{"id":1024538,"date":"2020-11-29T09:21:33","date_gmt":"2020-11-29T06:21:33","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1024538"},"modified":"2020-11-29T09:21:33","modified_gmt":"2020-11-29T06:21:33","slug":"determinisme-geografice-spatii-vitale-lucrari-teziste-saptamanalul-de-radauti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1024538","title":{"rendered":"Determinisme geografice, spa\u021bii vitale, lucr\u0103ri teziste – Saptamanalul de Radauti"},"content":{"rendered":"
\n

A considerat c\u0103, de-a lungul mai multor secole, \u201edeterminismul geografic\u201d a jucat un rol dublu: mai \u00eent\u00e2i a \u00eenso\u021bit transform\u0103rile de ordin economic, social \u0219i politic care au rupt omenirea de feudalism, apoi a devenit \u201earma spiritual\u0103\u201d a imperialismului \u00eentru preg\u0103tirea ideologic\u0103 a expansiunii marelui capital. A sus\u021binut c\u0103 \u201emediul geografic\u201d este o parte semnificativ\u0103 a dimensiunii economice a comunit\u0103\u021bilor; \u00eens\u0103 nu a intrat \u00een lig\u0103 cu acei geopoliticieni pe deplin \u00eencredin\u021ba\u021bi de rolul cov\u00e2r\u0219itor al factorilor geografici asupra dezvolt\u0103rii sociale, mai mult a preferat s\u0103 se replieze \u00een spatele teoretiz\u0103rilor inspirate de Marx \u0219i Engels, \u00een conformitate cu care \u201emersul societ\u0103\u021bii\u201d este generat de modul de produc\u021bie a bunurilor materiale. A cheltuit energii \u00een\u2026 averse regulate pentru a-i acuza la modul absolut pe Karl Haushofer \u0219i Rudolf Kjell\u00e9n, de fapt pentru a aprecia c\u0103 melanjul dintre darwinismul social \u0219i \u201egeografia politic\u0103\u201d, garnisit cu formule neo-malthusiene \u0219i gardat de fraze condescendente fa\u021b\u0103 de teoria raselor, nu constituie o \u201e\u0219tiin\u021b\u0103-punte\u201d \u00eentre societate \u0219i natur\u0103, ci un aranjament odios din vecin\u0103tatea \u201enoii ordini\u201d propov\u0103duite de corifeii na\u021bional-socialismului. S-a \u00eendreptat cu propozi\u021bii senten\u021bioase \u00eempotriva lui Hans Grimm \u0219i, mai cu seam\u0103, a presupuselor amici\u021bii pe care\u2026 poetul \u201espa\u021biului vital\u201d le cultiva cu \u00eenal\u021bi func\u021bionari din \u201estatul lui Adenauer\u201d. L-a umplut de epitete pe Carl Schmitt, nu at\u00e2t pentru prelu\u0103rile masive din lucr\u0103rile lui Mackinder, M\u00e4rz sau Grabowsky, c\u00e2t pentru dramatizarea situa\u021biei Germaniei din anii postbelici \u2013 situat\u0103 la \u201ehotarul dintre dou\u0103 lumi\u201d, \u00een \u201espa\u021biul de ciocnire\u201d dintre \u201eputerea continental\u0103\u201d (Uniunea Sovietic\u0103 \u0219i sateli\u021bii) \u0219i \u201eputerea maritim\u0103\u201d (Statele Unite, Marea Britanie \u0219i alia\u021bii). Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, i-a trecut \u00een r\u00e2ndul \u201ecoloniali\u0219tilor\u201d pe arhitec\u021bii Europei Unite, de parc\u0103 acest generos proiect ar fi fost inspirat de \u00eentocmirile ne\u0219tiin\u021bifice ale lui Erich Obst ori de entuziasmele hidoase ale lui Heinrich Schmittthener.<\/p>\n

De\u0219i \u201eCritica geopoliticii germane. Esen\u021ba \u0219i func\u021bia social\u0103 a unei \u0219coli sociologice reac\u021bionare\u201d (Bucure\u0219ti, Editura Politic\u0103, 1960, edi\u021bie originar\u0103 1958), cartea est-germanului G\u00fcnter Heyden, este o alc\u0103tuire cu caracter tezist (condeierul a primit o sarcin\u0103 \u0219i n-a uitat, vorba taberei adverse, c\u0103 onoarea e sinonim\u0103 cu fidelitatea), \u00een cuprinsul ei g\u0103sim c\u00e2teva pagini (mai) bine scrise despre Friedrich Ratzel \u0219i \u201eGeografia politic\u0103\u201d (1897) (op. cit., p. 97 \u0219i urm.). Departe de vremurile \u00een care a fost pl\u0103m\u0103dit\u0103 lucrarea \u0219i \u00eentr-o alt\u0103 frazare, \u00eemi \u00eeng\u0103dui s\u0103 (re)amintesc c\u0103 produse ideologice precum \u201econ\u0219tiin\u021ba geografic\u0103 a statului\u201d, \u201edrepturile poporului f\u0103r\u0103 spa\u021biu\u201d, \u201escindarea strategic\u0103 a lumii\u201d etc. s-au (re)instalat \u0219i \u00een analizele think tank-urilor cu aspira\u021bii globaliste, \u0219i printre emo\u021biile activi\u0219tilor ner\u0103bd\u0103tori\u2026 s\u0103-\u0219i schimonoseasc\u0103 existen\u021bele, \u0219i pe \u201efoile de parcurs\u201d confec\u021bionate \u00een onoarea uria\u0219ilor actori statali \u0219i non-statali. Drept urmare, cu meritele \u0219i nemeritele lor, geopoliticienii (geostrategii, geoeconomi\u0219tii \u0219.a.) vor developa \u201esocietatea spectacolului\u201d \u00een secolul al XXI-lea, la o scar\u0103 pe care nici m\u0103car Debord \u0219i Lefrebvre n-au putut-o anticipa.\u00a0<\/p>\n

\u201eDup\u0103 Ratzel statul a ap\u0103rut pentru c\u0103 \u00eentreaga societate avea nevoie de el \u00een vederea ap\u0103r\u0103rii intereselor comune, \u0219i nu, cum era cazul \u00een realitate, pentru c\u0103 contradic\u021biile antagoniste de clas\u0103, existente \u00een mod obiectiv, au f\u0103cut necesare un instrument \u2013 situat \u00een aparen\u021b\u0103 deasupra claselor \u2013 menit s\u0103 impun\u0103 interesele unei clase asupra celorlalte \u0219i s\u0103 sus\u021bin\u0103 produc\u021bia. Statul, a\u0219a cum \u00eel concepe Ratzel, nu cunoa\u0219te clase, ci este expresia intereselor totalit\u0103\u021bii societ\u0103\u021bii.<\/p>\n

Dac\u0103 examin\u0103m construc\u021bia artificial\u0103 a lui Ratzel privind influen\u021ba direct\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului asupra statului, constat\u0103m \u00een primul r\u00e2nd c\u0103 antagonismul claselor, domeniul social, a disp\u0103rut din c\u00e2mpul lui de observa\u021bie. Acum mai trebuie s\u0103 fac\u0103 s\u0103 dispar\u0103 domeniul economic, contradic\u021biile economice, adic\u0103 tocmai baza contradic\u021biilor sociale care fac ca, \u00een dezvoltarea social\u0103, statul s\u0103 devin\u0103 necesar, \u0219i iat\u0103 statul pus \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu p\u0103m\u00e2ntul. \u00ab Statul trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 de pe urma p\u0103m\u00e2ntului \u00bb, spunea Ratzel. Societatea organizat\u0103 \u00een stat, a\u0219a cum a conceput-o el, realizeaz\u0103 \u0219i aceast\u0103 minune: ea tr\u0103ie\u0219te de pe urma p\u0103m\u00e2ntului, f\u0103r\u0103 munc\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 produc\u021bie. De\u0219i n-a existat \u00eenc\u0103 \u00een \u00eentreaga istorie a omenirii vreo societate care sa fi tr\u0103it exclusiv de pe urma p\u0103m\u00e2ntului, ci doar de pe urma obiectelor din natur\u0103 devenite consumabile prin natura societ\u0103\u021bii, statul lui Ratzel trebuie totu\u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 de pe urma p\u0103m\u00e2ntului. Iat\u0103 un alt rezultat al \u00ab privirii de ansamblu strict \u0219tiin\u021bifice \u00bb a lui Ratzel. \u00centruc\u00e2t statul lui nu este legat de p\u0103m\u00e2nt prin mijlocirea procesului de produc\u021bie, procesul de produc\u021bie nici nu se num\u0103r\u0103 printre problemele care-l preocup\u0103. Au disp\u0103rut astfel domeniile cele mai periculoase pentru un apologet al capitalismului: sfera economic\u0103 \u0219i cea social\u0103. Pentru Ratzel ele nu exist\u0103.<\/p>\n

Acum, dup\u0103 ce statul a fost pus \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu p\u0103m\u00e2ntul, Ratzel a putut argumenta mai departe, f\u0103r\u0103 a aminti m\u0103car o dat\u0103 factorul determinant al vie\u021bii sociale: modul de produc\u021bie al bunurilor materiale. Din \u00ab \u0219tiin\u021ba \u00bb lui Ratzel au fost eliminate raporturile reale, obiective, iar \u00een locul lor el a construit raporturi care corespundeau tezelor lui, declar\u00e2ndu-le drept esen\u021ba problemei. Dup\u0103 ce a eliminat raporturile reale din problema pe care o analiza, lui Ratzel nu i-a fost greu s\u0103 construiasc\u0103 rela\u021bii arbitrare \u00eentre stat \u0219i p\u0103m\u00e2nt. El scria: \u00ab Astfel statul devine un organism care include \u00een el \u0219i o anumit\u0103 parte a globului p\u0103m\u00e2ntesc, a\u0219a \u00eenc\u00e2t particularit\u0103\u021bile statului depind at\u00e2t de particularit\u0103\u021bile poporului, c\u00e2t \u0219i de cele ale p\u0103m\u00e2ntului. Dintre aceste particularit\u0103\u021bi, cele mai importante sunt \u00eentinderea, a\u0219ezarea \u0219i hotarele, apoi felul \u0219i relieful p\u0103m\u00e2ntului, cu vegeta\u021bia \u0219i apele lui, \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, raportul fa\u021b\u0103 de celelalte p\u0103r\u021bi ale globului \u00bb.\u201d<\/p>\n<\/section>\n

Source URL: https:\/\/saptamanalul.ro\/determinisme-geografice-spatii-vitale-lucrari-teziste\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A considerat c\u0103, de-a lungul mai multor secole, \u201edeterminismul geografic\u201d a jucat un rol dublu: mai \u00eent\u00e2i a \u00eenso\u021bit transform\u0103rile de ordin economic, social \u0219i politic care au rupt omenirea de feudalism, apoi a devenit \u201earma spiritual\u0103\u201d a imperialismului \u00eentru preg\u0103tirea ideologic\u0103 a expansiunii marelui capital. A sus\u021binut c\u0103 \u201emediul geografic\u201d este o parte semnificativ\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1024539,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[162],"class_list":["post-1024538","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-saptamanalul-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1024538","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1024538"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1024538\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1024539"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1024538"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1024538"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1024538"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}