[analyse_image type=”featured” src=”https://s1.ziareromania.ro/?mmid=b0a6856b14cd0a6dbe”]
Ce se întâmplă cu glicemia ta când mănânci paste de mai multe ori pe săptămână
Majoritatea oamenilor consideră că pastele reprezintă automat un dezastru pentru glicemia, dar adevărul este mai nuanțat. Pastele pot crește nivelul glicemiei, dar amploarea acestui efect depinde de mărimea porției, de modul de preparare și de alimentele cu care le consumi. Înțelegerea modului în care pastele acționează în organism te poate ajuta să le savurezi într-un mod echilibrat, menținând în același timp glicemia la un nivel constant.
1. De ce pastele pot crește glicemia mai lent decât crezi
Deși pastele au un conținut ridicat de carbohidrați, structura lor le face să aibă un indice glicemic surprinzător de scăzut pentru multe persoane. Pastele tradiționale din grâu conțin granule compacte de amidon care se digeră mai lent decât amidonul din alimente precum pâinea albă sau orezul alb instant.
Un studiu a constatat că pastele tind să aibă o reacție glicemică mai scăzută în comparație cu orezul alb, probabil datorită rețelei dense de proteine și amidon.3 Totuși, efectul poate varia de la o persoană la alta. Cantitatea consumată și durata de gătire a pastelor pot modifica reacția la glucoză (zahăr).
Următorii factori pot afecta reacția la glucoză:
Pastele mai puțin fierte (al dente) încetinesc digestia
Pastele fierte în exces se descompun mai repede și cresc nivelul de glucoză mai rapid.
Porțiile mai mari asigură un aport mai mare de carbohidrați, ceea ce crește nivelul zahărului din sânge într-un mod mai vizibil.
Consumul regulat de paste poate influența răspunsul la insulină în timp
Când mănânci paste des, organismul tău este expus în mod repetat la carbohidrați care necesită insulină (un hormon care reglează nivelul zahărului din sânge) pentru a transporta glucoza în celule. Pentru unele persoane, în special cele cu rezistență la insulină, cererea repetată poate contribui la creșteri mai mari ale nivelului de glucoză după masă.
Cercetările sugerează că mesele bogate în carbohidrați solicită organismului să elibereze mai multă insulină și pot duce la creșteri mai mari ale glicemiei după masă, în special la persoanele cu rezistență la insulină sau diabet.