{"id":1024591,"date":"2021-03-26T06:35:09","date_gmt":"2021-03-26T03:35:09","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1024591"},"modified":"2021-03-26T06:35:09","modified_gmt":"2021-03-26T03:35:09","slug":"histria-cel-mai-vechi-oras-din-romania-saptamanalul-de-radauti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1024591","title":{"rendered":"HISTRIA, CEL MAI VECHI ORA\u0218 DIN ROM\u00c2NIA – Saptamanalul de Radauti"},"content":{"rendered":"
\n

C\u0103l\u0103toria \u00een Dobrogea a continuat cu vizitarea altor vestigii istorice antice. Era p\u0103cat s\u0103 nu ne abatem pe la vechea cetate Histria, care \u00ee\u0219i doarme somnul de 14 secole, aici, pe malul lacului Sinoe, c\u00e2ndva, malul m\u0103rii. Este cea mai veche a\u0219ezare urban\u0103 de pe teritoriul rom\u00e2nesc \u0219i face parte din Rezerva\u021bia Biologic\u0103 Delta Dun\u0103rii. Este prima colonie greceasc\u0103 fondat\u0103 de grecii veni\u021bi din Millet (Turcia de azi), construit\u0103 ca \u0219i port la Pontul Euxin (numele antic al M\u0103rii Negre) \u00een secolul al VII-lea \u00ee.H. Numele \u0219i l-a luat de la fluviul Istros, a\u0219a cum se numea Dun\u0103rea \u00een antichitate.<\/p>\n

Chiar de cum am ajuns, Cetatea Histria m-a fascinat pe loc \u0219i m-am g\u00e2ndit c\u0103 e ca o carte pe care o r\u0103sfoiesc, chiar dac\u0103 din ea lipsesc multe pagini. Cu toate c\u0103 nici o construc\u021bie nu este \u00een picioare, m\u0103 uime\u0219te rigurozitatea sistematiz\u0103rii cl\u0103dirilor, dup\u0103 aliniamente bine definite, induc\u00e2nd ideea de ordine \u0219i organizare edilitar\u0103, importat\u0103 cu succes de la \u021bara mam\u0103, Grecia. Culoarea domiant\u0103 este cenu\u0219iul, \u00eenviorat de cr\u00e2mpeiele de iarb\u0103 care r\u0103sar printre cioturile de piatr\u0103 atinse de vreme \u0219i m\u0103 g\u00e2ndesc la faptul c\u0103 trecerea timpului nu le-a mic\u0219orat farmecul, de\u0219i au trecut 2.700 de ani de la ridicarea lor, probabil.<\/p>\n

Histria era un ora\u0219 civilizat. Era alimentat cu ap\u0103 prin conducte lungi de peste 20 de kilometri, care asigurau apa termelor construite \u00een epoca roman\u0103. Str\u0103zile erau pavate cu piatr\u0103 \u0219i poseda institu\u021bii de educa\u021bie fizic\u0103 (gymnazium), c\u00e2t \u0219i cultural-artistice (museion). Trebuie subliniat faptul c\u0103 primele monede de pe teritoriul Rom\u00e2niei au fost b\u0103tute aici. Este vorba de monede de argint, av\u00e2nd pe avers simbolul ora\u0219ului, reprezentat de un vultur pe un delfin, iar pe revers dou\u0103 capete al\u0103turate \u0219i inversate, care imaginau pe Apollo, protectorul ora\u0219ului. Fiind port, se f\u0103ceau schimburi comerciale: se aducea ulei de m\u0103sline, vin, ceramic\u0103 \u0219i se exportau mai cu seam\u0103 gr\u00e2ne.<\/p>\n

Dup\u0103 greci au urmat romanii s\u0103 \u00ee\u0219i pun\u0103 amprenta pe urbe. Invaziile din secolul al VII-lea d.Hr. au f\u0103cut-o imposibil de ap\u0103rat, fiind ulterior abandonat\u0103. Unul din motivele abandon\u0103rii ora\u0219ului este colmatarea vechiului golf al Pontului Euxin, \u00een care era amenajat portul. Ca urmare a \u00eennisip\u0103rii, a ap\u0103rut complexul lagunar Razim-Sinoe, care se vede \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n

Ora\u0219ul a fost locuit continuu timp de 1.400 de ani, pe aici trec\u00e2nd greci, romani, bizantini, perioade \u00een care a fost ap\u0103rat de cinci ziduri de incint\u0103, corespunz\u0103toare celor cinci etape de dezvoltare prin care a trecut de-a lungul existen\u021bei sale. Dup\u0103 paisprezece secole de pace, ora\u0219ul a fost distrus de avaro-slavi \u00een secolul al VII-lea era noastr\u0103, a ren\u0103scut ulterior, ca apoi s\u0103 recad\u0103 \u00een ruin\u0103 \u0219i uitare multe secole.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cetatea nu a fost descoperit\u0103 total, doar un sfert din suprafa\u021b\u0103 a fost decopertat \u00eencep\u00e2nd din 1914, de arheologul \u0219i istoricul Vasile P\u00e2rvan, care a \u00eenceput studiul acestui sit, declar\u00e2nd faptul c\u0103 aceast\u0103 fascinant\u0103 a\u0219ezare urban\u0103 este pe bun\u0103 dreptate, Pompeiul rom\u00e2nesc. La aceea vreme doar p\u0103s\u0103rile \u0219i animalele erau locuitorii de aici, fiind p\u0103r\u0103sit\u0103 de mult timp. \u00cen interiorul cet\u0103\u021bii se pot vedea ruine de temple \u0219i altare grece\u0219ti, basilici, terme romane, o catedral\u0103 episcopal\u0103, locuin\u021be personale. S\u0103p\u0103turile arheologice au scos la iveal\u0103 diverse monumente remarcabile, dat\u00e2nd din diferite perioade ale existen\u021bei ora\u0219ului.<\/p>\n

Complexul de la Histria se compune din Muzeul Cet\u0103\u021bii Histria \u0219i ruinele ora\u0219ului greco-roman. La \u00eenceputul anului 1920 s-a construit primul muzeu arheologic, dar din cauza funda\u021biei slabe s-a d\u0103r\u00e2mat. Abia \u00een 1982 a fost \u00eenfiin\u021bat actualul muzeu, aflat \u00een subordinea Muzeului de Istorie \u0219i Arheologie din Constan\u021ba. Aici sunt expuse piese de arheologie greac\u0103, roman\u0103 \u0219i bizantin\u0103, provenind de la Histria \u0219i din \u00eemprejurimi: amfore, inscrip\u021bii, vase ceramice, sticl\u0103, opai\u021be, podoabe, basoreliefuri elenistice, documente epigrafice. Muzeul este plin cu fragmente care au apar\u021binut odat\u0103 coloanelor impun\u0103toare ale construc\u021biilor grece\u0219ti, pietre sculptate cu imagini ale zeilor greci, bijuterii din os purtate de femeile din cetate, ceramic\u0103 apar\u021bin\u00e2nd celor dou\u0103 culturi care s-au dezvoltat aici (Hamangia \u0219i Babadag) \u0219i numeroase unelte folosite de me\u0219terii din cetate pentru practicarea diferitelor me\u0219te\u0219uguri.<\/p>\n

Situl arheologic de la Histria are peste 100 de ani \u0219i mereu \u00ee\u0219i dezv\u0103luie comorile trecutului, fiind unul dintre cele mai impresionante muzee \u00een aer liber. Mul\u021bi arheologi au trudit din greu pentru a scoate la lumin\u0103 m\u0103rturii ale Pompeiului rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Sunt profund impresionat\u0103 de vechimea Histriei \u0219i de tumultul istoric care s-a consumat pe aceste t\u0103r\u00e2muri, acum mii de ani. Pe aici a trecut tat\u0103l lui Alexandru Macedon, Filip, purt\u00e2nd lupte pe aceste meleaguri cu popoarele contemporane lui, urmat apoi chiar de Alexandru, care a avut drumuri pe la gurile Dun\u0103rii. Un bastion al civiliza\u021biei grece\u0219ti, ancorat aici, a \u00eenflorit, fiind apoi distrus cu violen\u021b\u0103. Ajunge totu\u0219i p\u00e2n\u0103 la noi \u0219i ne farmec\u0103 cu o frumuse\u021be distant\u0103 a r\u0103m\u0103\u0219i\u021belor istoriei.<\/p>\n<\/section>\n

Source URL: https:\/\/saptamanalul.ro\/histria-cel-mai-vechi-oras-din-romania\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103l\u0103toria \u00een Dobrogea a continuat cu vizitarea altor vestigii istorice antice. Era p\u0103cat s\u0103 nu ne abatem pe la vechea cetate Histria, care \u00ee\u0219i doarme somnul de 14 secole, aici, pe malul lacului Sinoe, c\u00e2ndva, malul m\u0103rii. Este cea mai veche a\u0219ezare urban\u0103 de pe teritoriul rom\u00e2nesc \u0219i face parte din Rezerva\u021bia Biologic\u0103 Delta Dun\u0103rii. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1024592,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[162],"class_list":["post-1024591","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-saptamanalul-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1024591","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1024591"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1024591\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1024592"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1024591"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1024591"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1024591"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}