{"id":1024521,"date":"2020-11-29T09:38:12","date_gmt":"2020-11-29T06:38:12","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1024521"},"modified":"2020-11-29T09:38:12","modified_gmt":"2020-11-29T06:38:12","slug":"tiberiu-brailean-cateva-fraze-despre-crestinismul-social-saptamanalul-de-radauti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1024521","title":{"rendered":"Tiberiu Br\u0103ilean \u2013 c\u00e2teva fraze despre cre\u0219tinismul social – Saptamanalul de Radauti"},"content":{"rendered":"
\n

A caracterizat doctrinele (economice) aidoma unor \u201ealian\u021be competitive\u201d \u00eentre istoria ideilor (credin\u021belor) \u0219i configura\u021bia socio-istoric\u0103 a prezentului (continuu), a socotit c\u0103 investigarea socialului a fost logodit\u0103 cu precaritatea \u00eenc\u0103 din momentul \u00een care Comte \u0219i al\u021bi teoreticieni neimpresiona\u021bi de contradic\u021biile dintre\u2026 \u00eendr\u0103zneala gestului \u0219i obscenitate au pus miza pe relativ, de fapt pe un relativ cu voca\u021bie universal\u0103, preg\u0103tit s\u0103 supraimpresioneze absolutul, a exprimat rezerve \u00een raport cu \u201eformalismul\u201d lui Walras, un construct adus \u00een situa\u021bia de a dep\u0103rta teoria de lumea experien\u021bei, a considerat la justa valoare \u201era\u021bionalismul critic\u201d, creat de Hume \u0219i, ulterior, rafinat de Popper, cu alte cuvinte a apreciat refuzul induc\u021biei \u0219i faptul c\u0103 \u201elegile naturale nu pot fi stabilite prin acumularea de informa\u021bii \u00een favoarea lor\u201d, a privit cu interes exprim\u0103rile conven\u021bionali\u0219tilor din jurul lui Pareto, preg\u0103ti\u021bi s\u0103 \u00eencuviin\u021beze, nu-i a\u0219a?, c\u0103 faptele pot fi explicate printr-o infinitate de teorii, a z\u0103bovit asupra \u201erecuzitei\u201d lui Friedman, g\u00e2nditorul decis s\u0103 examineze economia laolalt\u0103 cu disciplinele cu voca\u021bie empiric\u0103, a acceptat mai degrab\u0103 \u201ecriteriiile\u201d lui Kuhn dec\u00e2t \u201eelaboratele\u201d lui Lakatos \u00een privin\u021ba evolu\u021biilor \u0219i revolu\u021biilor \u0219tiin\u021bifice etc.<\/p>\n

A ar\u0103tat c\u0103 mica lume a ideilor (economice) mari \u00eencepe cu cei care au contemplat ordinea lumii \u0219i au propus modele de organizare societal\u0103 bazate pe ordine \u0219i justi\u021bie (Platon), au intuit rolul muncii, comer\u021bului, diversific\u0103rii meseriilor \u00een crearea de avu\u021bie (Xenophon), au ridicat \u00een rang institu\u021bia propriet\u0103\u021bii \u0219i au insistat asupra deosebirilor colosale dintre economie \u0219i hrematistic\u0103 (Aristotel), au descoperit mecanismul \u201epre\u021bului just\u201d \u0219i au separat munca intelectual\u0103 de cea fizic\u0103 \u00eentru ilustrarea inegalit\u0103\u021bilor sociale (Toma d\u2019Aquino), \u00a0continu\u0103 cu cei care au derulat analize asupra unor perioade \u00een care banii semnificau valoarea intrinsec\u0103 (mercantili\u0219tii), au dedus echilibrul economic \u0219i social (ordinea social\u0103) din \u201eordinea natural\u0103\u201d (fiziocra\u021bii), cap\u0103t\u0103 str\u0103lucire mul\u021bumit\u0103 celor care au v\u0103zut armonia social\u0103 drept consecin\u021b\u0103 a jocului liber al agen\u021bilor individuali, manevra\u021bi de \u201em\u00e2na invizibil\u0103\u201d (Smith), au construit teoria \u201ecosturilor comparative\u201d \u00een schimbul interna\u021bional (Ricardo), au condus problemele demografice dincolo \u0219i dincoace de \u00a0epoc\u0103 (Malthus), au reformat \u201e\u0219coala clasic\u0103\u201d \u00een uralele utilitari\u0219tilor \u00eenvedera\u021bi (Mill), au exhibat numai \u00eencredere \u00een leg\u0103tur\u0103 cu rostul \u00eentreprinz\u0103torului \u0219i cu capacitatea \u201eofertei de a-\u0219i crea propria cerere\u201d (Say) \u0219i suport\u0103 asaltul celor nemul\u021bumi\u021bi de liberalism, de la protec\u021bionism (List) la marxism \u2013 asalt garnisit cu tot felul de teoretiz\u0103ri na\u021bionaliste, istoriciste, anarhiste, utopic-socialiste.<\/p>\n

\u00centre altele, \u00een lucrarea \u201eO istorie a doctrinelor economice\u201d (Ia\u0219i, Institutul European, 2000), Tiberiu Br\u0103ilean scrie despre \u201ecre\u0219tinismul social\u201d, despre convergen\u021bele dintre economie \u0219i spiritualitate, despre munca transformat\u0103 din \u201esemn al \u00eenstr\u0103in\u0103rii\u201d \u00een \u201eleac al acestei \u00eenstr\u0103in\u0103ri\u201d, despre diferitele determinisme \u0219i pozitivisme pe care omul deplin, integral le \u00eempinge \u00een penumbr\u0103 pentru a-l putea pre\u021bui pe \u201ea fi\u201d \u00een detrimentul lui \u201ea avea\u201d, despre corelarea rela\u021biilor economice cu principiile morale. Nu pentru a nesocoti amintita lume a ideilor mari, ci pentru a (re)defini o \u0219tiin\u021b\u0103 condescendent\u0103 fa\u021b\u0103 de fiin\u021ba uman\u0103 care \u00ee\u0219i \u00een\u021belege rostul \u00een afara schematismului vie\u021bii cotidiene sau, dac\u0103 prefera\u021bi, pe teritorii neluate \u00een posesiune de \u201ecei trei vi\u021bei de aur\u201d (\u0219i) ai timpului nostru \u2013 averea, puterea, pl\u0103cerea (op. cit., p. 203 \u0219i urm.).<\/p>\n

\u201eA vorbi despre resorturile spiritual-religioase ale fenomenului economic \u00eenseamn\u0103 a-l situa \u00eentr-o sfer\u0103 divino-uman\u0103 \u0219i a evita confiscarea sa de c\u0103tre \u0219tiin\u021bele a\u0219a-zis \u00abnaturale\u00bb, reducerea sa \u00a0la un simplu calcul probabilistic. \u0218tiin\u021ba economic\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenso\u021beasc\u0103 evolu\u021bia spiritului. Ea nu trebuie s\u0103 devin\u0103 un elaborat tehnicist, lipsit de voca\u021bie transfiguratoare, incapabil de un r\u0103spuns propriu la chemarea Dumnezeirii. Economia trebuie \u00een\u021beleas\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, ca iconomie (purtarea de grij\u0103 a lui Dumnezeu fa\u021b\u0103 de oameni, inclusiv \u00een planul r\u00e2nduielilor \u0219i preocup\u0103rilor lor materiale). Religia modeleaz\u0103 mintea, iar mintea modeleaz\u0103 ac\u021biunea (Ioan Petru Culianu). Despre configurarea pe seam\u0103 religiosului a unui anumit cadru mintal prin care este perceput\u0103 realitatea \u0219i care st\u0103 la baza ac\u021biunii vorbea \u0219i Mircea Eliade (forma mentis), \u0219i Max Weber (\u00een \u00abEtica protestant\u0103 \u0219i spiritul capitalismului\u00bb). Apoi, faptul economic este un fapt cultural, iar \u00een aceast\u0103 calitate el \u00eembrac\u0103 forme specifice, func\u021bie de \u00abmatricea spiritual\u0103\u00bb a comunit\u0103\u021bii care \u00eel realizeaz\u0103 (Lucian Blaga).<\/p>\n

Etica economic\u0103 occidental\u0103, dominant\u0103 pentru veacurile din urm\u0103, bazat\u0103 \u2013 \u00een principal \u2013 pe paradigma protestant\u0103, se fundamenteaz\u0103 pe economisire \u0219i disciplin\u0103, pe cucerirea \u0219i subjugarea naturii, de parc\u0103 \u0219tiin\u021ba ar putea crea o alt\u0103 lume, \u00een loc s\u0103 se adapteze celei \u00een care tr\u0103im, armoniei naturale ce o caracterizeaz\u0103. De aceea, trebuie considerate cu toat\u0103 delicate\u021bea \u0219i cu toat\u0103 aten\u021bia subtilele \u0219i determinantele r\u0103d\u0103cini spirituale ale dezvolt\u0103rii economice. Spa\u021biului ortodox \u00eei este propriu un anumit \u00abcomunitarism\u00bb (oikos se poate traduce \u0219i prin comun), pe care se sprijin\u0103 dimensiunea economic\u0103 a existen\u021bei sale. Este vorba de modelul m\u0103n\u0103stiresc, cultivat doar ca un mijloc necesar pentru atingerea unor scopuri supra-umane, spirituale, pentru slujirea adev\u0103ratului sens \u0219i rost al existen\u021bei. I se repro\u0219eaz\u0103 ortodoxiei o anumit\u0103 pasivitate \u00een cele lume\u0219ti, \u00een zona socialului, dar tradi\u021bia ortodox\u0103 se adap\u0103 de la izvorul cre\u0219tinismului \u0219i m\u0103rturise\u0219te c\u0103 nu aceasta este<\/p>\n

\u00ab\u00cemp\u0103r\u0103\u021bia\u00bb lui Dumnezeu, iar menirea omului nu const\u0103 \u00een \u00eencercarea zadarnic\u0103 de a aduce \u00abRaiul pe p\u0103m\u00e2nt\u00bb, cum au dorit to\u021bi marii f\u0103uritori de iluzii, toate marile utopii, ci \u00een lupta continu\u0103 \u0219i neclintit\u0103 de a nu face din el un infern (Nikolai Berdiaev). Cum spunea p\u0103rintele Cleopa, scopul vie\u021bii nu este s\u0103 treci puntea, ci s\u0103 nu te faci frate cu \u2026<\/p>\n

Catolicismul apare ca rezultatul unei originale suprapuneri a spiritului iudeo-cre\u0219tin peste fondul spiritual latin, nedeprins cu rafinamentul, cu subtilitatea dialectic\u0103 a grecilor, dar caracterizat prin ordine, rigoare, disciplin\u0103, simt organizatoric, de unde un activism teribil \u00een toate sferele vie\u021bii sociale, inclusiv \u00een economie. \u0218tiin\u021ba economic\u0103 modern\u0103 este produsul unor min\u021bi hr\u0103nite de catolicism \u0219i protestantism. Impasul s\u0103u actual \u2013 pentru c\u0103 despre un impas este vorba \u2013 provine din faptul c\u0103 ea a \u00eencercat s\u0103-\u0219i cl\u0103deasc\u0103 edificiul pe ipoteza separabilit\u0103\u021bii sistemului economic de cel social \u0219i pe considerarea m\u0103rimilor economice ca valori \u00een sine \u0219i drept ceea ce sunt, adic\u0103 expresii duale ale unor raporturi sociale. O veritabil\u0103 renovare a c\u00e2mpului s\u0103u de g\u00e2ndire implic\u0103 faptul c\u0103 aceast\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 s\u0103-\u0219i reg\u0103seasc\u0103 izvoarele pierdute, s\u0103 recunoasc\u0103 finalitatea social\u0103 a demersului s\u0103u \u0219i sa reintegreze valori precum spiritul \u0219i eternitatea. Aceasta poate transforma crepusculul actual \u00eentr-o apoteoz\u0103.\u201d<\/p>\n<\/section>\n

Source URL: https:\/\/saptamanalul.ro\/tiberiu-brailean-cateva-fraze-despre-crestinismul-social\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A caracterizat doctrinele (economice) aidoma unor \u201ealian\u021be competitive\u201d \u00eentre istoria ideilor (credin\u021belor) \u0219i configura\u021bia socio-istoric\u0103 a prezentului (continuu), a socotit c\u0103 investigarea socialului a fost logodit\u0103 cu precaritatea \u00eenc\u0103 din momentul \u00een care Comte \u0219i al\u021bi teoreticieni neimpresiona\u021bi de contradic\u021biile dintre\u2026 \u00eendr\u0103zneala gestului \u0219i obscenitate au pus miza pe relativ, de fapt pe un relativ […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1024522,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[162],"class_list":["post-1024521","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-saptamanalul-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1024521","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1024521"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1024521\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1024522"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1024521"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1024521"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1024521"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}