În urmă cu doar câteva săptămâni am expus un caz revoltător: două nave multirol ale IGSU în valoare de zeci de milioane de euro, zac nefolosite la cheu, în Mangalia, dintr-un motiv greu de acceptat într-un stat funcțional – lipsa echipajelor. Nave moderne, cumpărate din bani europeni, dar inutilizabile în practică.Astăzi, însă, apare o nouă dovadă că nu vorbim despre un accident administrativ, ci despre un tipar de incompetență: România are elicoptere pentru intervenții de urgență, dar nu are suficienți piloți care să le zboare.Datele arată că Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) dispune de o flotă aeriană modernă, esențială pentru misiuni SMURD, salvări montane sau intervenții în situații critice. Cu toate acestea, o parte dintre aceste aparate rămân la sol sau sunt utilizate sub capacitate, din cauza deficitului de personal navigant. Mai mult, alte patru elicoptere poloneze Black Hawk S-70 M urmează să fie contractate iar încă 12 vor fi achiziționate prin programul european SAFE.

Airbus H135: zece bucățiDepartamentul pentru Situații de Urgență (DSU), condus de secretarul de stat Raed Arafat, coordonează direct Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Inspectoratul General de Aviație (IGAv).Pentru a controla achizițiile de elicoptere și simulatoarele de zbor, Raed Arafat a decis ca IGSU să se ocupe de licitații și semnarea acordurilor-cadru iar IGAv să semneze, ulterior, contractele subsecvente.În acest context, IGSU a organizat o licitație pentru achiziția a zece elicoptere ușoare. La data de 29 iulie 2019, a fost semnat un acord-cadru cu Airbus Helicopters România SA și cu subcontractantul Airbus Helicopters Deutschland Gmbh.Airbus urma să livreze zece elicoptere H135, destinate misiunilor SMURD, în valoare de 64,91 milioane de euro fără TVA.Black Hawk: 12 bucăți – contractate, opt – livrateInspectoratul General pentru Situații de Urgență a mai organizat o licitație pentru achiziția a 12 elicoptere, de data aceasta fiind vorba de aeronave mediu/greu multifuncționale pentru uscat și maritim. Contractul, în valoare de 273 de milioane de euro, a fost câștigat de polonezii Polskie Zaklady Lotnicze.Conform informațiilor furnizate de DSU, până în prezent s-au semnat patru contracte subsecvente în baza cărora s-au livrat opt elicoptere Black Hawk S-70 M. Prețul de achiziție al unui elicopter mediu/greu multifunctional pentru zona maritimă este de 31.373.352 de euro, iar cel al unuia pentru uscat – 25.244.265 de euro.„Menționăm că au fost achiziționate doar elicoptere noi și că la recepția niciunui elicopter achiziționat nu au fost constatate nereguli sau neconformități”, a transmis DSU.

Situația este cu atât mai gravă cu cât formarea unui pilot de elicopter nu se face peste noapte. Vorbim despre ani de pregătire, costuri ridicate și proceduri complexe de certificare. Cu alte cuvinte, lipsa piloților nu este o problemă apărută brusc, ci rezultatul unei planificări deficitare pe termen lung.Exact ca în cazul navelor, statul român pare că a bifat doar partea vizibilă – achiziția echipamentelor – ignorând componenta esențială: resursa umană. În teorie, aceste elicoptere ar trebui să reprezinte coloana vertebrală a intervențiilor rapide în România. În practică, ele devin simbolul unui sistem care funcționează pe jumătate. Ai aparate moderne, dar nu ai cine să le opereze. Ai investiții de milioane, dar nu ai capacitatea reală de a le transforma în intervenții salvatoare.Problema nu este doar una de eficiență, ci și de siguranță publică. Fiecare elicopter care rămâne la sol din lipsă de pilot înseamnă timp pierdut în situații critice, înseamnă intervenții întârziate și, în unele cazuri, vieți puse în pericol.Mai mult, această situație ridică întrebări serioase despre modul în care sunt gândite politicile publice în domeniul urgențelor. De ce nu a fost corelată extinderea flotei aeriene cu un program clar de recrutare și formare a piloților?