului de Educa\u021bie Na\u021bional\u0103 Istoric\u0103, pe care l-am ini\u021biat la Bucure\u0219ti \u00eempreun\u0103 cu John Florescu (n.r.: produc\u0103tor, scenarist american de origine rom\u00e2n\u0103). Alexandria se afl\u0103 printre cele 25 de ora\u0219e \u00een care am vrut s\u0103 ajungem \u00een 2022. Av\u00e2nd o proiec\u021bie de film istoric\u0103, la care au luat parte tineri din Alexandria, la Centrul Multifunc\u021bional pentru tineri, am observat un apetit pentru istorie. Prezen\u021ba tinerilor a fost masiv\u0103, prin prisma documentarului pe care l-am prezentat, produs cu John Florescu: \u201eRegele Mihai, drumul c\u0103tre cas\u0103\u201d, dar am avut \u0219i un oaspete de onoare care este Nicolae de Rom\u00e2nia, care, evident, a atras publicul. \u00cenainte de film, Nicolae a dat autografe pe cartea biografic\u0103 \u201eBunicul meu, Regele Mihai\u201d, ap\u0103rut\u0103 \u00een memoria Regelui Mihai cu ocazia centenarului. Dup\u0103 eveniment, am avut o discu\u021bie cu autorit\u0103\u021bile locale, cu profesorii de istorie \u0219i cu tinerii \u0219i, repet, setea de istorie mi s-a p\u0103rut fantastic\u0103 \u00een aceast\u0103 zon\u0103 a \u021b\u0103rii, \u00een Teleorman. C\u00e2nd am fost \u00eentrebat ce ne-a adus \u00een Alexandria, am ajuns la origini, la bunicul meu comandor Simion St\u0103nculescu, n\u0103scut \u00een Teleorman. Este n\u0103scut \u00eentr-o comun\u0103 care este aproape de Alexandria, care la acea vreme se numea Neto\u021bi \u0219i care \u00een zilele noastre se nume\u0219te Trivalea Mo\u0219teni. Am vorbit \u0219i cu familia, cu mama, c\u0103 bunicul este matern, cu sora mea, ne-am g\u00e2ndit c\u0103 un imbold \u00een societate la nivel istoric poate fi o ini\u021biativ\u0103 de cas\u0103 memorial\u0103 a unui om care a plecat din comuna Trivale Mo\u0219teni, care a terminat liceul \u00een Bucure\u0219ti \u0219i dup\u0103 care a terminat prima facultate la Paris, \u00een 1927 \u0219i a doua tot \u00een Fran\u021ba, la Toulouse, Aerospa\u021biale, \u00een 1933. Ulterior, a avut contracte \u00een domeniul aerospa\u021bial \u00een Italia \u0219i \u00een Germania, \u00eenainte de Al Doilea R\u0103zboi Mondial, iar dup\u0103, cum se proceda la acea vreme, se dorea s\u0103 aduc\u0103 aceste cuno\u0219tin\u021be \u00een \u021bar\u0103. A revenit \u00een \u021bar\u0103, unde a lucrat ca militar profesionist \u00een armata condus\u0103 de Carol al II-lea \u0219i sub conducerea Regelui Mihai. A fost scos for\u021bat din serviciu militar profesionist c\u00e2nd au venit comuni\u0219tii dup\u0103 1947.<\/p>\n

Reporter: Cum a\u021bi g\u0103sit totul la Trivale Mo\u0219teni?<\/strong><\/p>\n

Dan Dr\u0103ghicescu: Am fost la Trivale Mo\u0219teni a treia oar\u0103 \u00een via\u021ba mea, mi se pare o comun\u0103 foarte lini\u0219tit\u0103, tinerii din p\u0103cate sunt din ce \u00een ce mai pu\u021bini acolo. M-am interesat, am vorbit cu domnul primar, despre profesorii \u0219i tinerii de acolo, mi-a spus cu p\u0103rere de r\u0103u c\u0103 foarte mul\u021bi au plecat. Ideea a sur\u00e2s c\u00e2nd am spus c\u0103 bunicul, plecat din Trivale Mo\u0219teni, a ajuns \u00een for\u021bele regale ale Rom\u00e2niei \u0219i a participat \u00een Al Doilea R\u0103zboi Mondial cu un proiect secret \u2013 AERON, de protejare a c\u00e2mpurilor petrolifere \u00eempotriva bombardamentelor alia\u021bilor, din `44, practic, a protejat c\u00e2mpurile petrolifere c\u00e2nd au fost atacate de c\u0103tre alia\u021bi, adic\u0103 armata britanic\u0103-american\u0103. Dup\u0103, au revenit nem\u021bii \u0219i cu acela\u0219i proiect a continuat s\u0103 protejeze c\u00e2mpurile petrolifere. Erau zepeline umplute cu heliu, cu o plas\u0103 metalic\u0103 \u00eentre ele, care se ridicau \u00een timpul nop\u021bii \u0219i for\u021bau avioanele inamice s\u0103 survoleze zona la o \u00een\u0103l\u021bime mai mare \u0219i, practic, pierdeau precizia \u00een bombardare. Au f\u0103cut s\u0103 cad\u0103 avioanele inamice \u00een primele raiduri de noapte. Erau ridicate pe timp de noapte \u00een jurul zonei petrolifere Ploie\u0219ti.<\/p>\n

\u00cen comuna sa natal\u0103 am g\u0103sit un interes, primarului i s-a p\u0103rut interesant\u0103 ideea de a avea o cas\u0103 memorial\u0103 \u00een memoria comandorului Simion St\u0103nculescu, lucru care ar putea fi ca un obiectiv emo\u021bional pentru noi, dar \u0219i un imbold pentru tinerii din zon\u0103 care sunt \u00een c\u0103utare de exemple de urmat \u00een zilele noastre, acum c\u00e2nd este tot mai greu s\u0103 g\u0103se\u0219ti un exemplu de dat tinerelor genera\u021bii. Bunicul a provenit dintr-o zon\u0103 rural\u0103 mic\u0103 \u0219i g\u0103sesc asta ca un proiect social-cultural-istoric de sus\u021binere a acestei comunit\u0103\u021bi.<\/p>\n

Reporter: Cum arat\u0103 casa dup\u0103 at\u00e2t de mult timp? Cum a fost conservat\u0103?<\/strong><\/p>\n

Dan Dr\u0103ghicescu: Casa este din lemn, cu chirpici, are o prisp\u0103. Este o cas\u0103 construit\u0103 \u00een jur de 1870. Bunicul s-a n\u0103scut acolo \u00een anul 1898, \u00eenainte de Primul R\u0103zboi Mondial. Are nevoie de recondi\u021bionare, dar arat\u0103 organic aspira\u021bional a\u0219 spune \u0219i, desigur, f\u0103c\u00e2nd parte din familia lui, a fost emo\u021bionant s\u0103 intru \u00een curte \u0219i s\u0103 v\u0103d casa \u00een exterior \u0219i \u00een interior, ast\u0103zi, \u00een 2022. Dac\u0103 reu\u0219im s\u0103 facem acest proiect, m\u0103 g\u00e2ndesc s\u0103 vorbesc cu o echip\u0103 de arhitec\u021bi, s\u0103 facem o recondi\u021bionare, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een aceea\u0219i structur\u0103 \u0219i aceea\u0219i pozi\u021bie.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 2021, de casa bunicilor a avut grij\u0103 unchiul meu St\u0103nculescu Gheorghe, singurul copil al surorii bunicului meu, aviator\/tehnician pe curse comerciale Tarom \u00een anii 80-90- mo\u0219tenindu-l pe bunicul meu care i-a fost muza, fiind \u00een avia\u021bia militar\u0103. Din p\u0103cate, s-a stins \u00een Decembrie 2021.<\/p>\n

Cred \u00een istorie, iar trecutul bine \u00een\u021beles \u00een prezent reflecta viitorul.<\/p>\n

<\/a>
Casa na\u0219terii comandor Ing Simion St\u0103nculescu<\/figcaption><\/figure>\n
<\/a>
Brevetul pentru primul balon dilatabil dup\u0103 un concept propriu <\/figcaption><\/figure>\n
<\/a>
Diploma de la absolvire \u2013 Paris 1927<\/figcaption><\/figure>\n
<\/a>
\u00cent\u00e2lnire cu avia\u021bia italian\u0103 1939 \u2013 Simion St\u0103nculescu, \u00een dreapta<\/figcaption><\/figure>\n
<\/a>
Pa\u0219aportul de serviciu<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n
\n
\n
\n