Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene legata de prescriptie se aplica doar dosarelor vizand infractiuni care aduc atingere grava intereselor financiare ale Uniunii Europene, a explicat avocatul Adrian Toni Neacsu (foto) luni, 24 iulie 2023, imediat dupa ce CJUE a dat publicitatii motivarea privind aplicarea deciziilor Curtii Constitutionale a Romaniei pe prescriptie (297/2018 si 358/2022) – click aici pentru a citi hotararea.

Mai exact, fostul judecator si membru CSM subliniaza ca hotararea CJUE nu se aplica nici infractiunilor de coruptie, nici celorlalte fapte prevazute de Codul penal sau de legi speciale. In rest, fraudele cu fonduri europene sunt precis delimitate in legislatia romaneasca, in articolele 18/1 – 18/5 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, adauga Neacsu.

Totodata, din hotararea CJUE reiese ca deciziile CCR 297/2018 si 358/2022 privind prescriptia trebuie aplicate intocmai, indiferent de consecinte, chiar si cand ele duc la incetarea unor procese vizand fraude grave cu fonduri UE, completeaza Toni Neacsu.

Pe de alta parte, explica avocatul, tot in ceea ce priveste infractiunile care aduc atingere grava intereselor financiare ale Uniunii Europene, hotararea CJUE anuleaza dezlegarea de drept data de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie prin hotararea prealabila nr. 67/2022 in ceea ce priveste modul de calcul al termenelor de prescriptie pentru faptele comise inainte de 25 iunie 2018 (data publicarii in Monitorul Oficial al Deciziei CCR 297/2018), dar dupa 1 februarie 2018 (cand a intrat in vigoare actualul Cod penal, la care se refera cele doua decizii CCR).

Mare atentie la instante!

Adrian Toni Neacsu incheie, avertizand ca s-ar putea crea haos la nivelul instantelor din Romania, printr-o practica neunitara, inclusiv prin hotarari care sa distorsioneze hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene de luni, 24 iulie 2023. Mai precis, Neacsu atrage atentia asupra riscului ca unii judecatori autohtoni sa extinda in mod abuziv hotararea instantei de la Luxemburg asupra altor infractiuni, chiar daca CJUE a stabilit ca hotararea de luni nu se aplica in cazul unor astfel de fapte.

Iata postarea de pe Facebook a avocatului Adrian Toni Neacsu:

„La cald despre Hotararea CJUE pe prescriptia raspunderii penale:

1. Hotararea se aplica exclusiv infractiunilor care aduc atingere grava intereselor financiare ale UE. Acestea sunt cele prevazute in Conventia PIF privind protejarea intereselor financiare ale CE si care sunt implementate in legislatia interna printr-un capitol din Legea nr. 78/2000 (art. 18/1 – 18/5). Aceasta hotarare nu se aplica celorlalte infractiuni prevazute de codul penal sau de legi speciale si nici infractiunilor de coruptie (luare de mita, dare de mita, trafic de influenta). CJUE a respins ca inadmisibila solicitarea instantei de a oferi un punct de vedere si cu privire la infractiunile de coruptie sau o interpretare a efectelor fostului mecanism MCV.

2. Hotararea propriu-zisa este diferita intr-un singur punct, esential insa, de concluziile avocatului general.

3. CJUE afirma ca deciziile CCR privind prescriptia raspunderii penale (din 2018 si 2022) trebuie aplicate intocmai, indiferent de consecinte si chiar si atunci cand aceasta consecinta este incetarea, ca urmare a prescriptiei raspunderii penale, a unui numar considerabil de procese penale, inclusiv procese referitoare la infractiuni de frauda grava care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.

4. CJUE anuleaza insa, practic, efectele HP-ului ICCJ nr. 67/2022 in ce priveste infractiunile care aduc atingere intereselor UE. Pentru aceste infractiuni, instanta europeana spune ca nu se poate aplica standardul national privind aplicarea legii penale mai favorabile daca prin acesta se pun in discutie acte de intrerupere a prescriptiei raspunderii penale anterioare lui 2018, cand a aparut prima decizie CCR. Concret, toate intreruperile termenului de prescriptie de a raspunderii penale de pana 25.06.2018 trebuie sa produca efecte, ceea ce inseamna ca termenele de prescriptie (de 5, 8 sau 10 ani) ar trebui calculate din 2018, iar nu de cand au fost savarsite faptele. Practic, CJUE valideaza un punct de vedere juridic al parchetelor si al unor judecatori care fusese demontat de ICCJ prin HP 67/2022.

5. Cum se va aplica practic aceasta decizie este greu de anticipat, dar este destul de posibil ca unele instante sa incerce extinderea ei si cu privire la alte infractiuni, ceea ce din punctul meu de vedere ar fi un abuz”.