Lumea Justitiei prezinta argumentele prin care Sindicatul National al Grefei Judiciare Dicasterial, condus de grefierul Catalin Traistaru (foto), desfiinteaza legea privind modificarile la pensiile de serviciu, lege adoptata prin angajarea raspunderii in Parlament de catre Guvernul Bolojan. Argumentele grefierilor se regasesc in adresa trimisa in 28 noiembrie 2025 presedintei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Lia Savonea, prin care acestia solicita atacarea legii la CCR, ceea ce s-a si intamplat, sesizarea ICCJ urmand sa fie dezbatuta miercuri, 10 decembrie 2025, de Curtea Constitutionala (click aici pentru a citi sesizarea ICCJ).

Dupa cum deja se cunoaste, pe langa cresterea varstei de pensionare pentru magistrati la 65 de ani si introducerea unei vechimi obligatorii in munca de 35 de ani, dintre care 25 doar in magistratura, noua lege prevede reducerea pensiilor de serviciu, inclusiv pentru grefieri, la 70% din ultimul venit net. O prevedere despre care grefierii sustin ca incalca jurisprudenta CCR, plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net reprezentand o indepartare vadita de ideea de “apropiere de ultimul venit”, solicitata de CCR, si o inversare a ratiunii pentru care pensia de serviciu exista in sistemul judiciar. In acest sens, grefierii atrag atentia ca o pensie de doar 70% din ultimul venit net este exact ceea ce Curtea interzice, si anume o reducere artificiala, nejustificata economic, necorelata cu principiile pensiilor de serviciu, si care loveste in independenta functionala a intregului personal auxiliar.

De asemenea, sindicatul grefierilor subliniaza ca prin aplicarea unui astfel de plafon, pensia de serviciu isi pierde ratiunea de a exista, ajungand sa fie asimilata unei pensii ordinare diminuate, lipsita de functia compensatorie care justifica, constitutional si logic, acordarea pensiilor de serviciu pentru personalul din sistemul judiciar.

O alta problema sesizata de grefieri este cea a discriminarii fata de alte categorii profesionale care beneficiaza de pensii de serviciu. Mai exact, desi in sistemul militar cuantumul pensiei de serviciu este intre 85% si 100% din baza de calcul, fara plafonare la net, iar in sistemele de ordine publica, nivelurile sunt similare, fara ca plafonarile sa coboare sub 80%, personalul auxiliar de specialitate din justitie va deveni singura categorie de personal cu statut special din sectorul public al carei regim de pensionare este mai putin avantajos decat al militarilor, mai slab decat al politistilor, sub nivelul altor sisteme speciale, si apropiat de pensiile care deriva exclusiv din contributivitate.

Nu in ultimul rand, Sindicatul National al Grefei Judiciare Dicasterial avertizeaza ca Expunerea de motive a proiectului de lege nu ofera absolut nicio justificare reala pentru limitarea pensiei de serviciu la 70% din venitul net al ultimei luni de activitate si acuza minciuna Guvernului potrivit careia reducerea pensiilor de serviciu ar avea legatura cu atingerea obiectivelor din PNRR, in conditiile in care Jalonul 215 din PNRR se refera exclusiv la impozitarea pensiilor aflate in plata, nu priveste pensiile viitoare, nu solicita plafonarea pensiei personalului auxiliar si nu impune reducerea procentuala a pensiei de serviciu. Practic, plafonarea pensiilor de serviciu la 70% din ultimul venit net nu contribuie la indeplinirea jalonului, nu are impact asupra Cererii de Plata nr. 3, nu influenteaza suma de 869 milioane euro si este lipita artificial de argumentele PNRR pentru a crea o aparenta de necesitate.

Iata motivele pentru care grefierii contesta legea privind modificarile la pensiile de serviciu:

“I. Plafonarea pensiei de serviciu la 70% din venitul net contrazice direct considerentele obligatorii ale Curtii Constitutionale din Decizia nr. 467/2023

Plafonarea cuantumului pensiei de serviciu a personalului auxiliar de specialitate la maximum 70% din venitul net al ultimei luni de activitate reprezinta o abatere grava de la principiile constitutionale statuate de Curtea Constitutionala si atrage neconstitutionalitatea masurii.

Aceasta limitare afecteaza in mod direct ratiunea existentei pensiei de serviciu, goleste de continut functia compensatorie a acesteia si incalca in mod frontal statuarile din Decizia CCR nr. 467/2023, obligatorie potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie.

Pentru a evidentia caracterul neconstitutional, este necesara raportarea la trei blocuri de considerente din decizia citata:

(1) apropierea pensiei de ultimul venit,

(2) necesitatea unei baze de calcul raportate la venitul real actual,

(3) interdictia diminuarii pensiei prin mecanisme arbitrare care afecteaza independenta functionala a sistemului judiciar.

1. Pensia de serviciu trebuie sa fie ‘cat mai apropiata posibil’ de ultima remuneratie – par. 110 si 145 CCR 467/2023

Curtea Constitutionala a stabilit cu valoare de principiu general:

-pensia de serviciu este un instrument de asigurare a securitatii financiare a corpului profesional din justitie;

-cuantumul pensiei trebuie sa fie cat mai apropiat de veniturile avute in activitate;

-aceasta apropiere este o garantie constitutionala derivata din independenta justitiei.

In paragrafele 110 si 145 din Decizia nr. 467/2023, CCR a stabilit explicit ca:

‘valoarea pensiei de serviciu trebuie sa fie cat mai apropiata posibil de aceea a ultimei remuneratii primite pentru activitatea desfasurata’

si ca reglementarea trebuie sa pastreze legatura dintre venitul real la zi si pensia de serviciu, pentru a evita vulnerabilizarea financiara.

Or, plafonarea pensiei personalului auxiliar la 70% din venitul net inseamna, in

esenta, o reducere impusa, semnificativa si abrupta; o indepartare vadita de ideea de ‘apropiere de ultimul venit’; si o inversare a ratiunii pentru care pensia de serviciu exista in sistemul judiciar.

70% nu este ‘apropiat de ultimul venit’, ci reprezinta o diminuare masiva, nejustificata prin vreo analiza economica sau juridica, si contravine direct principiilor constitutionale definite de CCR.

2. Baza de calcul trebuie raportata la venitul real al functiei la momentul pensionarii – par. 118 CCR 467/2023

Curtea a precizat in par. 118 ca baza de calcul trebuie sa reflecte venitul brut real al ultimei functii, orice metoda care dilueaza acest cuantum este irationala si neconstitutionala, iar pensia trebuie sa exprime nivelul functiei, gradului si vechimii avute la momentul pensionarii, nu o valoare diminuata arbitrar.

Plafonarea la 70% rupe legatura dintre venitul real si pensie; creeaza o baza de calcul artificiala si inferioara; produce o reducere mecanica, fara justificare actuariala; si contrazice considerentul CCR potrivit caruia pensia trebuie sa fie ‘cat mai apropiata posibil’ de venitul ultimei functii.

Din perspectiva deciziei CCR, plafonarea nu doar ca reprezinta o diferenta procentuala, ci constituie un mecanism de diluare a bazei de calcul, identic cu cele respinse de Curte in deciziile anterioare.

Prin urmare, regula celor 70% nu reflecta functia, nu reflecta gradul, nu reflecta vechimea, nu reflecta venitul efectiv, si nu respecta obligatia constitutionala de a mentine proportionalitatea pensiei.

3. Orice mecanism care rupe legatura dintre venitul actual si pensia de serviciu afecteaza independenta sistemului – par. 119 CCR 467/2023

Paragraful 119 este decisiv. Curtea afirma ca:

‘modalitatile de calcul care reduc artificial baza de calcul conduc la incalcarea componentei institutionale a independentei justitiei’.

Motivul este evident: daca statul reduce drastic nivelul pensiei, corpul profesional este vulnerabilizat, iar independenta functionala este afectata.

Plafonarea la 70% este exact ceea ce Curtea interzice o reducere artificiala, nejustificata economic, necorelata cu principiile pensiilor de serviciu, si care loveste in independenta functionala a intregului personal auxiliar.

Si personalul auxiliar de specialitate, la fel ca magistratul, este parte integranta si indispensabila a autoritatii judecatoresti. In justitie, independenta nu este doar a magistratului, ci a intregului corp profesional care face posibil actul de justitie.

Prin urmare, orice diminuare severa a pensiei acestui corp profesional constituie o atingere adusa stabilitatii sistemului judiciar, o afectare a garantiilor ce decurg din independenta functionala, o restrangere a unui drept constitutional fara respectarea art. 53, si o incalcare a art. 1 alin. (5) si art. 124 alin. (3).

II. Plafonarea la 70% transforma pensia de serviciu intr-o pensie ordinara diminuata

Plafonarea pensiei de serviciu a personalului auxiliar de specialitate la maximum 70% din venitul net al ultimei luni de activitate nu reprezinta o ajustare tehnica, ci o masura cu efect structural si profund distorsionant asupra regimului juridic al pensiei de serviciu.

Prin aplicarea unui astfel de plafon, pensia de serviciu isi pierde ratiunea de a exista, ajungand sa fie asimilata unei pensii ordinare diminuate, lipsita de functia compensatorie care justifica, constitutional si logic, acordarea pensiilor de serviciu pentru personalul din sistemul judiciar.

1. Pensia de serviciu exista ca forma de compensare pentru restrictii, incompatibilitati si riscuri – nu ca pensie obisnuita

Personalul auxiliar de specialitate este supus unor restrictii profesionale severe (incompatibilitati, interdictii, obligatii de rezerva), unor riscuri inerente activitatii judiciare (inclusiv amenintari, presiuni, expunere la dosare sensibile), unui volum de munca disproportionat fata de alte corpuri profesionale, si unei raspunderi disciplinare si penale accentuate, derivata din activitatea direct implicata in realizarea actului de justitie.

Aceste elemente nu se regasesc in nicio alta categorie de personal bugetar si justifica existenta unei pensii de serviciu care sa compenseze limitarile exercitarii profesiei.

Prin plafonarea la 70% aceasta functie compensatorie este anulata, pensia de serviciu este redusa la o prestatie care nu reflecta particularitatile profesiei, iar regimul special este golit de continut.

O pensie plafonata la 70% nu mai reprezinta o pensie de serviciu, ci o prestatie de tip contributiv redusa, incompatibila cu statutul constitutional al personalului din justitie.

2. Plafonarea la 70% coboara pensia personalului auxiliar sub nivelul altor sisteme speciale.Situatia devine cu atat mai grava cu cat in sistemul militar, cuantumul pensiei de serviciu este intre 85% si 100% din baza de calcul, fara plafonare la net; in sistemele de ordine publica, nivelurile sunt similare, iar plafonarile nu coboara niciodata sub 80%; in nicio alta familie ocupationala cu regim special pensia nu este plafonata la 70% din net, nivel specific, in mod normal, prestatiilor contributive obisnuite.

Asadar, personalul auxiliar de specialitate ar deveni singura categorie de personal cu statut special din sectorul public al carei regim de pensionare este mai putin avantajos decat al militarilor, mai slab decat al politistilor, sub nivelul altor sisteme speciale, si apropiat de pensiile care deriva exclusiv din contributivitate.

Aceasta diferenta de tratament nu este justificata, este distructiva pentru coerenta regimului juridic si incalca principiul constitutional al egalitatii in fata legii (art. 16).

3. Plafonarea la 70% elimina componenta de compensare a incompatibilitatilor si vulnerabilizeaza corpul profesional

Pensia de serviciu nu este un privilegiu. Este o compensatie pentru faptul ca, in activitate, personalul auxiliar nu poate desfasura alte activitati aducatoare de venituri, este supus unor obligatii de loialitate, impartialitate, rezerva si confidentialitate, si este parte a autoritatii judecatoresti, in cadrul unui regim de subordonare constitutionala distinct.

Reducerea pensiei la 70% din net elimina mecanismul de compensare pentru aceste incompatibilitati, vulnerabilizeaza financiar o categorie care suporta o presiune profesionala ridicata, reduce atractivitatea si stabilitatea unei profesii deja deficitare la nivel national.

Toate aceste efecte sunt incompatibile cu deciziile CCR care impun in mod constant mentinerea unei stabilitati financiare a personalului din justitie (nu doar a magistratilor), tocmai pentru a proteja independenta functionala a sistemului.

4. Din punct de vedere constitutional, masura este disproportionata si lipsita de justificare

O masura legislativa care restrange un drept trebuie sa indeplineasca conditiile art. 53 din Constitutie sa fie necesara, sa fie proportionala, sa fie adecvata, si sa fie justificata printr-un scop legitim.

Plafonarea la 70% nu este necesara, deoarece nu are legatura cu vreo urgenta financiara, nu este proportionala, deoarece reduce drastic un drept fundamental fara justificare, nu este adecvata, deoarece nu reduce cheltuielile actuale (masura produce efecte abia peste 15 ani), si nici nu este justificata, deoarece nu are legatura cu jalonul PNRR invocat in expunerea de motive.

Prin urmare, masura este neconstitutionala.

5. Consecinta juridica: golirea de continut a pensiei de serviciu si transformarea ei intr-o pensie ordinara diminuata

In final, efectul real al plafonarii la 70% este desfiintarea pensiei de serviciu substantiale, transformarea acesteia intr-o pensie de tip contributiv cu denumire falsa, si eliminarea ratiunii pentru care legiuitorul constituant derivat a consacrat-o pentru personalul din justitie.

O pensie plafonata la 70% nu mai este o pensie de serviciu. Este o simulare a acesteia.

III. Plafonarea la 70% nu este justificata nici macar in Expunerea de motive – este doar invocata, fara fundament

Un element esential care subliniaza caracterul neconstitutional si arbitrar al acestei masuri este faptul ca Expunerea de motive nu ofera absolut nicio justificare reala pentru limitarea pensiei de serviciu la 70% din venitul net al ultimei luni de activitate.

Aceasta tacere a legiuitorului pe o chestiune atat de grava demonstreaza ca masura nu este necesara, nu este oportuna, nu raspunde vreunei obligatii asumate, si nici nu indeplineste minimul standard juridic de justificare cerut de art. 1 alin. (5) din Constitutie.

1. Expunerea de motive nu explica in niciun fel de ce ‘70%’ ar fi o valoare justificata sau rationala

In legislatia comparata si in practica constitutionala interna, orice plafon trebuie fundamentat actuarial, justificat prin impact bugetar, corelat cu o analiza demografica si financiara, si raportat la efectele pe termen mediu si lung.

In cazul de fata valoarea de 70% apare pur declarativ, fara niciun rationament, nu exista niciun studiu care sa explice de ce nu 75%, 80% sau 85%; nu se ofera motive care sa demonstreze necesitatea reducerii la un nivel inferior celui existent in alte sisteme publice cu statut special.

Aceasta lipsa de fundamentare face ca plafonul de 70% sa fie arbitrar, contrar principiilor de tehnica legislativa si art. 1 alin. (5) din Constitutie.

2. Nu se prezinta niciun impact financiar calculat – o cerinta minimala pentru orice lege cu caracter bugetar

Expunerea de motive nu prezinta cati salariati vor fi afectati de plafon, care este proiectia bugetara, ce economii produce masura, in ce an ar incepe sa produca efectul bugetar, raportul cost-beneficiu.

Aceasta omisiune este grava, cu atat mai mult cu cat masura nu produce niciun efect bugetar imediat, nu este motivata prin vreun impact pozitiv asupra deficitului actual, si nici nu contribuie la ajustarea fiscala in termenii exigenti ai Comisiei Europene.

In lipsa unui impact bugetar, masura este vadit nejustificata.

3. Expunerea nu compara plafonul cu alte sisteme europene – o obligatie atunci cand se invoca ‘sustenabilitatea’

Legea sustine ca trebuie reduse ‘cheltuielile cu pensiile speciale’, fara a explica cum sunt reglementate pensiile judiciare in alte state europene, ce nivel comparativ are proportia pensiei fata de ultimul salariu, cum se pozitioneaza Romania fata de media UE, daca alte state impun plafon la net, daca vreun sistem comparabil utilizeaza un plafon atat de drastic.

In absenta acestor comparatii, masura este nefundamentata, intrucat legiuitorul nu demonstreaza ca plafonul este proportional, adecvat sau rezonabil in context european.

4. Nu este prezentata nicio analiza actuariala sau economica – o conditie minimala pentru orice reforma de pensii

Nu exista nici proiectie demografica, evaluare a sperantei de viata, evolutia masa salariala, estimarea impactului pe termen lung.

Fara aceste elemente, modificarea regimului juridic al pensiei de serviciu este neprofesionista si contrara standardelor de buna legiferare.

5. Masura nu are nicio legatura cu obiectivele PNRR, desi Expunerea sugereaza acest lucru in mod fals si manipulativ, expunerea indica Jalonul 215 PNRR ca justificare.

Realitatea este aceea ca, Jalonul 215 se refera exclusiv la impozitarea pensiilor aflate in plata, nu priveste pensiile viitoare, nu solicita plafonarea pensiei personalului auxiliar, nu impune reducerea procentuala a pensiei de serviciu.

Astfel, plafonul de 70% nu contribuie la indeplinirea jalonului, nu are impact asupra Cererii de Plata nr. 3, nu influenteaza suma de 869 milioane euro, si este lipit artificial de argumentele PNRR pentru a crea o aparenta de necesitate.

Aceasta practica contravine exigentei de claritate si previzibilitate a legii (art. 1 alin. 5), principiului loialitatii fata de Constitutie, principiului bunei-credinte legislative.

6. Masura nu reduce deficitul actual si nu produce efecte pentru prezent

Expunerea de motive invoca situatia bugetara a Romaniei – deficitul excesiv, datoria publica, cheltuielile cu pensiile – dar plafonul de 70% nu afecteaza pensionarii actuali, nu modifica pensiile aflate in plata, nu se aplica imediat, produce efecte doar pentru cei care se vor pensiona peste 10–15 ani.

Este, asadar, o masura inutila pentru problema actuala, irelevanta in raport cu obligatiile fiscale ale Romaniei si profund lipsita de orice efect economic prezent.

Aceasta lipsa de eficienta o plaseaza in sfera masurilor arbitrare, ceea ce constituie o incalcare a art. 53 si art. 1 alin. (5) din Constitutie.

IV. Din perspectiva constitutionala, plafonarea la 70% rupe legatura directa dintre ultimul venit si pensia aferenta

Plafonarea pensiei de serviciu la 70% din venitul net al ultimei luni de activitate contravine in mod direct principiului fundamental stabilit de Curtea Constitutionala potrivit caruia valoarea pensiei de serviciu trebuie sa fie cat mai apropiata posibil de ultima remuneratie reala a persoanei.

Acest principiu, derivat din necesitatea asigurarii stabilitatii si securitatii financiare a corpului profesional din justitie, este explicit formulat in Decizia CCR nr. 467/2023, in paragrafele 110, 145 si 118, fiind pe deplin aplicabil personalului auxiliar de specialitate.

Prin instituirea plafonului de 70%, legiuitorul rupe legatura directa, necesara si constitutionala dintre ultimele venituri si pensia de serviciu, ceea ce genereaza un regim juridic vadit neconstitutional.

1. CCR a stabilit obligatia constitutionala ca pensia sa se apropie de ultima remuneratie Curtea a fost explicita: pensia de serviciu trebuie sa fie ‘cat mai apropiata posibil’ de ultima indemnizatie/salariu; aceasta apropiere nu este un privilegiu, ci o componenta a independentei functionale si institutionale a autoritatii judecatoresti.

Prin urmare, orice plafon care reduce pensia sub nivelul venitului real este contrar exigentelor constitutionale, iar plafonul de 70% produce exact acest efect: o indepartare fortata si nejustificata de nivelul salarial corespunzator functiei si vechimii la momentul pensionarii.

2. Plafonul de 70% rupe legatura dintre functie, grad profesional, vechime si venitul real – toate elemente esentiale pentru calculul pensiei

Calculul unei pensii de serviciu trebuie sa reflecte functia efectiv detinuta, gradul profesional dobandit, vechimea acumulata in activitate, precum si venitul real al ultimelor luni, cu toate componentele sale permanente.

Aceste elemente sunt cele care definesc identitatea profesionala a membrului corpului auxiliar de specialitate si reprezinta fundamentul legal pentru stabilirea unei pensii care sa reflecte responsabilitatile exercitate.

Prin plafonarea la 70%, legiuitorul inlatura aceasta legatura intrucat functia devine irelevanta, pentru ca nu se mai reflecta proportional in pensie, gradul profesional nu mai produce efecte financiare adecvate, vechimea pierde din relevanta, fiind rasplatita sub proportional, veniturile reale din ultimele luni sunt ignorate, in loc sa fie reflectate.

Rezultatul este o pensie stabilita in afara criteriilor constitutionale stabilite de Curte.

3. Plafonarea conduce la o pensie artificial inferioara, lipsita de legatura cu realitatea salariala

CCR a sanctionat in mod expres orice mecanism care dilueaza artificial baza de calcul, indeparteaza pensia de la nivelul ultimei remuneratii, precum si creeaza un decalaj nejustificat intre salariul real si pensie.

Plafonul de 70% produce o astfel de diluare intrucat pensia ajunge inferioara veniturilor realizate in ultimele 5 luni, aceasta nu reflecta contributiile efective la buget; nu include integral sporurile permanente, desi acestea definesc caracterul real al remuneratiei, si nici ignora complet exigenta de a mentine o relatie directa si proportionala intre activitatea desfasurata si prestatia ulterioara.

Prin urmare, plafonarea la 70% constituie, in sine, un mecanism de diminuare artificiala, identic cu cel criticat in paragraful 118 al Deciziei CCR 467/2023.

4. Masura incalca art. 1 alin. (5) si art. 147 alin. (4) din Constitutie

Prin ruperea legaturii dintre ultimul venit si pensie, legiuitorul:

a) incalca art. 147 alin. (4) – nerespectarea deciziilor CCR

Decizia CCR este obligatorie pentru legiuitor.. Prin plafonarea la 70%, legiuitorul adopta o solutie legislativa contrara considerentelor CCR, ceea ce reprezinta o incalcare directa a art. 147 alin. (4).

b) incalca art. 1 alin. (5) – principiul legalitatii si al calitatii legii

O lege care ignora jurisprudenta CCR este lipsita de claritate, incalca principiile de tehnica legislativa, afecteaza securitatea juridica, si contravine obligatiei de respectare a Constitutiei.

Plafonul de 70% este exact un astfel de exemplu de legiferare contrara normelor constitutionale obligatorii.

Plafonarea la 70% nu este doar o simpla limitare procentuala, ci reprezinta o rupere a fundamentului constitutional al pensiei de serviciu.

Avand in vedere toate argumentele juridice, constitutionale si profesionale expuse anterior, rezulta in mod indubitabil ca plafonarea pensiei de serviciu a personalului auxiliar de specialitate la maximum 70% din venitul net al ultimei luni de activitate reprezinta o masura neconstitutionala, lipsita de fundament si profund daunatoare stabilitatii sistemului judiciar.

Aceasta plafonare:

-incalca jurisprudenta obligatorie a Curtii Constitutionale, in special considerentele din paragrafele 110, 118 si 119 ale Deciziei nr. 467/2023, care impun mentinerea unei legaturi directe si reale intre ultima remuneratie si pensia de serviciu;

-contravine principiilor constitutionale ale legalitatii si securitatii juridice, prevazute de art. 1 alin. (5) si art. 147 alin. (4) din Constitutie;

-discrimineaza personalul auxiliar de specialitate in cadrul aceleiasi familii ocupationale ‘Justitie’, prin impunerea unui plafon inferior tuturor celorlalte categorii cu statut special din sectorul public. Aceasta diferenta de tratament, neinsotita de o justificare obiectiva si rezonabila, constituie o forma de discriminare indirecta in interiorul aceleiasi familii ocupationale ‘Justitie’, fiind contrara art. 16 alin. (1) din Constitutie si principiului egalitatii in drepturi;

-goleste de continut insasi institutia pensiei de serviciu, transformand-o intr-o prestatie ordinara diminuata, fara a mai compensa restrictiile, incompatibilitatile si responsabilitatile specifice profesiei;

-afecteaza stabilitatea, predictibilitatea si atractivitatea carierei in randul personalului auxiliar, o categorie esentiala in functionarea autoritatii judecatoresti”.

* Cititi aici adresa Sindicatului National al Grefei Judiciare Dicasterial trimisa presedintei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Lia Savonea