{"id":1019592,"date":"2020-12-05T09:55:41","date_gmt":"2020-12-05T06:55:41","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1019592"},"modified":"2020-12-05T09:55:41","modified_gmt":"2020-12-05T06:55:41","slug":"friedrich-hayek-si-conflictul-individualismelor-saptamanalul-de-radauti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1019592","title":{"rendered":"Friedrich Hayek \u0219i … conflictul individualismelor – Saptamanalul de Radauti"},"content":{"rendered":"
\n

\u00centre altele, \u00een \u201eIndividualism \u0219i ordine economic\u0103\u201d (Ia\u0219i, Editura Universit\u0103\u021bii Alexandru Ioan Cuza, 2014, edi\u021bie originar\u0103 1949), Friedrich August von Hayek ar\u0103t\u0103 c\u0103 echilibrul (economic) nu este un proces sta\u021bionar, care depinde de constan\u021ba datelor obiective, ci o stare de lucruri logodit\u0103 cu a\u0219tept\u0103rile corecte \u0219i coerente ale diferi\u021bilor membri ai societ\u0103\u021bii, consider\u0103 \u0219tiin\u021bele sociale de-a dreptul p\u0103c\u0103toase atunci c\u00e2nd fac referire la \u201e\u00eentregurile sociale ca \u00eentreguri\u201d \u0219i, mai cu seam\u0103, \u00ee\u0219i propun s\u0103 descopere (empiric) legile care guverneaz\u0103 aceste \u00eentreguri, insist\u0103 asupra deosebirilor colosale dintre planificare (configurat\u0103 cu ajutorul unor decizii interrela\u021bionate privitoare la alocarea resurselor care pot fi mobilizate \u00eentr-o perioad\u0103 rezonabil determinat\u0103) \u0219i planism (activitate centralizat\u0103, asigurat\u0103 de o autoritate unic\u0103 pentru \u00eentreg sistemul economic), define\u0219te problema economic\u0103 a societ\u0103\u021bii \u00een deplin\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu \u201eadaptarea rapid\u0103 la schimb\u0103rile produse \u00een circumstan\u021be de timp \u0219i spa\u021biu\u201d, notific\u0103 importan\u021ba pre\u021bului \u00een calitate de mecanism de transmitere a informa\u021biei, dar \u0219i ca mijloc de protejare a feluritelor interese de sorginte marfar\u0103, militeaz\u0103 nu at\u00e2t pentru structuri concuren\u021biale cu preten\u021bii de perfec\u021biune, c\u00e2t pentru competi\u021bii \u00eentre agen\u021bi ne\u00eenvecinate cu aspira\u021biile reglatoare ale statului, modeleaz\u0103 teoria ordinii spontane (\u0219i) prin afirmarea unui soi de ne\u00eencredere \u00een extensiunile ra\u021biunii umane, intr\u0103 \u00een\u2026 alian\u021b\u0103 (nu neap\u0103rat doctrinar\u0103) cu Max Weber pentru a ilustra precaritatea calculului economic pe suport socialist \u0219.a.<\/p>\n

Altfel, \u00een debutul lucr\u0103rii (op.cit., p. 14 \u0219i urm.), g\u00e2nditorul austriac construie\u0219te o spectaculoas\u0103 antitez\u0103 \u00eentre veritabilul \u0219i falsul individualism sau, dac\u0103 prefera\u021bi, \u00eentre individualismul englez inspirat de Mandeville (omul este o fiin\u021b\u0103 failibil\u0103; erorile sale pot fi corijate numai \u00een cadrul unui proces social) \u0219i individualismul cartezian, cu exprim\u0103ri dintre cele mai cutez\u0103toare \u00een preajma \u201econtractului social\u201d \u0219i a teoriilor cre\u0103rii con\u0219tiente a institu\u021biilor sociale. Respingerea acestuia din urm\u0103 reprezint\u0103, \u00een registrul lui Hayek, afurisirea \u201eRa\u021biunii cu R mare, totdeauna perfect\u0103 \u0219i disponibil\u0103\u201d, mereu \u00een stare s\u0103 diriguiasc\u0103 r\u00e2z\u0103toare \u201eprogresul uman\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u201eAtunci, care sunt caracteristicile fundamentale ale individualismului veritabil ? Primul lucru care ar trebui spus este c\u0103 el reprezint\u0103, \u00eenainte de toate, o teorie a societ\u0103\u021bii, o \u00eencercare de a \u00een\u021belege for\u021bele care determina via\u021ba social\u0103 a omului, \u0219i apoi se constituie \u00eentr-un ansamblu de principii politice deduse din aceasta concep\u021bie despre societate. Acest fapt ar trebui s\u0103 fie suficient prin el \u00eensu\u0219i pentru a respinge cea mai stupid\u0103 dintre ne\u00een\u021belegerile frecvente \u00een ceea ce-l prive\u0219te: ideea conform c\u0103reia individualismul ar postula (sau \u0219i-ar baza argumentele pe aceast\u0103 ipotez\u0103) existen\u021ba indivizilor izola\u021bi sau autosuficien\u021bi, \u00een loc s\u0103 plece de la studiul oamenilor, ale c\u0103ror natur\u0103 \u0219i caracter sunt \u00een \u00eentregime determinate de faptul c\u0103 tr\u0103iesc \u00een societate. Dac\u0103 acest lucru ar fi adev\u0103rat, individualismul n-ar contribui cu nimic la \u00een\u021belegerea modului de func\u021bionare a societ\u0103\u021bii. \u00cen realitate, postulatul s\u0103u esen\u021bial este diferit, mai precis, cel \u00een conformitate cu care nu exist\u0103 nici un alt mijloc de a p\u0103trunde natura fenomenelor sociale dec\u00e2t \u00een\u021beleg\u00e2nd ac\u021biunile individuale \u00eendreptate c\u0103tre alte persoane \u0219i ghidate de comportamentul a\u0219teptat al acestora din urm\u0103. Acest argument se \u00eendreapt\u0103 mai ales \u00eempotriva teoriilor colectiviste propriu-zise, care pretind c\u0103 sunt capabile s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 direct societatea, ca entitate sui-generis, care exist\u0103 independent de indivizii ce o compun. Etapa urm\u0103toare a analizei sociale a individualismului este dirijat\u0103 contra pseudo-individualismului ra\u021bionalist, care, \u00een practic\u0103, conduce tot la colectivism. Ea const\u0103 \u00een ideea conform c\u0103reia putem descoperi, prin examinarea efectelor combinate ale ac\u021biunilor individuale, c\u0103 multe din institu\u021biile pe care se bazeaz\u0103 progresul uman au ap\u0103rut \u0219i func\u021bioneaz\u0103 f\u0103r\u0103 ca anume cineva s\u0103 le proiecteze \u0219i s\u0103 le dirijeze, deoarece, folosind cuvintele lui Adam Ferguson, na\u021biunile descoper\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor institu\u021bii care reprezint\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, rezultatul ac\u021biunii umane, \u00eens\u0103 nu al unui proiect uman \u0219i deoarece colaborarea spontan\u0103 a oamenilor liberi conduce, de obicei, la rezultate care dep\u0103\u0219esc de mai multe ori capacitatea de cuprindere a min\u021bilor lor individuale. Aceasta este marea tem\u0103 a lui Josiah Tucker a lui Adam Ferguson \u0219i Edmund Burke, marea descoperire a economiei politice clasice, care a devenit instrumentul cu ajutorul c\u0103ruia \u00een\u021belegem nu doar via\u021ba economic\u0103, ci majoritatea fenomenelor cu adev\u0103rat sociale. Diferen\u021ba dintre aceast\u0103 viziune asupra lucrurilor, care explic\u0103 cea mai mare parte a ordinii sesizate \u00een activit\u0103\u021bile umane drept rezultat nea\u0219teptat al ac\u021biunilor individuale, \u0219i cealalt\u0103 concep\u021bie, ce atribuie orice ordine observabil\u0103 unui proiect deliberat, reprezint\u0103 prima deosebire important\u0103 \u00eentre individualismul veritabil al g\u00e2nditorilor britanici din secolul al XVIII-lea \u0219i pretinsul individualism al \u0219colii carteziene.\u201d<\/p>\n<\/section>\n

Source URL: https:\/\/saptamanalul.ro\/friedrich-hayek-si-conflictul-individualismelor\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centre altele, \u00een \u201eIndividualism \u0219i ordine economic\u0103\u201d (Ia\u0219i, Editura Universit\u0103\u021bii Alexandru Ioan Cuza, 2014, edi\u021bie originar\u0103 1949), Friedrich August von Hayek ar\u0103t\u0103 c\u0103 echilibrul (economic) nu este un proces sta\u021bionar, care depinde de constan\u021ba datelor obiective, ci o stare de lucruri logodit\u0103 cu a\u0219tept\u0103rile corecte \u0219i coerente ale diferi\u021bilor membri ai societ\u0103\u021bii, consider\u0103 \u0219tiin\u021bele sociale […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1019593,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[162],"class_list":["post-1019592","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-saptamanalul-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1019592","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1019592"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1019592\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1019593"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1019592"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1019592"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1019592"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}