Asociatia ROJUST a personalului din justitie – prezidata de fosta judecatoare ICCJ Mioara-Iolanda Grecu (foto) – a trimis duminica, 7 decembrie 2025, la Curtea Constitutionala a Romaniei o sesizare amicus curiae in sprijinul obiectiei de neconstitutionalitate formulate vineri de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie impotriva legii care taie pensiile magistratilor si creste varsta de pensionare pentru judecatori si procurori.

Amintim ca Lumea Justitiei a prezentat inca de vineri argumentele ICCJ (click aici pentru a citi). De asemenea, mentionam ca CCR este asteptata sa se pronunte miercuri, 10 decembrie.

Dincolo de argumentatia juridica in sine (asemanatoare cu cea expusa de catre instanta suprema), ONG-ul judecatoarei Iolanda Grecu atrage atentia ca nu magistratura este responsabila de problemele economice cu care se confrunta Romania. Dimpotriva: puterea judecatoreasca este singura dintre cele trei puteri ale statului care aduce la buget bani mai multi decat consuma (de exemplu, adaugam noi, prin taxe de timbru, recuperari de prejudicii, executari silite etc.).

In plus, magistratura nu poate fi bagata in aceeasi oala cu celelalte profesii enumerate de catre Guvern in expunerea de motive a proiectului de lege, pentru simplul motiv ca, spre deosebire de ele, magistratura nu este o profesie liberala.

Nu in ultimul rand, puterea judecatoreasca este singura dintre cele trei puteri ale statului a carei politica de cadre are reguli stricte, ea alegandu-si profesionistii pe criterii obiective.

In drept, sesizarea ROJUST se bazeaza pe urmatoarele pasaje din Constitutie:

– art. 1 alin. 3-5:

„(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.

(4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale.

(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

– art. 15 alin. 2: „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile”;

– art. 16 alin. 1: „Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”;

– art. 61 alin. 1: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii”;

– art. 114:

„Angajarea raspunderii Guvernului

(1) Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.

(2) Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a fost votata in conditiile art. 113.

(3) Daca Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, dupa caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat, iar aplicarea programului sau a declaratiei de politica generala devine obligatorie pentru Guvern.

(4) In cazul in care Presedintele Romaniei cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face in sedinta comuna a celor doua Camere”;

– art. 124 alin. 3: „Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii”;

– art. 133 alin. 1: „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei”;

– art. 147 alin. 4: „Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”;

– art. 148 alin. 2 si 4:

„(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

(4) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2)”.

Prezentam principalul pasaj din sesizarea amicus curiae:

„Va rugam sa observati ca mentiunile din expunerea de motive, la pct. 2.2, referitoare la faptul ca Romania ‘se afla intr-o situatie economica dificila’, fiind prezentate cifre fara o nuantare a acestora, nu au nicio legatura cu sumele acordate ca drept de pensie de serviciu magistratului si, cu atat mai mult, cu modificarea statutului magistratului. Reamintim ca parte din pensia de serviciu a magistratului, de 80% din baza de calcul a indemnizatiei din activitate, este contributiva, iar asa-numita parte ‘necontributiva’ reprezinta beneficiul acordat de stat in virtutatea activitatii derulate de magistrati in intreaga cariera. Iar daca ‘problema economica’ a tarii ar fi fost generata de pensia de serviiu a magistratilor, nu este explicat in clar motivul modificarii Statutului magistratilor, prin cresterea abrupta a varstei de pesionare si, implicit, descurajarea ramanerii sau accederii in sistem.

Intelegem problemele economice cu care se confrunta Romania – care au fost generate de cauze externe sistemului de justitie; reamintim ca puterea judecatoreasca aduce la bugetul statului venituri importante – mult peste cheltuielile necesare functionarii adecvate a sistemului de justitie si din care o parte infima este redirectionata justitiei.

De asemenea, invederam ca magistratura nu este o profesie liberala, asa cum sunt toate celelalte profesii pe care legiuitorul le aminteste in spatiul public si in expunerea de motive la Legea de asumare pentru a face comparatii intre pensiile de serviciu si celelalte categorii de pensii.

Puterea judecatoreasca, prin magistratii independenti, este singura dintre puterile statului care ‘alege’ profesionisti in functie de criterii obiective; formeaza magistrati de cariera, care au contribuit in decursul timpului la parcursul european al Romaniei; profesionalizarea justitiei si statutul de independenta al magistratilor au fost criterii apreciate la momentul ridicarii MCV; sistemul de justitie fiind singurul apreciat in Jalonul nr. 215 PNRR ca fiind necesar a fi protejat, dat fiind rolul puterii judecatoresti si importanta mentinerii independentei magistratilor intr-un stat de drept.

Prin schimbarea unilaterala a statutului de independenta al magistratului, a criteriilor de acordare a pensiei de serviciu – varsta si baza de calcul, legiuitorul legitimeaza modificarea ‘in peius’ (n.r. in mai rau) a conditiilor de pensionare, aspect neconform principiului mai sus enuntat, normelor constitutionale sau de drept european, neexistand nicio justificare a obiectului si a scopului reglementarii modificatoare.

In consecinta, solicitam Curtii Constitutionale, sa admita exceptia invocata si sa constate ca neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025) in raport de prevederile constitutionale ale art. 1 alin. 3, 4 si 5, art. 15 alin. 2, art. 16 alin. 1, art. 61 alin. 1, art. 114, art. 124 alin. 3, art. 133 alin. 1, art. 147 alin. 4, art. 148 alin. 2 si 4”.

* Cititi aici intreaga sesizare amicus curiae