Am asigurat mai demult apararea intr-un dosar unde lucrurile stateau cam asa: o parte dintre inculpati promisesera unor sute de oameni locuri de munca in conditii decente in Spania, in Cehia, in Elvetia… Oamenii s-au dus la interviuri, au plecat de acasa si au ajuns acolo. Conditiile de munca nu semanau nici pe departe cu cele prezentate la interviurile de angajare, conditiile de cazare erau execrabile, banii nu erau chiar atatia iar asigurarile sociale nu erau deloc. Atunci oamenii s-au plans ca au fost traficati. Simplificand epopeea juridica, dosarul s-a lasat cu condamnari iar pe latura civila cu despagubiri. Persoanele vatamate au simtit ca s-a facut dreptate.

Deunazi m-am intalnit intamplator cu o familie, ambii soti fusesera persoane vatamate in acel dosar. Acum injurau de mama focului pensiile magistratilor, ale militarilor si ale pilotilor.

Le-am replicat: oare acesti oameni nu sunt in situatia voastra? Atunci cand au ales aceste profesii oare statul nu le promitea niste beneficii printre care se numarau si pensiile? Chiar nescris, exista un contract, cel putin moral, intre magistrati si stat. Si-au asumat o viata de privatiuni sociale si economice cu speranta unei pensii promise de stat.

Acum statul zice ca nu se mai tine de promisiune.

Si toate acestea in conditiile in care magistratii reprezinta una dintre cele trei puteri ale statului.

Ce asteptari mai poate avea un cetatean roman de la acest stat? De la un stat care isi minte si una dintre puterile sale. De la un stat care isi amageste diplomatii. De la un stat care trage pe sfoara pilotii si militarii.

Este inca o dovada ca statul roman isi incalca cu meticulozitate promisiunile. Inclusiv cele din contractul social. Cetatenii au cedat din drepturile lor naturale asteptand in schimb onorarea acestui contract de catre stat. Promisiunile despre pensii, despre autostrazi sau despre spitale moderne par doar niste fantezii.

In aceste conditii discutam despre un stat care isi traficheaza cetatenii, printre ei si magistratii, amagindu-i cu locuri de munca decente si pensii pe masura privatiunilor.

Rad amar si ma gandesc ca poate inculpatii din acel dosar despre care aminteam nu isi indusesera in eroare victimele ci doar aplicau niste masuri de reechilibrare bugetara…

N.R. – Editorialul a fost publicat in 23 ianuarie 2020, dar el este mai actual ca niciodata. La data publicarii initiale a editorialului, Romania era condusa de Guvernul Orban, tema principala lansata in spatiul public si alimentata in special prin vocea europarlamentarului Rares Bogdan fiind tot pensiile magistratilor.