Senatul României a găzduit prima ediție a Galei Ciobăneștilor Românești, un eveniment care a consfințit lansarea oficială a demersurilor pentru recunoașterea celor patru rase naționale de câini ciobănești – Mioritic, Carpatin, Corb și de Bucovina – ca parte a Patrimoniului Cultural Imaterial Național, în perspectiva unei viitoare candidaturi la UNESCO.

Inițiativa, sprijinită de Vicepreședintele Senatului, Robert Marius Cazanciuc, și de Asociația HAITA, a reunit parlamentari, ambasadori, reprezentanți ai Ministerului Culturii, lideri din mediul academic și de afaceri, într-un efort comun de protejare a unui simbol identitar al României.

Un demers strategic pentru conservarea patrimoniului viu

Gala, desfășurată în Grădinile Senatului, marchează un moment de referință pentru recunoașterea instituțională a importanței culturale și istorice a ciobăneștilor românești. În contextul unui declin îngrijorător al populației raselor autohtone, evenimentul a adus în prim-plan necesitatea adoptării unor politici publice dedicate conservării lor.

„Gala Ciobăneștilor Românești nu este doar despre chinologie, doar despre câini, este despre datoria noastră de a proteja un element de identitate și responsabilitatea noastră. (…) Patriotismul real înseamnă responsabilitate activă – a face, a construi și a legifera pentru a proteja”, a declarat Robert Marius Cazanciuc, Vicepreședinte al Senatului, în deschiderea evenimentului.

Rasele ciobănești, parte din identitatea pastorală a României

Reprezentanții Ministerului Culturii au confirmat importanța includerii acestor rase în patrimoniul cultural. Bogdan Ștefan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului din cadrul ministerului, a subliniat legătura strânsă dintre ciobăneștii românești și tradițiile montane:
„Nu există obiceiuri legate de munte, oierit sau păstorit care să nu se lege de aceste rase tradițional românești, ce merită protecție la nivel național.”

Avertismente din teren: pericolul pierderii raselor naționale

Dincolo de mesajele instituționale, crescătorii atrag atenția asupra degradării patrimoniului genetic autohton. Toni Avram, crescător din zona Muscelului, a avertizat că „rasele străine au invadat gospodăriile și chiar stânele”, iar ciobăneștii românești riscă să dispară dacă nu sunt sprijiniți prin măsuri concrete.

În același spirit, Olivia Pamfi, președintele Asociației HAITA, a subliniat rolul educativ și comunitar al organizației:
„Ciobănescul românesc nu mai este doar un câine de stână; este un câine de familie excepțional și un paznic devotat. Prin HAITA, ne dorim să construim o comunitate care să-i redea locul meritat în viața modernă a românilor.”

O „stână urbană” în inima Senatului

Evenimentul a inclus și o demonstrație interactivă în cadrul „Stânei Urbane”, unde participanții au putut interacționa direct cu exemplare ale celor patru rase, apreciind echilibrul, noblețea și instinctul protector care le definesc.

O platformă națională de acțiune

Gala Ciobăneștilor Românești a pus bazele unei platforme de cooperare între autorități, mediul academic și societatea civilă, în vederea protejării legislative și promovării internaționale a acestor rase.

Prin asumarea publică a acestui demers, Senatul României își reafirmă rolul de protector al patrimoniului național viu, punând accent pe conservarea identității culturale prin acțiuni concrete.

„Așa cum ne protejăm tradițiile și portul popular, avem datoria să ne protejăm și patrimoniul viu. Ciobăneștii românești sunt o parte integrantă a istoriei și sufletului nostru colectiv”, se arată în concluzia evenimentului.

📍 Prima ediție a Galei Ciobăneștilor Românești marchează începutul unui proiect amplu de recunoaștere, protejare și promovare a câinilor ciobănești autohtoni ca simboluri naționale și componente esențiale ale patrimoniului cultural al României.