{"id":1019601,"date":"2020-12-05T09:41:59","date_gmt":"2020-12-05T06:41:59","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1019601"},"modified":"2020-12-05T09:41:59","modified_gmt":"2020-12-05T06:41:59","slug":"joseph-perez-si-cateva-consideratii-de-ordin-tehnic-despre-inchizitie-saptamanalul-de-radauti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1019601","title":{"rendered":"Joseph P\u00e9rez \u0219i c\u00e2teva considera\u021bii de \u201eordin tehnic\u201d despre Inchizi\u021bie &#8211; Saptamanalul de Radauti"},"content":{"rendered":"<section class=\"tcb-post-content tcb-shortcode thrv_wrapper\" data-css=\"tve-u-16f89b682a9\">\n<p>A scris despre \u201eSpania celor trei religii\u201d, supraimpresionat\u0103 de invazia arab\u0103 de la \u00eenceputul secolului al VIII-lea \u0219i divizat\u0103 \u00eentre Orientul musulman \u0219i Occidentul cre\u0219tin, a evocat epoca emirilor \u0219i califilor Cordobei, garda\u021bi de \u201earistocra\u021bii de serviciu\u201d \u0219i mult interesa\u021bi s\u0103 domine Balearele sau Marocul, a prezentat acultura\u021biile, acomod\u0103rile \u0219i asimila\u021biile \u201eveacurilor \u00eentunecate\u201d, \u00eencepute cu pl\u0103m\u0103direa mozarabilor \u0219i deturnate de actele plus faptele Reconquistei, a descris afirmarea \u201ecelor cinci regate\u201d, luminat\u0103 de ispr\u0103vile Cidului \u0219i schimonosit\u0103 de antisemitismul\/antiiudaismul popular, a \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at pe deplin \u201evremurile imperiale\u201d, dincolo \u0219i dincoace de ambi\u021biile regilor catolici \u0219i de atrac\u021bia colosal\u0103 a Americii, a z\u0103bovit asupra lui Carol Quintul, aureolat de \u201ecvadrupla mo\u0219tenire\u201d din 1516 \u0219i \u00eempov\u0103rat de omniprezen\u021ba lui Soliman Magnificul, a depl\u00e2ns soarta Vechiului Regim, compromis de politica din colonii \u0219i neagreat de v\u00e2rstele sociale definite \u00een raport cu Revolu\u021bia Francez\u0103, a considerat \u00een maniera lui Ortega y Gasset \u201eSpania nevertebrat\u0103\u201d, mult \u00eendatorat\u0103 jocului politic p\u0103gubos al \u201epartidelor dinastice\u201d \u0219i prea pu\u021bin atent\u0103 la exigen\u021bele na\u021bionali\u0219tilor \u0219i republicanilor, a caracterizat f\u0103r\u0103 excese Republica anilor 1930, c\u0103zut\u0103 \u00een admira\u021bia Weimar-ului \u0219i z\u0103p\u0103cit\u0103 de energiile cheltuite \u00een van de Manuel Aza\u0148a, cel care a preg\u0103tit \u00een cele mai mici detalii \u2026 e\u0219ecul lui L\u00e9on Blum, a notat orele esen\u021biale ale R\u0103zboiului Civil, c\u00e2\u0219tigat de \u201ec\u0103m\u0103\u0219ile albastre\u201d \u0219i pierdut de contingentele neomogene de st\u00e2ngi\u0219ti mai degrab\u0103 pe frontul diplomatic dec\u00e2t pe c\u00e2mpul de b\u0103t\u0103lie, a comentat domnia \u00eendelungat\u0103 a lui Franco, statuat\u0103 pe institu\u021bii de for\u021b\u0103 (armata, biserica, partidul unic) \u0219i sprijinit\u0103 de at\u00e2t de sentimentalii, c\u00e2t \u0219i de \u2026 resentimentarii din clasa de mijloc, a consemnat revenirea \u021b\u0103rii la democra\u021bie, animat\u0103 de intrarea \u00een Uniunea European\u0103 (am folosit prezenta denumire) \u0219i nedezlipit\u0103 de visul de putere mondial\u0103\/supra-regional\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen cuprinsul voluminoasei lucr\u0103ri \u201eIstoria Spaniei\u201d (Bucure\u0219ti, Editura Artemis, 2007, edi\u021bie originar\u0103 1996), cercet\u0103torul francez Joseph P\u00e9rez trateaz\u0103 cu destule am\u0103nunte perioada Inchizi\u021biei: nu organizarea institu\u021bional\u0103, formarea \u0219i reformarea \u00eenal\u021bilor ei slujitori (func\u021bionari) \u00eentru salvgardarea unor comandamente net dep\u0103rtate de \u201esecolul luminilor\u201d ori rea\u0219ez\u0103rile patrimoniale complementare cu n\u0103prasnicele ei sentin\u021be frapeaz\u0103, ci\u2026 prezum\u021bia de vinov\u0103\u021bie iute ridicat\u0103 la rang de erezie, \u00een entuziasmele (prea) multor \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi \u0219i poporeni, deopotriv\u0103 mul\u021bumi\u021bi s\u0103 asiste la anihilarea inamicilor ireductibili (op. cit., p. 370 \u0219i urm.). Cum spunea jurnalistul Dan Andronic \u2013 \u2026 Inchizi\u021bia e frumoas\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t nu ajunge la tine. Nu ajunge? \u00a0<\/p>\n<p>\u201e\u00cen fapt, puterea Inchizi\u021biei apar\u021binea tribunalelor regionale. Nici \u00een cele mai multe cazuri de acest gen nu era vorba despre ni\u0219te fanatici sau de c\u0103l\u0103i sangvinari, ci de func\u021bionari one\u0219ti care f\u0103cuser\u0103 studii superioare \u2013 mai mult de drept dec\u00e2t de teologie \u2013 , nu neap\u0103rat dominicani, nici chiar c\u0103lug\u0103ri: mul\u021bi, dar nu destul de numero\u0219i, apar\u021bineau clerului laic. Fiecare district beneficia, \u00een general, de trei inchizitori, de doi grefieri, de un <em>alcuacil<\/em> \u00eens\u0103rcinat cu arest\u0103rile, un contabil, un administrator al bunurilor confiscate, un medic care s\u0103 supravegheze \u0219edin\u021bele de tortur\u0103. La \u00eenceputuri, personalul era remunerat mul\u021bumit\u0103 bunurilor confiscate de la cei condamna\u021bi. C\u00e2nd marile persecu\u021bii au fost din ce \u00een ce mai rare, s-a recurs la amenzi, dar \u0219i acestea s-au dovedit a fi insuficiente, prin urmare au trebuit g\u0103site alte surse de finan\u021bare. \u00cen testamentul s\u0103u din 1554, Carol Quintul recomanda ca inchizitorilor din fiecare diocez\u0103 s\u0103 li se rezerve anumite demnit\u0103\u021bi \u0219i venituri pentru ca ace\u0219tia s\u0103 dispun\u0103 de sume regulate. Solu\u021bia a fost adoptat\u0103, cu acordul papei. \u00cen ciuda acestor m\u0103suri, Inchizi\u021bia nu a fost niciodat\u0103 o afecere profitabil\u0103 din punct de vedere financiar; nu a fost rentabil\u0103 dec\u00e2t la \u00eenceput, c\u00e2nd \u00eei urm\u0103rea pe iudaiza\u021bi. O istorie a Sf\u00e2ntului Oficiu ar putea fi scris\u0103 pornind de la aceste dificult\u0103\u021bi financiare, deoarece au sc\u0103zut \u00eencas\u0103rile, iar \u00een 1503 s-a procedat la restr\u00e2ngerea tribunalelor pentru a se reduce cheltuielile de func\u021bionare. Tribunalul din Jerez a fost arondat Sevillei, cele din Sig\u00fcenza \u0219i Calahorra s-au arondat celui din Cuenca. Tribunalele din Le\u00f3n, Burgos, Salamanca, \u00c1vila \u0219i Segovia au fost desfiin\u021bate, constituindu-se imensul district al Valladolidului. \u00cen 1507, nu existau mai mult de \u0219apte tribunale, \u00een locul celor \u0219aisprezece care func\u021bionaser\u0103 \u00een 1495. Pentru a ob\u021bine noi venituri, Inchizi\u021bia a \u00eenceput, din 1530, s\u0103-i urm\u0103reasc\u0103 pe blasfemiatori, pe desfr\u00e2na\u021bi \u0219i pe bigami. Pe l\u00e2ng\u0103 personalul titular, trebuie s\u0103 acord\u0103m un loc aparte \u0219i voluntarilor, apropia\u021bii Sf\u00e2ntului Oficiu. Ei formau un soi de poli\u021bie supletiv\u0103, preponderent laic\u0103. Ini\u021bial, ace\u0219tia erau recruta\u021bi din r\u00e2ndurile artizanilor \u0219i pr\u0103v\u0103lia\u0219ilor. Gentilomii \u00ee\u0219i fac apari\u021bia abia pe la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVI-lea \u0219i surclaseaz\u0103 rapid celelalte categorii pentru c\u0103 familiile se bucurau de privilegii deloc neglijabile: erau scutite de unele taxe \u0219i, mai ales, nu se supuneau dec\u00e2t justi\u021biei inchizitoriale, chiar \u0219i pentru delicte de drept comun, ceea ce le asigura un soi de impunitate. Unii dintre ei abuzau de aceste privilegii, transform\u00e2ndu-se \u00een adev\u0103ra\u021bi tirani locali, intangibili, sau prea pu\u021bin tangibili fa\u021b\u0103 de ceea ce li se cuvenea. Cu toate acestea, nu oamenii erau cei de temut, ci institu\u021bia. Mai mult dec\u00e2t pe tribunalele din district, mai mult dec\u00e2t pe subordona\u021bii \u2013 destul de pu\u021bini \u2013 ce le veneau, Inchizi\u021bia conta pe colaborarea poporului \u00een \u00eende\u0103plinirea sarcinii ei. Jur\u0103mintele de credin\u021b\u0103 citite periodic \u00een biserici con\u021bineau liste ale comportamentelor \u0219i cuvintelor dup\u0103 care se putea cunoa\u0219te un iudaizant, un musulman, un luteran, un om cu g\u00e2nduri necurate \u2026 Credincio\u0219ii erau chema\u021bi s\u0103 denun\u021be orice atitudine suspect\u0103, fie \u0219i cea mai ne\u00eensemnat\u0103: inchizitorilor le revenea sarcina de a tria acuzele \u0219i de a decide dac\u0103 se impunea \u00eenceperea urm\u0103ririi.\u201d<\/p>\n<\/section>\n<p> Source URL: https:\/\/saptamanalul.ro\/joseph-perez-si-cateva-consideratii-de-ordin-tehnic-despre-inchizitie\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>A scris despre \u201eSpania celor trei religii\u201d, supraimpresionat\u0103 de invazia arab\u0103 de la \u00eenceputul secolului al VIII-lea \u0219i divizat\u0103 \u00eentre Orientul musulman \u0219i Occidentul cre\u0219tin, a evocat epoca emirilor \u0219i califilor Cordobei, garda\u021bi de \u201earistocra\u021bii de serviciu\u201d \u0219i mult interesa\u021bi s\u0103 domine Balearele sau Marocul, a prezentat acultura\u021biile, acomod\u0103rile \u0219i asimila\u021biile \u201eveacurilor \u00eentunecate\u201d, \u00eencepute cu [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1019602,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[162],"class_list":["post-1019601","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-saptamanalul-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1019601","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1019601"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1019601\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1019602"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1019601"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1019601"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1019601"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}