{"id":1019542,"date":"2021-03-05T07:05:00","date_gmt":"2021-03-05T04:05:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1019542"},"modified":"2021-03-05T07:05:00","modified_gmt":"2021-03-05T04:05:00","slug":"giuliano-proccaci-despre-umanism-modernitate-si-relevanta-istorica-saptamanalul-de-radauti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1019542","title":{"rendered":"Giuliano Proccaci \u2013 despre umanism, modernitate \u0219i relevan\u021b\u0103 istoric\u0103 – Saptamanalul de Radauti"},"content":{"rendered":"
\n

F\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost fascinat de secolul al XI-lea, a evocat via\u021ba trepidant\u0103 din teritoriile italiene, amprentat\u0103 de cre\u0219terea importan\u021bei ora\u0219ului, \u00eendeosebi a func\u021biei sale economice (mare consumator de produse agricole, furnizor \u00eensemnat de bunuri prelucrate \u0219i de servicii, catalizator al schimburilor \u0219.a.), dar \u0219i de afirmarea \u201ecomunei\u201d, at\u00e2t \u00een dimensiunea ei burghez\u0103 \u0219i \u00eentreprinz\u0103toare, c\u00e2t \u0219i \u00een cea funciar\u0103 \u0219i rentier\u0103 (a se vedea \u201ecele dou\u0103 suflete \u0219i cele dou\u0103 voca\u021bii\u201d), f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost absorbit de evenimentele ronflante ale secolului al XII-lea, a z\u0103bovit mai mult asupra manierei \u00een care policentrismul a supraimpresionat existen\u021ba comunit\u0103\u021bilor din Peninsul\u0103 dec\u00e2t asupra anilor tumulto\u0219i, recomanda\u021bi de expedi\u021biile lui Frederic Barbarossa ori de fazele de \u00eenceput ale conflictului dintre guelfi \u0219i ghibelini,\u00a0 f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost acaparat de \u201eminun\u0103\u021biile\u201d secolului al XIII-lea, a marcat momentele istorice \u00een care Mediterana, \u00eenvecinat\u0103 cu imperii impun\u0103toare \u0219i cu pre\u021bioasele civiliza\u021bii ale cre\u0219tinismului apusean, reprezenta \u201ecentrul lumii\u201d, iar Vene\u021bia, Genova sau Floren\u021ba (spre \u00eentristarea lui Dante Alighieri) erau greut\u0103\u021bile \u0219i\/sau contragreut\u0103\u021bile \u00een stare s\u0103 desemneze \u201eordinea comercial\u0103\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost condescendent fa\u021b\u0103 de secolele al XIV-lea \u0219i al XV-lea, a descris, cu acompaniamentul nepereche al Decameronului, transform\u0103rile eclatante ale negustorilor pricepu\u021bi \u0219i ale burghezilor ambi\u021bio\u0219i \u00een patricieni, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost intransigent cu \u201eactele \u0219i faptele\u201d secolelor al XVI-lea \u0219i al XVII-lea,\u00a0 a consemnat c\u0103 \u201eepocile de stagnare\u201d sunt pl\u0103m\u0103dite din lupta vremurilor m\u00e2nioase \u00eempotriva libert\u0103\u021bii de g\u00e2ndire (Bruno, Galilei, Campanella etc.), f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost entuziasmat de for\u021bele intelectuale care i-au ridicat \u00een rang pe oamenii secolului al XVIII-lea, a meditat asupra meritelor \u0219i nemeritelor ilumini\u0219tilor, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost impresionat de poten\u021bialul revolu\u021bionar al secolului al XIX-lea, a identificat o serie de \u201eleg\u0103turi necesare, generale, repetabile \u0219i relativ stabile\u201d \u00eentre Italia napoleonian\u0103 \u0219i izbucnirile Risorgimento-ului, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost acomodat cu \u2026 retorica discursului publicitar, deci cu goana dup\u0103 imagine a secolului al XX-lea, a urm\u0103rit traiectoria capitalismului italian, dincolo \u0219i dincoace de erudi\u021bia lui Cavour, prestidigita\u021biile politice ale lui Giolitti, detenta \u201ecorporatismului\u201d din regimul Ducelui plus complicit\u0103\u021bile democra\u021biei cre\u0219tine cu exponen\u021bii politicilor radicale.<\/p>\n

\u00centre altele, \u00een \u201eIstoria italienilor\u201d (Bucure\u0219ti, Editura Politic\u0103, 1975, edi\u021bie originar\u0103 1969), Giuliano Procacci a descris umanismul aidoma unei \u201ealian\u021be competitive\u201d \u00eentre marile idei ale Antichit\u0103\u021bii \u0219i Modernitate: o alian\u021b\u0103 care a luat \u00een der\u00e2dere segreg\u0103rile dintre \u201epopolo grasso\u201d \u0219i \u201epopolo minuto\u201d, care s-a inspirat din \u201egeografia fericit\u0103\u201d a frazelor lui Guicciardini \u0219i care a servit oamenilor cu ocupa\u021bii onorabile, de fapt celor netributari falnicilor restauratori de imperii (romane), bog\u0103to\u0219ilor conduc\u0103tori de ora\u0219e ori \u00eendelung sulemeni\u021bilor ierarhi ai bisericii sau, dac\u0103 prefera\u021bi, oamenilor netulbura\u021bi de \u2026 timpul lui Campanella (\u201eia totul \u0219i d\u0103 totul, f\u0103r\u0103 s\u0103 se anihileze\u201d) (op. cit., p. 110 ;i urm.) :<\/p>\n

\u201eDac\u0103 umanismul (\u2026) n-ar fi fost dec\u00e2t aceast\u0103 imens\u0103 oper\u0103 de recuperare a patrimoniului antichit\u0103\u021bii, contribu\u021bia lui la cultura \u0219i civiliza\u021bia modern\u0103 ar fi fost deja extraordinar de mare. Dar el a f\u0103cut mai mult. Datorit\u0103 muncii de restaurare, de editare de texte comentate, s-au format treptat \u2013 \u0219i aceasta este achizi\u021bia cea mai important\u0103 \u0219i cea mai durabil\u0103 \u2013 unele dintre criteriile de metod\u0103 care guverneaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103. Este vorba, \u00een primul r\u00e2nd, de caracterul dezinteresat al \u00eense\u0219i cercet\u0103rii: nici un idol politic, religios, nici o patim\u0103, nici o considera\u021bie de ordin exterior nu trebuie s\u0103-l c\u0103l\u0103uzeasc\u0103\u00a0 pe savant \u00een munca lui. Vai de cel care falsific\u0103 un text sau \u00eei altereaz\u0103 autenticitatea ! Filologia este baza \u0219i cheia oric\u0103rei cunoa\u0219teri, edi\u021bia critic\u0103 este condi\u021bia\u00a0 necesar\u0103 pentru lectura oric\u0103rui text. Exemplul clasic al acestei noi metode, al acestui nou stil de munc\u0103 al umani\u0219tilor este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, demonstra\u021bia exemplar\u0103 pe care Lorenzo Valla a f\u0103cut-o \u00een leg\u0103tur\u0103 cu falsitatea celebrei \u00abdona\u021bii a lui Constantin\u00bb, document medieval pe care biserica \u00eel invoca pentru a justifica legitimitatea aspira\u021biilor sale temporale (n.m.: \u00abDonatio Constantini\u00bb \u2013 falsul decret imperial \u2013 a fost \u00eentocmit cu scopul de a transfera Papei autoritatea asupra Romei \u0219i vestului Imperiului Roman. A fost alc\u0103tuit, cel mai probabil, \u00een secolul al VIII-lea \u0219i a fost utilizat \u00een sprijinul revendic\u0103rilor de ordin politic ale papalit\u0103\u021bii. Veridicitatea a\u0219a-numitului decret imperial a fost contestat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een secolul al XI-lea, \u00eens\u0103 abia Lorenzo Valla, binecunoscutul umanist renascentist, a adus dovezi irefutabile \u00een privin\u021ba \u201ecalit\u0103\u021bii\u201d \u00eentocmirii comentate). \u00centreaga demonstra\u021bie este bazat\u0103 pe elemente care se refer\u0103 la text \u0219i sunt de natur\u0103 filologic\u0103. Dar ca \u00een\u021belege \u0219i a p\u0103trunde un text \u00eensemna \u00een acela\u0219i timp a-l fixa \u00een epoc\u0103, a-i stabili un loc bine precizat \u00een corpus-ul literar din care f\u0103cea parte. Dimensiunea filologiei genera dimensiunea istoricit\u0103\u021bii. Nu era vorba de a opune pe Platon lui Aristotel, ci de a \u00een\u021belege \u0219i pe unul \u0219i pe cel\u0103lalt, pe unul \u00eempreun\u0103 cu cel\u0103lalt. Aletheia, adev\u0103rul \u2013 afirma Leon Battista Alberti \u00een lucrarea \u00abPhilodoxeos\u00bb -, este fiica lui Cronos, timpul, iar compatriotul s\u0103u Matteo Palmieri se f\u0103cea ecoul acestuia formul\u00e2nd sentin\u021ba \u00abveritatis profecto cognitionem dant tempora\u00bb. Din aceast\u0103\u00a0 \u00eembinare \u00eentre metoda filologiei \u0219i conceptul istoricit\u0103\u021bii se n\u0103\u0219tea o mentalitate a \u00een\u021belepciunii \u0219i toleran\u021bei, care \u00ee\u0219i va g\u0103si personificarea \u00een marea figur\u0103 a lui Erasmus de Rotterdam, maestru \u00een filologie \u0219i toleran\u021b\u0103. El se formase \u00een \u0219coala umanismului. Umani\u0219tii au fost pe deplin con\u0219tien\u021bi de noutatea \u0219i de importan\u021ba acestei descoperiri a lor. Ei \u0219i-au dat seama c\u0103 meritul lor istoric nu consta numai \u00een a fi descoperit \u0219i restabilit textele autorilor antici, ci \u0219i \u00een a fi \u00een\u021beles lec\u021bia lor cea mai profund\u0103, \u00een a fi reg\u0103sit metoda cu care lucrau clasicii, lipsa lor de idoli \u0219i de prejudec\u0103\u021bi, mintea lor liber\u0103 \u0219i senin\u0103. Baza\u021bi pe aceast\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103, ei priveau cu mil\u0103 la \u00abmedia aetas\u00bb (evul mediu, termen elaborat chiar de umani\u0219ti), la prejudec\u0103\u021bile acestei epoci \u0219i la incapacitatea ei de a se ridica la puritatea filologic\u0103 \u0219i la judecata istoric\u0103, exalt\u00e2nd, \u00een opozi\u021bie cu ea, epoca lor proprie \u0219i revolu\u021bia intelectual\u0103 ai c\u0103rei protagoni\u0219ti erau ei \u00een\u0219i\u0219i. Pasiunea pentru antici genera astfel orgoliul de a fi moderni. A imita pe antici nu \u00eensemna repetarea a ceea ce spuseser\u0103 ace\u0219tia, ci abordarea lumii proprii, a epocii proprii cu aceea\u0219i curiozitate, aceea\u0219i pasiune, aceea\u0219i luciditate \u00een judecat\u0103 cu care anticii abordaser\u0103 lumea lor, epoca lor; \u00eensemna cercetarea \u0219i descoperirea unor noi adev\u0103ruri \u0219i noi drumuri, \u00eensemna a construi. \u0218tiin\u021ba pur\u0103 f\u0103cea astfel s\u0103 se nasc\u0103 \u0219tiin\u021ba aplicat\u0103.\u201d<\/p>\n<\/section>\n

Source URL: https:\/\/saptamanalul.ro\/giuliano-proccaci-despre-umanism-modernitate-si-relevanta-istorica\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

F\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost fascinat de secolul al XI-lea, a evocat via\u021ba trepidant\u0103 din teritoriile italiene, amprentat\u0103 de cre\u0219terea importan\u021bei ora\u0219ului, \u00eendeosebi a func\u021biei sale economice (mare consumator de produse agricole, furnizor \u00eensemnat de bunuri prelucrate \u0219i de servicii, catalizator al schimburilor \u0219.a.), dar \u0219i de afirmarea \u201ecomunei\u201d, at\u00e2t \u00een dimensiunea ei burghez\u0103 \u0219i \u00eentreprinz\u0103toare, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1019543,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[162],"class_list":["post-1019542","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-saptamanalul-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1019542","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1019542"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1019542\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1019543"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1019542"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1019542"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1019542"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}