{"id":1024530,"date":"2020-11-29T09:23:46","date_gmt":"2020-11-29T06:23:46","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1024530"},"modified":"2020-11-29T09:23:46","modified_gmt":"2020-11-29T06:23:46","slug":"karl-marx-atractia-lui-hegel-si-acompaniamentul-lui-smith-saptamanalul-de-radauti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1024530","title":{"rendered":"Karl Marx, \u201eatrac\u021bia\u201d lui Hegel \u0219i acompaniamentul lui Smith – Saptamanalul de Radauti"},"content":{"rendered":"
\n

\u201eGeniul m\u00e2nios\u201d, cum ar fi spus regretatul Tiberiu Br\u0103ilean, a tr\u0103it \u00eentr-o epoc\u0103 asaltat\u0103 at\u00e2t de etica utilitarist\u0103, c\u00e2t \u0219i de a\u0219a-denumita dreptate distributiv\u0103, \u00eens\u0103 nu a fraternizat nici cu \u201efilosofiile centrate pe avere\u201d, nici cu socialismele mult prea preocupate cu chestiunea reparti\u021biei, a cunoscut entuziasmele derivate din generalizarea \u201epozitivismului moral\u201d, f\u0103r\u0103 a se g\u00e2ndi o clip\u0103 s\u0103 se \u00eenf\u0103\u0219oare cu sloganul \u201etot ce exist\u0103 istoric este drept\u201d, a examinat cu severitate alian\u021ba dintre libertate si \u201eautonomia voin\u021bei\u201d, \u00eenainte de a se deta\u0219a r\u00e2z\u0103tor de \u201ehomo noumenon\u201d, pe care Filosoful vremii \u00eel cultiva \u00een preajma \u201eadev\u0103ratului sine al omului\u201d, a urm\u0103rit cu interes expunerile despre natur\u0103, oameni \u0219i formele superioare create de imagina\u021bia religioas\u0103, dar nu a fost \u00een acord cu produsele teoretice\u2026 neacompaniate de pildele praxis-ului, a condamnat punctele de vedere ale conservatorilor, spre exemplu cele care sus\u021bineau ca afirmarea proletariatului m\u00e2ndru, resentimentar \u0219i sfid\u0103tor reprezenta un fenomen istoric periculos, de fapt a interpretat noua situa\u021bie social\u0103 \u00eentru nevoia imperioas\u0103 de schimbare pe cale revolu\u021bionar\u0103, s-a \u00eendreptat, cu averse de ur\u0103, \u00eempotriva propriet\u0103\u021bii private, edict\u00e2nd c\u0103 eradicarea acesteia era sinonim\u0103 cu ruperea omului produc\u0103tor de tradi\u021bia acaparatoare \u0219i de primitiva l\u0103comie, a transformat conflictul dintre munc\u0103 \u0219i capital \u00een \u201eesen\u021ba teologic\u0103\u201d a economiei sale politice, mai mult a dezvoltat critica modului de produc\u021bie capitalist, unul nedezlipit nici de acumulare, nici de risipa extravagant\u0103, \u00een condi\u021biile exploat\u0103rii lucr\u0103torilor \u2013 singurii creatori de valoare \u0219.a.<\/p>\n

\u00cen lucrarea \u201eFilosofie \u0219i mit la Karl Marx\u201d (Bucure\u0219ti, Editura Curtea Veche, 2011, edi\u021bie originar\u0103 2001), Robert C. Tucker e focusat strict asupra operei g\u00e2nditorului originar din Trier si, ca atare, neinteresat de ideologia comunist\u0103, \u201e\u00een\u021beleas\u0103 ca un corp doctrinar derivat din ideile acestuia\u201d. Drept urmare, prezint\u0103 cu r\u0103bdare (\u0219i) scrierile t\u00e2n\u0103rului Marx, altfel spus considera\u021biile referitoare la alienarea de sine a omului \u2013 o tem\u0103 u\u0219or de identificat cu ajutorul \u201eistoriei care se scrie sub ochii no\u0219tri\u201d \u2013 , \u00eenclina\u021biile de \u201emoralist de factur\u0103 religioas\u0103\u201d, de condeier net dep\u0103rtat de \u201esavan\u021bii lumii sociale\u201d ori evolu\u021biile \u00een vecin\u0103tatea lui Hegel; nicidecum o vecin\u0103tate de epigon, ci una pe potriva curio\u0219ilor \u0219i curajo\u0219ilor, care v\u0103d cum \u201eviclenia ra\u021biunii\u201d (indivizii \u0219i popoarele sunt agen\u021bii f\u0103r\u0103 voie ai realiz\u0103rii Ideii Absolute) este a\u0219ezat\u0103 la locul cuvenit gra\u021bie \u201em\u00e2inii invizibile\u201d evocate de Adam Smith (op. cit., p. 125 si urm.).<\/p>\n

\u201eConform filosofiei politice hegeliene, statul are un caracter cvasi-divin \u0219i reprezint\u0103 forma suprem\u0103 a asocierii umane. \u00cel \u00eentruchipeaz\u0103 pe Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt, este o substan\u021b\u0103 divin\u0103, forma suprem\u0103 \u00een care se \u00eentrupeaz\u0103 Geist-ul. Statul este fiin\u021ba social\u0103 suprem\u0103, \u00een compara\u021bie cu care familia pe de o parte \u0219i \u00absocietatea civil\u0103\u00bb pe de alta sunt ni\u0219te imita\u021bii incomplete. \u00cen formula triadic\u0103, familia reprezint\u0103 teza, societatea civil\u0103 reprezint\u0103 antiteza, iar statul reprezint\u0103 sinteza de ordin superior prin care ambele forme inferioare de asociere sunt dep\u0103\u0219ite \u0219i perfec\u021bionate. \u00cen elaborarea conceptului de societate civil\u0103, Hegel s-a inspirat masiv din g\u00e2ndirea lui Adam Smith \u0219i a altor g\u00e2nditori din secolul al XVIII-lea, care descriau societatea drept spa\u021biu al unor indivizi considera\u021bi \u00een cheie economic\u0103 ce \u00ee\u0219i urm\u0103resc independent interesele materiale egoiste.<\/p>\n

\u00cen \u00abFilosofia dreptului\u00bb, Hegel descrie societatea civil\u0103 drept \u00abc\u00e2mpul de lupt\u0103 \u00een care interesele private ale fiec\u0103ruia se \u00eent\u00e2lnesc cu interesele celorlal\u021bi. \u00cen societatea civil\u0103 fiecare individ este propriul scop \u0219i nimic altceva nu conteaz\u0103 pentru el. \u00cens\u0103 el nu-\u0219i poate cuprinde totalitatea scopurilor \u00een afara rela\u021biei cu ceilal\u021bi, \u0219i astfel ace\u0219tia devin mijloace \u00een atingerea scopurilor membrilor particulari\u00bb. \u00cen formularea hegelian\u0103, societatea civil\u0103 este o sfer\u0103 economic\u0103 a unui egoism universal. (\u2026) Dup\u0103 Hegel, societatea este o manifestare a statului, ceea ce conform lui Marx este o mistificare. Afirma\u021bia adev\u0103rat\u0103 este tocmai cea contrar\u0103: statul este o manifestare, un epifenomen al societ\u0103\u021bii civile. Intitul\u00e2nd aceast\u0103 structur\u0103 r\u0103sturnat\u0103 \u00abdemocra\u021bie\u00bb, Marx afirma \u00een comentariul s\u0103u: \u00abHegel porne\u0219te de la stat \u0219i transform\u0103 pe om \u00een statul subiectivat; democra\u021bia porne\u0219te de la om \u0219i transform\u0103 statul \u00een omul obiectivat. A\u0219a cum nu religia \u00eel creeaz\u0103 pe om, ci omul creeaz\u0103 religia, tot a\u0219a nu or\u00e2nduirea de stat creeaz\u0103 poporul, ci poporul creeaz\u0103 or\u00e2nduirea de stat\u00bb.<\/p>\n

De aceea, omul colectiv (\u00abpoporul\u00bb) nu trebuie \u00een\u021beles ca un atribut al substan\u021bei divine materializate \u00een stat, ci statul, ca sistem al institu\u021biilor publice, trebuie \u00een\u021beles ca o manifestare a omului colectiv sub forma puterii politice, ca o \u00eentruchipare a speciei umane \u00een sfera particular\u0103 a puterii. Adev\u0103rata entitate care traverseaz\u0103 istoria este omul colectiv sau societatea. \u00cen locul formulei hegeliene, conform c\u0103reia societatea este o expresie a statului\u2013\u00een-devenire, statul trebuie \u00een\u021beles ca expresie a societ\u0103\u021bii\u2013\u00een-devenire.\u201d<\/p>\n<\/section>\n

Source URL: https:\/\/saptamanalul.ro\/karl-marx-atractia-lui-hegel-si-acompaniamentul-lui-smith\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eGeniul m\u00e2nios\u201d, cum ar fi spus regretatul Tiberiu Br\u0103ilean, a tr\u0103it \u00eentr-o epoc\u0103 asaltat\u0103 at\u00e2t de etica utilitarist\u0103, c\u00e2t \u0219i de a\u0219a-denumita dreptate distributiv\u0103, \u00eens\u0103 nu a fraternizat nici cu \u201efilosofiile centrate pe avere\u201d, nici cu socialismele mult prea preocupate cu chestiunea reparti\u021biei, a cunoscut entuziasmele derivate din generalizarea \u201epozitivismului moral\u201d, f\u0103r\u0103 a se g\u00e2ndi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[162],"class_list":["post-1024530","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-saptamanalul-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1024530","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1024530"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1024530\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1024530"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1024530"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1024530"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}