{"id":1019611,"date":"2020-12-05T09:30:20","date_gmt":"2020-12-05T06:30:20","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1019611"},"modified":"2020-12-05T09:30:20","modified_gmt":"2020-12-05T06:30:20","slug":"dante-alighieri-si-registrul-filosofiei-politice-saptamanalul-de-radauti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1019611","title":{"rendered":"Dante Alighieri \u0219i registrul filosofiei politice – Saptamanalul de Radauti"},"content":{"rendered":"
\n

\u00centr-o perioad\u0103 \u00een care teoria politic\u0103 academic\u0103 era supraimpresionat\u0103 de \u201eg\u00e2ndirea \u00een retragere\u201d, a \u021binut cont de avertismentul lui Merleau-Ponty (tezele \u201eerudi\u021bilor clipei\u201d se bazeaz\u0103 mai pu\u021bin pe valorile \u0219i adev\u0103rurile percepute \u0219i mai mult pe viciile \u0219i erorile celor socoti\u021bi dezagreabili) \u0219i a respins \u00een maniera lui Ricoeur (cele) dou\u0103 dogmatisme \u2013 scepticismul (\u201erefuz\u0103 s\u0103 caute sensul\u201d) \u0219i fanatismul (\u201esus\u021bine prematur sensul\u201d). \u00centr-o secven\u021b\u0103 istoric\u0103 \u00een care dezbaterile asupra guvern\u0103m\u00e2ntului exhibau abord\u0103ri comode, liniare, conformiste, a revenit la izvoare pentru a \u00een\u021belege \u201epreferin\u021ba lui Herodot\u201d pentru personajul Darius \u0219i pentru monarhie ori arhitectura drept\u0103\u021bii lui Platon, \u201eo tematizare etic\u0103 a inegalit\u0103\u021bii juste\u201d. \u00centr-o vreme doldora de autori deprin\u0219i s\u0103 execute reveren\u021be \u00een fa\u021ba unor conduc\u0103tori meni\u021bi a personifica \u201eforma inconsistent\u0103\u201d din logica elementar\u0103, a c\u0103utat \u00een operele celor care \u201es-au condus dup\u0103 adev\u0103r \u0219i dup\u0103 Aristotel\u201d concep\u021bii despre statul laic, construit \u00eentru \u201erealizarea binelui fizic \u0219i spiritual al tuturor membrilor s\u0103i\u201d. \u00centr-o epoc\u0103 sufocant\u0103 de comandamente f\u0103r\u0103 voca\u021bie practic\u0103 \u0219i de frazeologiile celor care au citit \u201eCapitalul\u201d numai de la dreapta spre st\u00e2nga, a cheltuit energii \u00een averse regulate pentru a-l a\u0219eza pe Machiavelli at\u00e2t \u00een context istoric, c\u00e2t \u0219i \u00een actualitate. \u00centr-o v\u00e2rst\u0103 tulburat\u0103 de prestidigitatori colosali, instiga\u021bi s\u0103 amestece egalit\u0103\u021bile naturale, drepturile inalienabile sau suveranitatea poporului printre \u201edocumentele de partid\u201d, a sim\u021bit nevoia unui recurs la Tocqueville, mai exact la considera\u021bia \u00een stare s\u0103 (ne) asigure c\u0103 barbarii sunt singurii care siluesc politica de dragul unor fantezii lesne de transformat \u00een fapte imediate. \u00centr-un timp gata s\u0103 sar\u0103 din calendar, a c\u00e2nt\u0103rit cu grij\u0103 \u201eschemele tehnocrate\u201d pe care inginerii sociali (aproape epigonii lui Veblen) le utilizau pentru a stabili, nu-i a\u0219a?, raportul dezirabil dintre \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i politic\u0103 \u00een fiecare societate.<\/p>\n

\u00cen cuprinsul \u201eFilosofiei politice\u201d (Bucure\u0219ti, Editura Politic\u0103, 1986), profesorul Ovidiu Tr\u0103snea a f\u0103cut referire (\u0219i) la \u201eDe monarchia\u201d, una din c\u0103r\u021bile lui Dante Alighieri, un tratat alc\u0103tuit aidoma unei \u201ecascade de silogisme\u201d (deh, scriitura medieval\u0103), care elogiaz\u0103 forma de guvern\u0103m\u00e2nt capabil\u0103 s\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eze universalitatea genului uman\u00a0 laolalt\u0103 cu universalitatea intereselor umane sau, \u00eentr-o alt\u0103 frazare, \u00eentocmirea politic\u0103 chemat\u0103 \u201es\u0103 reuneasc\u0103 toate fiin\u021bele care tr\u0103iesc \u00een timp \u0219i toate lucrurile care sunt m\u0103surabile prin timp\u201d (op. cit., p. 111 \u0219i urm.). Pe c\u00e2\u021bi oare a izbutit s\u0103-i conving\u0103 bardul florentin c\u0103 \u201eorganiza\u021bia politic\u0103 mondial\u0103\u201d reprezint\u0103 o reduc\u021bie a universului, \u00een care se reg\u0103sesc toate legile cosmosului?<\/p>\n

\u201eCeea ce este adev\u0103rat pentru parte este adev\u0103rat \u0219i pentru \u00eentreg. Cum individul nu poate ajunge la \u00een\u021belepciune dec\u00e2t dac\u0103 se bucur\u0103 de lini\u0219te \u0219i pace, tot a\u0219a nici genul uman nu-\u0219i poate atinge scopul dec\u00e2t prin pace. Pacea universal\u0103 este cel mai bun dintre toate mijloacele care pot s\u0103 ne procure fericirea, conduc\u00e2ndu-ne spre scopul suprem. Toate premisele metafizice, apelul la autoritatea lui Aristotel \u0219i Averroes servesc, \u00een fapt, la demonstrarea necesit\u0103\u021bii p\u0103cii, \u00een situarea ei ca principiu necesar \u0219i fundamental la care trebuie raportat totul. Dincolo de caracterul extrem de speculativ al argumenta\u021biei trebuie remarcat efortul de a reduce la principii adev\u0103rurile elementare ale \u0219tiin\u021bei politice.<\/p>\n

Acest principiu \u2013 pacea universal\u0103 \u2013 poate fi realizat numai prin unirea \u00eentregului gen uman sub o singur\u0103 autoritate \u00een cadrul monarhiei universale. \u0218i Dante se concentreaz\u0103 s\u0103 argumenteze necesitatea acesteia. Primul argument se sprijin\u0103 pe autoritatea Filosofului. \u00abEl afirm\u0103, cu autoritatea sa venerabil\u0103, c\u0103 orice pluralitate ierarhizat\u0103 implic\u0103 cu necesitate mai \u00eent\u00e2i un principiu reglementator \u0219i conduc\u0103tor, apoi fiin\u021be ordonate \u0219i conduse. Acest adev\u0103r nu este stabilit numai prin numele glorios al lui Aristotel, ci \u0219i prin ra\u021biunea inductiv\u0103\u00bb. Astfel consideram omul, constatam c\u0103 toate for\u021bele sale sunt \u00eendreptate spre fericire; de asemenea, toate for\u021bele sunt conduse \u0219i ordonate de una singur\u0103, inteligen\u021ba, altfel omul n-ar putea atinge fericirea. \u00cen familie, \u00een stat, \u00een cetate, \u00een regat, scopul fiec\u0103ruia nu poate fi atins dec\u00e2t printr-o conducere unitar\u0103. Gemul uman fiind \u00eendreptat spre un scop unic, e nevoie ca unul singur s\u0103 comande; \u0219i acest \u0219ef trebuie numit monarh sau \u00eemp\u0103rat. Partea \u00ee\u0219i are finalitatea \u0219i perfec\u021biunea sa \u00een \u00eentreg; ordinea unei p\u0103r\u021bi \u00ee\u0219i are scopul \u0219i perfec\u021biunea \u00een ordinea \u00eentregului. De aceea ordinea tuturor p\u0103r\u021bilor, deja enumerate, ale societ\u0103\u021bii umane \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te scopul \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219irea \u00eentr-o putere unic\u0103, sub conducerea unui prin\u021b unic. Necesitatea monarhiei mondiale este dedus\u0103, de asemenea, din modalitatea optim\u0103 de adaptare a umanit\u0103\u021bii la \u00eentregul univers (\u00een m\u0103sura \u00een care orice parte se adapteaz\u0103 \u00eentregului). Lumea perfect organizat\u0103 este aceea \u00een care justi\u021bia se realizeaz\u0103 \u00een plenitudinea ei; \u0219i aceasta este tocmai Monarhia mondial\u0103. Genul uman atinge fericirea atunci c\u00e2nd este liber \u00een cel mai \u00eenalt grad. Ideea este subliniat\u0103 \u0219i \u00een \u00abDivina comedie\u00bb: nu\u00a0 numai pacea trebuie garantat\u0103, ci \u0219i libertatea (vezi Paradisul, V, p. 19 \u0219i urm.). monarhia universal\u0103 realizeaz\u0103 libertatea \u00een \u00een\u021belesul acordat acesteia de Stagirit: este liber acela care este pentru el \u00eensu\u0219i \u0219i nu pentru altul. \u00cen monarhie, cet\u0103\u021beanul nu tr\u0103ie\u0219te pentru magistrat, ci magistratul pentru cet\u0103\u021bean. Chiar dac\u0103 sub raportul mijloacelor magistratul pare st\u0103p\u00e2nul supu\u0219ilor, sub raportul scopului el este slujitorul lor. Iar monarhul este slujitorul tuturor. \u00cen monarhia mondial\u0103 genul uman nu exist\u0103 dec\u00e2t pentru sine, realiz\u00e2nd libertatea. Cel care este mai apt s\u0103 guverneze, poate, mai bine dec\u00e2t oricare altul, s\u0103-i fac\u0103 pe ceilal\u021bi mai buni. Monarhul este singurul care poate fi perfect apt s\u0103 guverneze. De aceea, pentru buna or\u00e2nduire a lumii monarhia este necesar\u0103. Genul uman poate fi condus de un singur monarh \u00een problemele comune care intereseaz\u0103 pe to\u021bi oamenii \u0219i trebuie orientat \u00eenspre pace de o singur\u0103 lege. Na\u021biunile, regatele \u0219i ora\u0219ele posed\u00e2nd calit\u0103\u021bi diferite, trebuie conduse prin legi diferite. Legea comun\u0103, care reglementeaz\u0103 interesele generale ale statelor, o primesc principii particulari de la Monarh, tot a\u0219a cum intelectul practic prime\u0219te de la intelectul speculativ propozi\u021bia general\u0103 care-i serve\u0219te de premis\u0103 major\u0103.\u201d<\/p>\n<\/section>\n

Source URL: https:\/\/saptamanalul.ro\/dante-alighieri-si-registrul-filosofiei-politice\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centr-o perioad\u0103 \u00een care teoria politic\u0103 academic\u0103 era supraimpresionat\u0103 de \u201eg\u00e2ndirea \u00een retragere\u201d, a \u021binut cont de avertismentul lui Merleau-Ponty (tezele \u201eerudi\u021bilor clipei\u201d se bazeaz\u0103 mai pu\u021bin pe valorile \u0219i adev\u0103rurile percepute \u0219i mai mult pe viciile \u0219i erorile celor socoti\u021bi dezagreabili) \u0219i a respins \u00een maniera lui Ricoeur (cele) dou\u0103 dogmatisme \u2013 scepticismul (\u201erefuz\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1019612,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[162],"class_list":["post-1019611","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-saptamanalul-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1019611","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1019611"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1019611\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1019612"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1019611"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1019611"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1019611"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}