Cum și-au bătut joc liberalul Bolojan și progresistul Pîslaru de Închisoarea Tăcerii de la Râmnicu Sărat

După aproape patru ani de la lansare, proiectul de reabilitare şi transformare a fostului penitenciar de la Râmnicu Sărat într-un complex muzeal dedicat memoriei victimelor comunismului, „Memorialul Închisoarea Tăcerii”, a pierdut finanţarea europeană de aproximativ 13 milioane de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), scrie „Bursa”.

Iniţiativa, considerată una dintre cele mai importante investiţii culturale şi memoriale din România postcomunistă, a fost blocată în lanţ de întârzieri legislative şi administrative, iar în final a fost scoasă din PNRR prin decizie europeană, fără o informare prealabilă a beneficiarilor, după cum susţin reprezentanţii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Blocaj legislativ şi excludere din PNRR

Potrivit datelor oficiale transmise de IICCMER, pierderea finanţării este rezultatul unui cumul de factori instituţionali şi legislativi.

În primul rând, neadoptarea Hotărârii de Guvern privind indicatorii tehnico-economici – care era obligația executivului condus de Ilie Bolojan – a făcut imposibilă lansarea procedurilor de achiziţie pentru execuţia lucrărilor. Ulterior, adoptarea ordonanței de urgență  privind instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investiţiilor finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (OUG 41/19.08.2025) a blocat temporar atribuirea contractelor de lucrări şi servicii în cadrul proiectelor PNRR, până la aprobarea modificărilor de către Comisia Europeană. Un al treilea moment decisiv a fost Decizia Consiliului UE din 17 noiembrie 2025, prin care proiectul „Memorialul Închisoarea Tăcerii şi Muzeul Holocaustului” a fost eliminat din Componenta C11 a PNRR, fără notificarea beneficiarului.

„Deşi, în contractul de finanţare, MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de useristul Dragoș Pîslaru, n.r.) avea obligaţia de a informa beneficiarul în timp util asupra oricărei decizii care afectează implementarea proiectului, nu am fost consultaţi şi am aflat abia la apariţia deciziei”, arată reprezentanţii IICCMER. În plus, ordonanța de guvern privind unele măsuri pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (OUG nr. 72/2025) prevede încetarea sau denunţarea contractelor de finanţare în termen de 60 de zile în lipsa procedurilor de achiziţie iniţiate sau finalizate, ceea ce a consolidat imposibilitatea continuării proiectului pe această linie de finanţare.

Ce s-a realizat înainte de blocaj

În ciuda impasului financiar, proiectul a parcurs o serie de etape tehnice importante. Concret, oficialii din IICCMER au anunţat că a fost realizată cercetarea arheologică preventivă cu specialişti ai Muzeului Judeţean Buzău, a fost aprobat raportul de Comisia Naţională de Arheologie în ianuarie 2025, în martie 2025 a fost emis certificatul de descărcare de sarcină arheologică, au fost demolate mai multe construcţii parazitare în baza autorizaţiilor legale şi au fost executate lucrări de punere în siguranţă a corpurilor C8 şi C14, monumente istorice, recepţionate în aprilie 2025. Practic, aceste etape confirmă că proiectul se afla într-un stadiu avansat de pregătire tehnică înainte de pierderea finanţării.

De la „proiect PNRR” la incertitudine financiară

Iniţial, transformarea fostului penitenciar într-un muzeu naţional al represiunii comuniste era prezentată ca una dintre investiţiile-emblemă ale PNRR în domeniul memoriei istorice. Termenul de finalizare era estimat pentru 2026. Astăzi, însă, proiectul se află într-un nou punct critic: fără finanţare, dar cu posibilitatea de a fi relansat prin programe regionale sau din buget naţional. De altfel, IICCMER afirmă că a înscris deja obiectivul în Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social (PNCIPS) şi a iniţiat demersuri pentru accesarea fondurilor regionale, însă procesul este încă în fază incipientă.

„Pentru accesarea noii linii de finanţare avem un plan de lucru stabilit la nivelul IICCMER, din care am îndeplinit deja prima activitate, efectuarea măsurătorilor cadastrale şi radierea din cartea funciară a construcţiilor desfiinţate, în prezent suntem în etapa reevaluării financiare a Ansamblului monument istoric (Construcţiile rămase)”, anunţă IICCMER.

ADR Sud-Est: „Proiectul este eligibil pe fonduri regionale”

La rândul său, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, Luminiţa Mihailov, susţine că proiectul privind reabilitarea închisorii de la Râmnicu Sărat poate fi finanţat prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027, însă cu anumite condiţii administrative şi financiare. „Programul regional finanţează strategii integrate de dezvoltare urbană şi obiective de patrimoniu. Din punct de vedere al finanţării, proiectul este eligibil”, spune Luminița Mihailov, citată de „Bursa”. Ea a explicat însă că reluarea finanţării depinde de autorităţile locale şi de clarificarea contribuţiei financiare: „Ar trebui ca proiectul să fie pe lista de priorităţi a municipiului, să fie depus în cadrul apelului şi să existe o claritate privind contribuţia proprie. Apelul este deschis până la sfârşitul lunii iunie, existând chiar posibilitatea prelungirii”, a mai spus Mihailov pentru sursa citată.

În viziunea ADR Sud-Est, proiectul rămâne viabil, dar necesită o nouă etapă de repoziţionare instituţională.

Cîrjan: „Nu noi am pierdut finanţarea”

Şi primarul municipiului Râmnicu Sărat, Sorin Cîrjan, a confirmat discuţiile privind transferul administrării obiectivului către primărie, ca posibilă soluţie pentru deblocarea viitoarelor finanţări. Totodată, el susţine că administraţia locală şi-a îndeplinit toate obligaţiile legale şi administrative posibile, însă lipsa dreptului de proprietate asupra obiectivului a limitat capacitatea de intervenţie directă.

„Trebuie să spun cu regret că nu noi suntem proprietarii închisorii şi nu noi putem face demersurile pentru ca acest obiectiv să fie reabilitat. Am făcut tot ce a depins de noi, ca administraţie locală, inclusiv emiterea autorizaţiilor într-un termen mai mult decât rezonabil”, a spus Sorin Cîrjan pentru „Bursa”.

El a mai subliniat că pierderea finanţării nu poate fi imputată autorităţilor locale, ci contextului guvernamental şi legislativ: „Pierderea finanţării era legată de PNRR, pe care nu noi l-am gestionat, ci Guvernul României. Nu este târziu ca acest obiectiv să fie salvat şi reabilitat, chiar dacă din alte surse”, a mai spus Cîrjan.

În concluzie, după ani de promisiuni, amânări şi schimbări de finanţare, proiectul de transformare într-un memorial naţional rămâne, în acest moment, fără sursa principală de finanţare, dar cu o soluţie alternativă încă deschisă dar dependentă de decizii administrative şi politice rapide.