“În ceea ce priveşte aspectele care ţin de cote, eu voi susţine întotdeauna, şi asta nu-i de când sunt premier şi de când am fost primar, că trebuie să existe o legătură între cotele defalcate care vin de la nivel guvernamental către bugete locale şi gradul de încasare al impozitelor. Pentru că este anormal orice s-ar spune, după ce prin acest pachet se vor crea toate posibilităţile să vă îmbunătăţiţi gradul de încasare, să nu existe o legătură între banii care se transferă de la această ţară, colectaţi de la toţi cei care lucrează în România, către autorităţile locale şi performanţa unei administraţii locale”, a declarat premierul Ilie Bolojan, la a 29-a sesiune ordinară a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România, la Palatul Parlamentului. 

Şeful Executivului a precizat că, “dacă nu legăm de ceea ce se încasează, înseamnă că acceptăm ceea ce s-a întâmplat de multe ori, ca să avem grade de încasare scăzute nu din motive obiective, aşa cum de multe ori le avem, pentru că ştim care este legislaţia, ci pur şi simplu dintr-o lipsă de performanţă în administraţie”. 

“Nu o să fiu un ipocrit să vă spun ceva aici şi altceva în spaţiu public”, a continuat premierul. 

Premierul s-a referit şi la reducerile de personal. 

“În ceea ce priveşte aspectele regate de reduceri de personal, jumătăţi de normă, să ne înţelegem bine, aceste reduceri nu sunt făcute cu barda, ţin cont de numărul de locuitori, ţin cont de încărcarea de responsabilitate şi că ne place, că nu ne place, cei care ştim administraţie, ştim că în multe localităţi, mai ales mici, anumite posturi nu pot fi încărcate 100%. Şi dacă în multe locuri oamenii pot să lucreze cu jumătate de normă, nu văd niciun fel de problemă, cum în două comune alăturate, să nu poţi să-ţi partajezi un funcţionar, în aşa fel încât serviciile tale să fie la fel de bune făcute pentru cetăţeni, dar la un cost mult mai mic”, a menţionat premierul. 

Ilie Bolojan a mai spus că, în ceea ce priveşte problemele legate de dezechilibre rural, urban, el susţine că, dacă beneficiezi în ţara noastră de o pregătire medicală pe toată durata parcursului, studii făcute la buget, rezidenţiat, plătit de statul român, ai o obligaţie faţă de ţara asta”. 

“Cel puţin câţiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani de zile trebuie să lucrezi undeva în România. Dar hai să punem asta în practică şi atunci cu siguranţă nu vom avea şapte mii de absolvenţi la facultăţile de medicină din România, vreo patru mii la rezidenţiat şi după nu ştiu câţi ani de zile, cam o mie de angajaţi în sectorul public. (..) Pentru asta trebuie să avem curajul să luăm nişte decizii care uneori nu sună bine şi într-adevăr să distribuim o parte din medicii noştri acolo unde este nevoie, în ruralul mai îndepărtat, în urbanul mic şi aşa mai departe”, a subliniat el.