{"id":1019603,"date":"2020-12-05T09:32:15","date_gmt":"2020-12-05T06:32:15","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1019603"},"modified":"2020-12-05T09:32:15","modified_gmt":"2020-12-05T06:32:15","slug":"constantin-antoniade-spiritul-german-si-goana-nebuna-dupa-absolut-saptamanalul-de-radauti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1019603","title":{"rendered":"Constantin Antoniade, spiritul german \u0219i \u201egoana nebun\u0103 dup\u0103 absolut\u201d – Saptamanalul de Radauti"},"content":{"rendered":"
\n

L-a pre\u021buit pe Heraclit (\u201enimic nu e stabil, nimic nu r\u0103m\u00e2ne identic cu sine, totul se mi\u0219c\u0103, totul se transform\u0103, nimic nu e etern \u00een afar\u0103 de eterna schimbare a lucrurilor\u201d), a logodit \u0219tiin\u021ba dreptului cu evolu\u021bionismul \u0219i, ca atare, a condamnat teoria lui Comte (nu corespunde realit\u0103\u021bii tocmai pentru c\u0103, ajuns\u0103 \u00een faza \u201epozitiv\u0103\u201d, evolu\u021bia se \u00eencheie). A respins ideea conform c\u0103reia dreptul izvor\u0103\u0219te din con\u0219tiin\u021ba comun\u0103 a na\u021biunii, sub forma \u201espiritului\u201d fiec\u0103rui popor (\u201ee \u0219ubred\u0103 fiindc\u0103 ofer\u0103 \u0219ansa idealismului de a intra \u00een a\u0219ez\u0103mintele juridicului\u201d) \u0219i a cochetat, \u00een maniera lui Raoul de la Grasserie, cu \u201emersul spiralat al progresului\u201d (progresul social prezint\u0103 un traiect contradictoriu, ce poate s\u0103 rea\u0219eze pe treapta final\u0103 unele caracteristici ale fazei incipiente), \u00eenainte de a se concentra asupra \u201eiluziei realiste\u201d (recomandat\u0103 de \u201eexisten\u021ba de sine st\u0103t\u0103toare a obiectului \u0219i de primatul acestuia \u00een raport cu subiectul\u201d). A \u021binut s\u0103-l acompanieze pe Thomas Carlyle \u0219i \u00een critica utilitarismului (a izbutit doar \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 practic\u0103 pu\u021bin semnificativ\u0103 s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 hedonismul), \u0219i \u00een elogiul muncii omene\u0219ti (datorie moral\u0103, dar \u0219i cea mai bun\u0103 ilustrare a ra\u021biunii practice), \u0219i \u00een \u201ecultul eroilor\u201d (agen\u021bii ve\u0219nicei transform\u0103ri a societ\u0103\u021bii). A sus\u021binut c\u0103 schimbarea social\u0103 porne\u0219te de la reforma individului, c\u0103 lumea e mai degrab\u0103 unit\u0103 dec\u00e2t segregat\u0103 de taton\u0103rile dintre partea repetitiv\u0103 \u0219i dimensiunea ei creatoare, c\u0103 filosofia devine str\u0103lucitoare atunci c\u00e2nd surmonteaz\u0103, gra\u021bie lui Bergson, explica\u021biile mecaniciste \u0219i finaliste din biologie pentru a demonstra c\u0103 \u201eexist\u0103 schimbare, dar nu lucruri care se schimb\u0103\u201d. A aplicat tratamente diferite figurilor din Cinquecento \u2013 s-a dep\u0103rtat de Aretino \u0219i de \u201eflagelul principiilor\u201d, a considerat \u00een cel mai \u00eenalt grad scrierile lui Guicciardini \u0219i reconstituirea mediului social-politic al Rena\u0219terii, a apreciat arta lui Cellini dincolo \u0219i dincoace de \u201er\u00e2s, c\u00e2ntec \u0219i glum\u0103\u201d, a descris cu slove generoase liberalismele din jurul \u0219i dimprejurul \u201ecur\u021bii literare \u0219i artistice\u201d de la Mantova \u0219i a l\u0103udat-o pe Isabella D\u2019Este Gonzaga \u2013 \u00eentr-o suit\u0103 de interpret\u0103ri greu de acceptat de scribouillarzii din spa\u021biul danubiano-pontic.<\/p>\n

\u00centre altele, (\u0219i) din redutabilul volum ap\u0103rut \u00een 1985 (\u00een \u201eOperele\u201d publicate de Editura Eminescu sunt reunite fragmente din lucr\u0103ri concepute la \u00eenceputul secolului al XX-lea) afl\u0103m despre notele critice pe care Constantin Antoniade le-a \u00eendreptat \u00eempotriva \u201eimperialismului culturii germane\u201d. \u00cen optica filosofului roman, \u201edesf\u0103\u0219urarea \u00een lume a puterii germane\u201d (o asociere a f\u0103uritorilor de r\u0103zboaie cu exponen\u021bii \u201eistoriei, \u0219tiin\u021bei \u0219i metafizicii\u201d) \u00eentru excelen\u021ba, superioritatea \u0219i unicitatea \u201espiritului german\u201d nu reprezint\u0103 \u201eo fericire pentru to\u021bi locuitorii P\u0103m\u00e2ntului\u201d, ci \u00eencercarea temerar\u0103 de a confec\u021biona \u201elibertatea\u201d cu ajutorul \u201emitului s\u00e2ngelui\u201d \u0219i a Ra\u021biunii superioare (op. cit., p. 361 \u0219i urm.): \u00a0<\/p>\n

\u201eO tr\u0103s\u0103tur\u0103 \u00eentr-adev\u0103r caracteristic\u0103 \u0219i fundamental\u0103 a spiritului german este Gr\u00fcndlichkeit \u2013 facultatea de a merge p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul lucrurilor, mai ad\u00e2nc dec\u00e2t oricare alt popor. Numai c\u0103 aceast\u0103 profunzime nu trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 direc\u021bie, de sus \u00een jos, ci \u00een toate direc\u021biile posibile: numele ei adev\u0103rat e excesivitate. \u00cen nimic germanul nu se opre\u0219te la jum\u0103tatea drumului; \u00een toate merge p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u0219i chiar dincolo de cap\u0103t; nu e o grani\u021b\u0103 pe care s\u0103 nu vrea s\u0103 o transcend\u0103. El vede totul \u00een mare, vrea s\u0103 fac\u0103 totul mare. M\u0103sura, aceast\u0103 calitate greco-latin\u0103, \u00eei e cu totul str\u0103in\u0103. Trebuin\u021ba de absolut, \u00een toate \u0219i pretutindeni, e la r\u0103d\u0103cina spiritului german: atitudinea romantic\u0103 e atitudinea lui familiar\u0103. Privi\u021bi la filosofia german\u0103, la lirica german\u0103, la politica german\u0103, la arta german\u0103, la comer\u021bul german, la polite\u021bea \u0219i nepolite\u021bea german\u0103, la r\u0103zboiul german: pretutindeni aceea\u0219i excesivitate, aceea\u0219i goan\u0103 nebun\u0103 dup\u0103 absolut, aceea\u0219i lipsa de m\u0103sur\u0103. De-abia apucase Kant s\u0103 trag\u0103 grani\u021bele cuno\u0219tin\u021bei \u0219i parc\u0103 \u00eentr-adins urma\u0219ii lui se n\u0103pustesc s\u0103 treac\u0103 peste ele ca s\u0103 prind\u0103 absolutul. La nimic n-a servit olimpianismul \u0219i m\u0103sura clasic\u0103 a unui Goethe, c\u0103ci \u00eentreaga \u0219coal\u0103 romantic\u0103 ce vine dup\u0103 el se arunc\u0103 \u00een ad\u00e2ncimile misteriosului \u0219i incon\u0219tientului \u0219i cade \u00een toate extravagan\u021bele sentimentului. De at\u00e2ta amar de veacuri neamurile europene tr\u0103iesc via\u021ba cu durerile \u0219i bucuriile ei, \u0219i c\u00e2nt\u0103rindu-le, echilibr\u00e2ndu-le \u0219i compens\u00e2ndu-le reciproc, ajung la convingerea\u00a0 c\u0103 la urma urmei via\u021ba asta tot merit\u0103 tr\u0103it\u0103; a trebuit \u00eens\u0103 s\u0103 vie un german, \u0219i unul dintre cei ale\u0219i, ca s\u0103 declare existenta fundamental rea \u0219i s\u0103 pun\u0103 scopul\u00a0 vie\u021bii \u00een negarea \u00eens\u0103\u0219i a existen\u021bei, precum tot un german a trebuit s\u0103 fie acela\u00a0 care s\u0103 g\u0103seasc\u0103 aceea\u0219i existen\u021b\u0103 absolut bun\u0103 \u2013 cea mai bun\u0103 existen\u021b\u0103 posibil\u0103. Nu se putea ca pesimismul absolut, ca \u0219i optimismul absolut, s\u0103 nu fie produse ale min\u021bii germane, precum tot produse germane sunt \u0219i idealismul absolut al unui Hegel, ca \u0219i materialismul cel mai terre-\u00e0-terre al unui Moleschott \u0219i B\u00fcchner.<\/p>\n

(\u2026) Nici c\u00e2nd e vorba de ei \u00een\u0219i\u0219i, \u0219i mai ales atunci, germanii nu pot p\u0103stra m\u0103sura. Ei sunt cei mai r\u0103i cunosc\u0103tori ai propriei lor firi si ai propriei lor valori: ori s-au hulit \u0219i s-au dispre\u021buit peste m\u0103sur\u0103, ori s-au ridicat pe ei \u00een\u0219i\u0219i pan\u0103 la slava cerului. Un Schopenhauer, un Nietzsche privesc cu dispre\u021b la tot ce e german \u0219i insist\u0103 cu cruzime asupra tuturor lipsurilor \u0219i gre\u0219elilor firii germane; un Heine gr\u0103m\u0103de\u0219te sarcasmele cele mai atroce \u00eempotriva felului german de via\u021b\u0103 \u0219i g\u00e2ndire, pe c\u00e2nd un Fichte, un Wagner, Treischke exalt\u0103 spiritul german ca floarea cea mai aleas\u0103 a spiritului omenesc. \u00centre toate aceste contradic\u021bii nu e o pr\u0103pastie de netrecut; toate se explica prin excesivitatea firii germane \u0219i brutalitatea cu care face r\u0103zboiul de ast\u0103zi. \u00cen toate manifest\u0103rile lui, fie c\u0103 face filozofie \u0219i vrea s\u0103 prind\u0103 absolutul, fie c\u0103 face sentiment \u0219i le\u0219in\u0103 de-a binelea, fie c\u0103 face comer\u021b \u0219i inund\u0103 t\u00e2rgul mondial, fie c\u0103 face politic\u0103 \u0219i vrea s\u0103 acapareze \u00eentreaga lume, fie c\u0103 face r\u0103zboi \u0219i vrea s\u0103 distrug\u0103 tot ce-i iese \u00een cale, g\u0103sim acela\u0219i mistic incorigibil, aceea\u0219i fire excesiv\u0103, acela\u0219i furor teutonicus care-l m\u00e2n\u0103 \u00een toate.\u201d<\/p>\n<\/section>\n

Source URL: https:\/\/saptamanalul.ro\/constantin-antoniade-spiritul-german-si-goana-nebuna-dupa-absolut\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

L-a pre\u021buit pe Heraclit (\u201enimic nu e stabil, nimic nu r\u0103m\u00e2ne identic cu sine, totul se mi\u0219c\u0103, totul se transform\u0103, nimic nu e etern \u00een afar\u0103 de eterna schimbare a lucrurilor\u201d), a logodit \u0219tiin\u021ba dreptului cu evolu\u021bionismul \u0219i, ca atare, a condamnat teoria lui Comte (nu corespunde realit\u0103\u021bii tocmai pentru c\u0103, ajuns\u0103 \u00een faza \u201epozitiv\u0103\u201d, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[162],"class_list":["post-1019603","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-saptamanalul-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1019603","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1019603"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1019603\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1019603"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1019603"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1019603"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}