Banca Naţională menţine din nou dobânda de politică monetară nemodificată, la 6,5%, şi avertizează c

Consiliul de administraţie al BNR întrunit vineri pentru cea de-a patra şedinţă de politică monetară din acest an a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la 6,5% şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5%.

Dobânda a rămas la 6,5% din august 2024.

De asemenea, Banca Naţională a menţinut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an şi nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Măsura luată de Banca Naţională a fsot anticipată de majoritatea analiştilor, aceştia estimând că rata va rămâne nemodificată tot anul 2026.  În noul context macroeconomic, scăderile de dobânzi, anticipate anterior să înceapă în a doua parte a acestui an, au fost decalate pentru vara anului 2027.

În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2026, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

Potrivit prognozei, rata anuală a inflaţiei va creşte în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în acelaşi interval pe segmentul energie, dar şi influenţelor aşteptate să vină din liberalizarea pieţei gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici şi din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază.

BNR adaugă că rata anuală a inflaţiei va cunoaşte însă o corecţie descendentă substanţială în T3 2026 – odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor -, şi va descreşte apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului ţintei, în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată. 

Cererea s-a adâncit peste aşteptări în trimestrul IV 2025 şi este aşteptat să se mai adâncească în semestrul I 2026, pe fondul progresului corecţiei bugetare, dar şi în contextul crizei energetice globale, coborând şi menţinându-se pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ mai joase decât cele previzionate anterior.

Potrivit BNR, incertitudini crescute sunt însă asociate, în actualul context politic intern, măsurilor potenţial adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv.

Incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează şi conflictul din Orientul Mijlociu şi criza energetică globală, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.

În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale, spun reprezentanţii Băncii Naţionale,  pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 iulie